SCENARIU pentru România: „Vom vedea o îmbunătățire doar din aprilie – mai”

Laura Ghibu Ventimiglia, medic român stabilit în Suedia, specializat în chirurgie stomatologică, împreună cu alți specialiști, a analizat variantele evoluției pandemiei în întreaga lume în 2022 și a stabilit care este cel mai posibil scenariu pentru România.

Am putea vedea o îmbunătățire a situației pandemice în România doar din aprilie – mai, odată cu încălzirea vremii, spun specialiștii.

Iată analiza

Pandemie si Sănătate Publică în 2022

Din punctul de vedere al sănătății publice, anul 2022 începe cu o amenințare nouă exact când părea că pandemia de COVID-19 începuse să fie sub control, cel puțin în UE. Lupta cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 este o nouă încercare prin care vom trece, iar rezultatul acestei lupte va depinde foarte mult de atitudinea și măsurile luate la nivel micro, de către fiecare țară în parte, dar și la nivel macro, în Uniunea Europene și la nivel mondial.

Există deja mai multe ipoteze de lucru despre cum va evolua varianta Omicron în următorul an, unele mai pesimiste, altele mai optimiste. Am selectat trei dintre ele, care mi s-au părut cele mai elocvente și în continuare le voi detalia pe scurt.

Ipoteza cea mai pesimista este că vom avea foarte multe decese de COVID 19 în următoarele luni deoarece foarte multă lume va fi infectată cu varianta Omicron. Studiind viteza de propagare a infecției cu această nouă variantă, cercetătorii presupun că aproape toată populația planetei va fi infectată rapid.

Singura modalitate de a nu ne infecta sau de a diminua viteza de răspândire a infecției este aceea de a implementa și respecta măsurile de prevenție. Deși studiile științifice de până acum arată că ar fi posibil ca această variantă virală să provoace o boală mai ușoară, infecțiozitatea extremă a acestei variante va face ca numărul bolnavilor grav și cel al deceselor să fie totuși ridicat deoarece chiar dacă mortalitatea va fi mai mică, faptul că numărul celor infectați concomitent va fi atât de mare, va determina totuși o mortalitate ridicată mai ales în rândul celor care încă nu sunt protejați de un tip de imunitate ( vaccin sau trecerea prin boală).

Ipoteza cea mai optimistă ar fi ca această variantă virală să nu provoace atât de multe victime chiar dacă va infecta rapid toată populația mondială. Acest fapt ar putea oferi acea imunitate colectivă care ar duce la o scădere a numărului de particule virale în circulație și astfel ar determina sfârșitul pandemiei.

Mai există însă și o ipoteza intermediară: cu cât mai multe particule virale vor fi în circulație în comunitate, cu atât virusul va avea mai multe șanse să creeze mai multe mutații care ar putea produce alte variante virale îngrijorătoare, care la rândul lor vor prelungi pandemia. Soarta pandemiei va depinde deci de modul în care evolueaza virusul, ceva ce nu putem prevedea nici influența, dar și de încrederea populației în măsurile de prevenție a răspândirii infecției și a îmbolnăvirii grave.

Numărul persoanelor vaccinate sau trecute prin boala dintr-o populație va fi determinant pentru numărul de decese din următorul val. Toate studiile ștințifice arată că probabilitatea decesului și a repercursiunilor trecerii prin boala ( sindromul COVID lung – long Covid) este mult mai mare într-o populație nevaccinată și că sănătatea publică generală, în acest moment, este direct influențată de posibilitatea sistemului sanitar de a face față avalanșei de îmbolnăviri care va urma.

Tratamentele antivirale care au fost testate și au fost omologate la sfârșitul anului 2021 pentru tratarea COVID 19 au o limită: trebuie administrate la începutul bolii, când deseori, cel infectat nici nu își dă seama că s-a îmbolnăvit. Nu pot fi luate preventiv. Aceste antivirale opresc replicarea virusului în organism, dar nu elimină prezența virusului. Doar sistemul nostru imunitar poate elimina virusul care deja ne-a afectat. Deci, atunci când nu sunt luate la momentul oportun, tratamentele antivirale nu vor avea efectul dorit. Ca să poată fi folosite eficient, ar fi nevoie de o campanie de testare în masă, anchete epidemiologice serioase sau ca fiecare dintre noi, la apariția celui mai vag simptom care poate duce cu gândul la o eventuală infecție cu SARS-CoV-2, să se testeze imediat. Ar fi un efort social, economic și politic foarte mare ca să se ajungă, de fapt, la același rezultat ca după o campanie de vaccinare: trecerea mai ușoară prin boală.

Scenariul probabil în România anului 2022 în contextul pandemic ar fi următorul: din cauza întârzieri luării măsurilor de prevenție a răspândirii virusului și a implementării certificatului verde ca modalitate de acces la locul de muncă, vom avea o creștere masivă a cazurilor de îmbolnăvire cu COVID, începând deja din luna ianuarie. La acesta vor contribui și relaxările din perioada sărbătorilor de iarna precum și redeschiderea școlilor în data de 3 ianuarie.

Ar fi necesară o perioadă “buffer”, cu mai puțină interacțiune umană, între sărbătorile de iarna și redeschiderea scolilor, pentru ca numărul infecțiilor să crească mai lent și pentru ca sistemul sanitar să poată face față. Proiectul de lege care prevede introducerea certificatului verde după trei săptămâni de creștere a numărului de cazuri, se va dovedi a fi o decizie greșită în situația de față, în care varianta Omicron are o răspândire exponențială, fără precedent.

Astfel în momentul în care se va decide adoptarea certificatului verde și trecerea la școala online, va fi prea târziu pentru a putea controla pandemia în mod eficient și numărul deceselor va crește semnificativ, mult mai mult decât în valurile trecute. Personalul medical va fi suprasolicitat iar persoanele care suferă de alte boli în afară de COVID vor fi extrem de negativ afectate de situația creată.

Vom vedea o îmbunătățire a situației pandemice doar din Aprilie – Mai, odată cu încălzirea vremii.

Măsurile care ar trebui deci luate cu maximă urgență, nu sunt diferite de măsurile luate în alte țări din Europa și anume: introducerea certificatului verde pentru personalul sanitar și pentru personalul din educație, trecerea la școala online în luna ianuarie, ca să se contrabalanseze transmiterea comunitară din perioada sărbătorilor de iarnă și aplicarea cu fermitate a măsurilor de protecție ( masca de protectie în spațiul public, verificarea cetificatelor verzi în locurile unde acestea sunt cerute, anchetarea seriosa a celor care produc și comercializează certificate verzi false etc).

Extrem de importantă va fi campania de informare despre ceea ce va urma. Știrile false despre pandemie, vaccinare, tratamente împotriva COVID au creat o mare breșă în încrederea populației fața de măsurile luate de autorități.

Cu cât acestea vor fi mai eficient combătute cu atât mai ușor vom trece peste încercările acestui an.

S-a creat artificial o impresie de victorie asupra pandemiei cu raportarea unui mic număr de infectări și intrarea României în scenariul verde la nivel European. Explicația nu este cum că pandemia s-ar fi terminat la noi, ci că suntem defazați cu circa o lună față de Europa în legătura cu răspândirea virusului și că nu suntem atât de bine conectați internațional ca infecția să ajungă la noi concomitent cu țările din vestul Europei. La sfârșitul anului 2021, Romania se situa de fapt la finalul valului 4 în timp ce în Europa vedeam deja începutul valului 5.

De asemenea, rata de testare este extrem de mică în Romania în comparație cu celelalte state din UE, deci noi detectăm un număr de cazuri mult inferior celui adevărat. Hârtia de turnesol a situației pandemice este de fapt numărul internărilor, al bolnavilor grav și al deceselor care, din păcate, chiar pe fondul scenariului verde, este mult mai ridicat decât se înregistrează în alte state. Explicația este una singură: rata scăzută a vaccinarii in rândul populației.

Uniunea Europeana va încerca și în acest an să aborda problema sănătății publice în contextul pandemiei cât mai eficient și mai unitar posibil.

Efortul UE nu va implica doar acțiuni comunitare ci și extracomunitare pentru că pandemia nu cunoaște granițe, iar evoluția din ultimul timp, după apariția variantei virale Omicron, demonstrează asta. UE este pe primul loc în lume în combaterea pandemiei, contribuind cu 1,5 miliarde de doze de vaccinuri la COVAX (inițiativa mondială care vizează accesul echitabil la vaccinurile COVID-19). O bună parte dintre aceste vaccinuri sunt donații făcute de țările membre UE.

Europarlamentarul român Nicu Stefanuta a contribuit la acest program și afirmă că ”s-au obținut pentru bugetul anului 2022 un total de 1.5 miliarde de euro pentru acest efort. Țelul pentru anul 2022 este să depunem toți eforturi și să ajungem la 70% vaccinare globală în așa fel încât pandemia să poată fi controlată sau cu puțin noroc chiar oprită complet în 2022. Planul de acțiune pentru combaterea pandemiei este scris în însuși bugetul întreg al Uniunii Europene. Toate componentele lui noi, pe partea de sănătate publică, capitol ce nu exista înainte și pe partea de redresare economică, (de care avem mare nevoi,) sunt de fapt răspunsuri la criza COVID 19. Avem rezerve europene strategice, de medicamente, de echipament medical, avem și o listă a celor mai căutate medicamente pentru tratarea diferitelor stadii ale bolii. Nimeni nu trebuie niciodată să ducă lipsă de nimic, este deviza Uniunii Europene în acest moment. Să ne aducem aminte că exact acum un an de zile se distribuiau primele vaccinuri și toată lumea din Uniune a primit exact aceleași vaccinuri, în orice cantități s-a dorit.”

In concluzie, o prognoza exactă despre cum sănătatea publică va fi afectată de pandemia de COVID 19 în următoarele 12 luni este extrem de greu de făcut. Ceea ce va urma depinde în mare parte de noi toți, de cât de serios vom aborda problema pandemică, de câtă încredere vom avea în știință și de cât vom fi de altruiști.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.