Imediat după avertismentul de miercuri al Comisiei Europene privind independența justiției din România, Financial Times a avertizat că UE trebuie să mențină certurile Est-Vest în anumite limite, altfel, urmând ca arhitectura europeană să se modifice profund după Brexit, în martie 2019. Mai exact, vor fi „o Europă de Vest mai integrată, axată pe Franța și Germania; un cerc al statelor central și est-europene din afara zonei euro; un cerc mai îndepărtat al statelor non-UE, cu Ucraina și Turcia, printre alții.“
Poziția ofensivă Comisiei Europene, precum și linia urmată de Germania pentru noul buget al UE pentru perioada 2021-2027 arată că puterile europene au optat deja pentru această Europă cu mai multe viteze, în spatele căreia se ascund însă mai multe neputințe ale Bruxelles-ului, Berlinului și Parisului. În aceste condiții, este pregătită România pentru frondă anti-Bruxelles?
Vestul parte-și face
Ieșirea Marii Britanii din UE a creat diviziuni mari în Europa. O prima consecință este împărțirea voturilor din PE în favoarea Vestului. Cele 73 de mandate de eurodeputați ale Marii Britanii vor rămâne vacante. Cum se vor împărți ele? În favoarea statelor vestice, arată Financial Times: 46 vor fi păstrate pentru o eventuală extindere a UE (decizie a comisiei constituționale a PE ce trebuie aprobată de guvernele naționale), câte cinci vor reveni Spaniei și Franței, câte trei Italiei și Olandei, două Irlandei și doar câte unul României, Poloniei, Slovaciei, Croației și Estoniei). „Asta poate întări opinia deseori auzită în statele central și est-europene, aceea că țările vestice mai mari se comportă ca niște tirani ipocriți“, scrie FT.
O Uniune mai săracă
Cea mai importantă consecință a Brexitului va fi lupta acerbă pentru fondurile europene. „Uniunea mai aproape de cetățenii ei“ de până acum va deveni o Uniune mai săracă și mai ruptă în cercuri concentrice și viteze. „Divorțul“ european va văduvi bugetul UE de circa 12 miliarde de euro anual. Pentru un cadru bugetar multianual de șapte ani, aceasta însemnă peste 80 de miliarde de euro, aproape de trei ori suma alocată pentru România în perioada 2014-2020 (din care guvernările de până acum nu au absorbit decât 10%). Cum poate fi umplut golul: prin contribuții mai generoase ale Vestului, prin reducerea alocărilor sau prin penalizarea beneficiarilor neți? Danemarca și Olanda se opun unor contribuții mai mari. Aceleași țări, alături de Germania, susțin condiționarea accesului la fondurile UE de respectarea principiilor statului de drept, o măsură țintită spre estul Europei, cu precădere Ungaria, Polonia și, mai nou, România.
Statul de drept ascunde starea economiei
Marea întrebare pe care și-o pun analiștii din țările Grupului Visegrad este ce explicație va alege Germania și UE pentru reducerea fondurilor UE și a accesului la ele. Va fi veritabila explicație economică a Brexitului, a finanțării imigranților și a încetinirii creșterii economice sau va fi explicația politizată a limitării accesului la banii UE pentru „elevii neascultători“. În studiul „Finanțele UE: se poate reconcilia ceea ce este economic dezirabil cu ceea ce este fezabil politic?“, Iain Begg, profesor la London School of Economics, arată, fără a spune un cuvânt despre corupție, justiție, stat de drept, că este de așteptat ca în această luptă să câștige politicul, pentru a ascunde lipsa banilor UE. De altfel, în documentele CE din 2017 privind reforma UE s-a preconizat că, din cauza Brexitului, bugetul UE va fi profund reformat. Guvernul Merkel a venit cu propuneri pentru această reformă: bani mai mulți pentru regiunile care primesc refugiați pentru a reduce deficitul demografic și bani mai puțini pentru statele care vor să iasă din cămașa de forță a austerității sau nu respectă principiile statului de drept, scrie publicația Visegrad Insight.
O armă contra Grupului Visegrad
În plus, condiționările legate de justiție pe care Comisia Europeană le are în vedere mai pot împușca un iepure – înăbușirea frondelor statelor estice. Cazul Ungariei lui Viktor Orban a demonstrat că armele legale ale UE nu au efect (audieri în PE, proceduri de infringement, investigații OLAF, suspendarea temporară a plăților din fondurile UE, amenințările cu Articolul 7). O condiționare limpede a primirii banilor UE de respectarea „valorilor UE“ se poate dovedi un instrument mai eficient. Mai mult, o prevedere care să privilegieze regiunile sau statele ce primesc mai mulți imigranți ar putea slăbi coeziunea Grupului Visegrad, îndreptând Cehia și Slovacia către
o politică mai deschisă a migrației.
Mari discrepanțe pe frontul de Est
Amenințările cu reducerea fondurilor UE se vor concretiza indiferent de cât de „ascultătoare“ vor fi statele membre. Acesta a fost un motiv în plus pentru ca Polonia și Ungaria să se așeze împotriva UE. Au făcut-o însă după ce au beneficiat din plin de fondurile europene, după ce guvernări succesive au lucrat pentru a prelua controlul asupra economiei naționale și după ce au tatonat intens posibilitatea finanțărilor și investițiilor alternative din partea SUA, Chinei sau Rusiei. România abia ce a sosit pe frontul acestor sfidări la adresa Bruxellesului. Cu o rată a absorbției fondurilor UE mult mai mică, o economie națională fără de mari afaceriști autohtoni, fără atenție pentru surse alternative de finanțare și cu o replică cum că partidul va da un guvern cu miniștri cercetați penal, „pentru că poate“, România pare un soldat novice, prost dotat tehnic și intelectual, pe frontul unui război cu UE, unde Polonia și Ungaria sunt veterani.
bine, Polonia si Ungaria nu vor mai primi fonduri europene. Dar daca aceste doua tari in acest caz nici ei nu-si vor mai plati cotizatia la UE ? Ce vor face merkela si macrou ?
Probabil ca, cam in perioada viitoarelor Sarbatori de iarna, ii vom vedea cintind in metrourile din Berlin si Paris, pentru a stringe ceva banuti : Angelica la voce si dans la bara, Macrou la acordeon ! „Haolio, trai-v-ar familiile, ne-au parasit sotii polonez si ungur si pina si fratele englez a plecat in lumea larga ! S’il vous plait, messieurs, un banut sau un tichet restaurant, ca ne mor copilasii de la Bruxelles de foame !”
Le Figaro despre Guvernul Viorica Dancila: Romania are un nou Guvern care va incerca sa opreasca Justitia.
In ciuda avertismentelor Bruxellesului, liderul PSD, L. Dragnea, anchetat pentru coruptie, isi continua cruciada impotriva justitiei.
La Bucuresti, este al treilea guvern in 13 luni, scrie cotidianul francez Le Figaro, care publica un articol despre noul guvern, semnat de Paul Cozighian.
Guvernul condus de Viorica Dancila, prima femeie premier din istoria Romaniei, care urmeaza sa fie instalat la inceputul saptamananii viitoare, dar risca sa nu puna capat instabilitatii guvernamentale din Romania, cronica de la venirea la putere a coalitiei conduse de Partidul Social Democrat, in decembrie 2016.
Singura explicatie pentru acest guvern este reprezentata de numeroasele incercari de reformare a justitiei, dirijate de cativa inalti demnitari, in special din PSD, care doresc sa scape de urmarirea penala pentru coruptie, abuz de putere si deturnare a zeci de milioane de euro, noteaza Le Figaro.
Ma intreb ce spun francezii si ceilalti cetateni Europeni cand citesc asta, mai ales cei din Tarile NETE Contributoare la Bugetul UE?!
Daca n-am fi #rezist(adica idioti) ar trebui sa iesim instant din acest cartel mafiot cu ifose. Daca vom ramane vom ajunge ca in 1907.
Polonia a început să pună presiune după ce și-a eliminat slugile din serviciile secrete.
De asta miniștrii lor nu sunt cercetați penal doar pentru a livra harneli propagandei securiste.
Nici o grija, Dragnea si Tariceanu vor merge la Brussels si vor da de pamant cu Junker si Timmermans si Donald Tusk!
Nu credeti?!
Romania TV chiar l-a intrebat pe Tariceanu de ce el si Dragnea NU au curajul sa mearga la Brussels sa-i puna la punct pe aia care ne vorbesc de rau!?
„Întrebat vineri, la România TV, despre o eventuală comunicare DIRECTA cu Comisia Europeană, cum va face preşedintele Klaus Iohannis(care in 31 Ianuarie se va intalni la Brussels cu Liderii UE!), Tăriceanu a spus:
„N-aveţi nicio îndoială, o vom face şi noi, la fel, în întâlniri directe, pentru că această comunicare, până la urmă, va trebui făcută în special între Comisie şi corespondentul din România, care este Guvernul României şi, sigur, Parlamentul, care este implicat în activităţile de legiferare, unde avem o serie de chestiuni care se regăsesc în măsurile menţionate pentru a fi puse în aplicare în baza MCV. Deci vom avea, fără îndoială, acest prilej pe care îl vom utiliza”.
Tariceanu arunca piscia moarta in curtea Guvernului, evident, desi NU Guvernul a Legiferat ci Parlamentul, FIX cum VREA Tariceanu, marele democrat!!
Numai ca Liderii UE nici NU ii baga in seama pe Dragnea si Taricenau, fostul premier Mihai Tudose NU a fost primit la Brussels, iar Grindeanu inaintea lui a fost primit cu chiu cu vai, dar DUPA discutii a iesit SINGUR la Conferinta de presa tinuta intr-un subsol al reprezentantei Romaniei la Brussels!
Nici un Oficial de la Brussels NU a iesit cu el la Conferimnta de presa, dupa discutii liderii UE au facut declaratii SEPARATE de Grindeanu, ceva absolut NEOBISNUIT!
Ma indoiesc eu ca liderii UE ii vor primi pe Dragnea si Tariceanu care i-au jignit de fiecare data cand UE a reactionat la matrapazlacurile aliantei PSD-ALDE in materie de Justitie!
Cotidianul, va rog sa dati comentariul!
Usor, usor se pune cate o caramida la baza noului zid al Berlinului. Istoria nu minte, vestul se delimiteaza de est. Vestul arogant si bogat nu vrea de fapt sa stea la aceeasi masa cu estul sarac si zdrentaros. UE nu e decat o golaneala ipocrita cu care occidentul a revitalizat colonialismul care in secolele trecute i-a adus bogatie si faima. Iar noi am picat ca niste naivi in aceasta capcana. Cam atat!
Dacă Polonia și Ungaria vor ieși din acest aranjament mizerabil numit UE bine aranjate economic , Romănia va fi trasă pe linie moartă și smocotită și cu banii luați … ! Clasa politică romănească , o haită de amatori lacomi și fără un dram de demnitate , a pus pe tavă țara unei grupări de țări din vest care de sute de ani trăiesc din politici expansionist-coloniale .
Dupa cum remarca si Deutche Welle intr-un articol de zilele trecute, sitagma „stat de drept” este cheia intregii situatii. Pe circuitul servicii secrete-procuratura justitie se gaseste de fapt chei controlului asupra tarilor membre. De aceea si refuzul obstinat in a specifica exact ce nu este in regula cu „legile justitiei” de la noi sau din Polonia si Ungaria. Aceste doua tari au reusit sa-si recastige controlul asupra serviciilor si acum au pus in practica legislatie care sa le permita sa controleze si procurorii si justitia ajunse pe mainile celor de la Bruxelles. DW tocmai asta remarca. De ce nu spune clar, cu varf si indesat, Comisia asta, care reflecta interesele Germaniei si Frantei, care prevederi ale legilor din Ro nu sunt bune?
pentru ca nimeni nu intelege nimic. Iar efectul este pervers: toata lumea e pornita impotriva Comisiei Europene pentru toate tampeniile care le-a facut de 10 ani incoace sub conducerea germaniei. Care germanie nici ea nu prea stie ce vrea decat sa controleze europa si sa-si dea mana pe sub masa cu rusia. legaturile sunt atat de evidente incat UK a zis hai sic..r!!!! UE trebuie restructurata din temelii, adaptata la realitati. Aceste mai multe viteze sunt doar paravan pentru lipsa de dorinta a germaniei si chiar frantei si olandei de a reforma UE pentru ca si-ar pierde multe din avantajele de pana acum. Oricum te uiti UE este intr-o criza structurala profunda care nu poate fi depasita decat prin re-negocierea intregului!
Foarte corecta analiza.Si dureroasa.
Titlul nu are legatura cu realitatea..ar fi bine sa fie asa… Romania este azi intre ciocanul UE si nicovala SUA…o colonie cu doi stapani…asta e tot !
Ce a mai ramas din statul national, unitar si indivizibil, Romania?
Aproape nimic!
Ce ne-a mai ramas este prea putin fata de ceea ce am pierdut, iar viitorul nu ne rezerva nici macar speranta ca vom putea sa ne pastram integritatea si demnitatea nationala.
Desteapta-te, romane, pana mai poti sa insemni ceva intr-o lume in care altii iti stabilesc destinul!
1. Ca si cum mai era nevoie de alta dovada a porcariilor facute de mafia de la Bruxelles : pun si eu o intrebare, de ce, in urma iesirii viitoare a UK, e absolut necesara mentinerea numarului total de europarlamentari ? Pentru mine solutia e clara : pleaca eurodeputatii UK, locurile lor DISPAR, nu se atribuie fara rost altor tari membre ! In timp ce in multe tari (Romania, Franta, de exemplu) e mare tam-tam pe scaderea numarului de parlamentari, la Bruxelles, chiar daca pleaca cei din UE vad ca se prconizeaza raminerea aceluiasi numar de europarlamentari, generos platiti ca, de cele mai multe ori, sa toace frunza la ciini ; 2. „Divorțul“ european va văduvi bugetul UE de circa 12 miliarde de euro anual” (da, probabil ca e vorba de banii cu care UK nu mai participa). Dar in acelasi timp nu ni se spune nimic de zecile de miliarde de euro cu care au fost sanctionati englezii (si se pare ca guvernul lor a acceptat !). Putem si noi sa ne intrebam, retoric, cam pe unde va disparea diferenta ?
Pentru PSD+ALDE reprezentanţii Occidentului s-au transformat, peste noapte, în inamicul public No. 1 al României. Oricât te-ai strofoca să cauţi, altă interpretare nu mai poţi găsi.
Însă, la rădăcină, problema pusă de această stare de fapt nu ţine de confortul oficialilor străini din categoria amintită, ci de consecinţele nefaste şi cu bătaie lungă pentru România.
Tonul arogant de azi, discursul duplicitar, notele şi declaraţiile oficiale paralele cu adevărul, ca şi iniţiativele sfidătoare, animate de încălcarea celor mai elementare coduri diplomatice (vezi vizita premierului Shinzo Abe) vor fi decontate la un moment dat de statul român.
Nu de PSD şi ALDE, nici de liderii lor, pe persoană fizică, ci, cum e şi normal de altfel, de România, în calitatea ei de actor al politicii externe.
Nici depăşirea, la un moment dat, a episodului guvernării PSD-ALDE nu va disipa îndoielile partenerilor externi faţă de România.
După această experienţă, America şi UE vor rămâne nu cu un gust amar, ci cu întrebări fundamentale.
Iar una din ele va fi de felul următor: în ce măsură va mai fi valabil mâine angajamentele luate de Bucureşti azi; în ce măsură se mai pot discuta cu România subiecte a căror evoluţie se va întinde pe 2, 3, poate pe 10 ani?
Politica externă este, prin excelenţă, un domeniu al dosarelor strategice, cu termene largi şi evoluţii care se raportează la perioade îndelungate de timp.
Romania, INCOTRO?!