Românii, cei mai mari fani ai mașinilor electrice. Dar nu își iau

Românii sunt printre cei mai deschişi europeni la ideea de a achiziţiona autovehicule electrice, relevă un studiu realizat de E.ON şi Kantar EMNID, conform căruia 36% dintre cei care în momentul sondajului erau în căutarea unei maşini noi, intenţionau să cumpere una electrică. Cu acelaşi procent se laudă şi italienii, însă într-un context total diferit. La fel ca majoritatea est-europenilor, românii sunt destul de sceptici atunci când sunt întrebaţi despre cum văd potenţiala supremaţie a vehiculelor electrice pe şosele. Astfel, 22% dintre cei chestionati spun că este exclus ca ţara noastră să ajungă vreodată la performanţa de a avea un parc auto format în majoritate din vehicule electrice. Alţi 25% dintre conaţionali previzionează că vehiculele electrice ar putea depăşi numărul vehiculelor cu motor convenţional abia peste 20 de ani.
România lipsește cu desăvârșire în statisticile europene în ceea ce privește vânzările de mașini electrice. Chiar dacă avem cea mai mare primă în programul Rabla, absența infrastructurii publice de încărcare este cel mai important obstacol pentru dezvoltarea acestei piețe. Conform unei centralizări făcută de EVvolumes.com, vânzările de autovehicule plug-in au ajuns la 195.000 de unități în prima jumătate a anului 2018, cu 42% mai mult decât în ​​aceeași perioadă a lui 2017. Acestea includ toate vehiculele cu baterii electrice (BEV) și hibridele plug-in (PHEV), autovehicule și vehicule utilitare ușoare. Cota plug-in a pieței europene a vehiculelor ușoare a ajuns la 2,2% în iunie și la 2% în primul semestru. Tendința indică o creștere suplimentară de aproximativ 40% în restul anului. 51% din vânzările plug-in sunt vehicule pur electrice (BEV), iar restul sunt hibride Plug-in (PHEV). Doar 87 de vehicule cu celule de combustibil au fost vândute în această perioadă, față de 66 de anul trecut. Pentru 2018, Germania cunoaște o creștre de 12%, Norvegia de 9%, Marea Britanie de 6%, Suedia și Olanda de 5%, Franța de 4%, Spania de 3%, Italia de 2%, Finlanda, Portugalia și Danemarca de 2%. România nu apare în top.
Conform răspunsurilor celor chestionaţi, în România, unul dintre principalele motive descurajante pentru cei care nu s-au lăsat încă convinşi să investească în maşini electrice ar fi numărul scăzut de staţii de încărcare.
La polul opus, fani înrăiţi ai industriei auto şi mari iubitori de nou în domeniu, când vine vorba de maşini electrice germanii se dezmint. Deşi nu se pot plânge de lipsa infrastructurii dacă vorbim despre staţiile de încărcare, majoritatea dau vina ba pe preţ, ba pe autonomia redusă asigurată de baterie. Prin urmare, Germania se poate lăuda cu cel mai mare număr de sceptici cu privire la noua eră a mobilităţii. O treime dintre germani nu cred că vehiculele electrice le vor surclasa vreodată numeric pe cele care consumă benzină sau diesel. Deşi în ultimii ani în Germania s-au făcut progrese uimitoare atât la capitolul infrastructură, cât şi referitoare la varietatea de modele oferite şi la preţul de vânzare al acestora, doar 16% dintre cei interesaţi să cumpere o nouă maşină, vor achiziţiona un autoturism electric.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4583 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Poate vreti sa spuneti „carute” electrice.Imaginati-va ce-nseamna sa mergi de la Bucuresti la Suceava cu o „troaca” electrica,cu viteza de croaziera de 70-80 km/ora si opriri pentru realimentare 6-8 ore la fiecare 70-100 de kilometrii parcursi…Ajungi la Suceava dupa o saptamana!!!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.