TIFF 2018 lansează campania de imagine cu Maia Morgenstern și Oana Pellea
Campania de imagine a celei de-a 17-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania reproduce posterul și una dintre scenele iconice din capodopera lui Ingmar Bergman, Persona, cu celebrele actrițe Maia Morgenstern și Oana Pellea.
Este nu doar un omagiu adus legendarului cineast suedez, căruia TIFF îi dedică în acest an o Retrospectivă la 100 de ani de la naștere, și capodoperei sale incontestabile, supranumită „Muntele Everest al analizei cinematografice”, ci și o campanie vizuală în linia celor cu care festivalul de la Cluj și-a obișnuit deja publicul.
Înfruntarea pe muchie de cuțit dintre o actriță refugiată în muțenie (Liv Ullmann) și infirmiera sa (Bibi Andersson) face obiectul filmului în alb-negru regizat de Bergman în 1966.
În 2018, Maia Morgenstern și Oana Pellea recreează una dintre scenele-cheie din Persona, emblematică pentru relația de interdependență dintre cele două personaje și vampirizarea psihologică despre care vorbește filmul. Este o interpretare reverențioasă, agrementată cu un discret twist transilvănean, în care transferul de personalitate ia forma unei veritabile relații vampirice.
„Am acceptat propunerea TIFF-ului din trei motive: e un festival pe care l-am admirat și sprijinit încă de la prima ediție, îl ador pe Ingmar Bergman și o ador pe Maia. M-a încântat rezultatul final și m-a convins încă o dată că am avut dreptate să accept această provocare”, spune Oana Pellea.
„E paradoxal”, adaugă Maia Morgenstern. „Pentru mine s-a închis un cerc. Coincidența face că m-am întâlnit mai întâi cu scenariul de la Persona când, în facultate, mi-am dat o restanță la actorie cu o scenă din acest mare film – pe care abia ulterior l-am văzut. Să recreez acum cu Oana această secvență-citat, apropiindu-ne cu tot umorul, gingășia, reverența și curajul de Persona, a fost o incursiune esențială în dragostea pentru cinema și pentru această meserie. Cu atât mai importantă cu cât ea a fost prilejuită de TIFF, un festival ca o mare sărbătoare care înseamnă întâlnirea – la mine acasă – cu autorii de film. Cu marii maeștri, dar și cu cei aflați la început de drum. ”
În clipul oficial TIFF 2018, care va fi lansat în curând pe pagina de Facebook a festivalului (7 mai), cele două actrițe îndrăgite din România apar pentru prima dată împreună pe marele ecran, în regia fraților Anton și Damian Groves, de la Studioset, implicați pentru a cincea oară în campania de imagine a celui mai important eveniment dedicat filmului în România.
Spotul a fost produs de Adriana Răcășan și Libra Film, filmările și ședința foto pentru posterul acestei ediții au avut loc la Studio 82, iar Ana Light&Grip și Cutare Film au asigurat echipamentele și aparatura de filmare. Autorul fotografiei inspirate de afișul filmului Persona este Cosmin Bumbuț, grafica posterului este realizată de Andrei Pastuhov – art director TIFF, iar imaginea clipului este semnată de directorul de imagine Andrei Oană. Ținutele actrițelor au fost realizate de pictorul de costume Nicole Cârnu, machiajul a fost asigurat de Natalia Clima, iar hair styling-ul de Sebastian Serghe. Montaj: Bogdan Orcula. Postproducție: Călin Bogdacenco. Muzica: Ștefan Crișan.
„Foxtrot” deschide TIFF 2018 în prezența regizorului Samuel Maoz
La cea de-a 17-a ediție, Festivalul Internațional de Film Transilvania (25 mai – 3 iunie) celebrează puterea cinema-ului de a spune povești curajoase și de a depăși granițele culturale de pretutindeni, printr-o proiecție-eveniment în cadrul Galei de Deschidere, programată vineri, 25 mai, în Piața Unirii din Cluj Napoca. Foxtrot este un film care și-a câștigat locul în istorie la scurtă vreme de la momentul lansării în cadrul Festivalului de la Veneția. Premiera de gală va avea loc în prezența regizorului israelian Samuel Maoz.
,,Studiu temerar despre durere și ce-nseamnă să pierzi pe cineva apropiat’’ (Los Angeles Times), Foxtrot e un film în trei părți care invită la introspecție, transformând un subiect foarte sensibil pe plan local într-o puternică metaforă universală despre război. Controversata poveste inspirată de conflictul israeliano-palestinian a fost distinsă cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul Internațional de Film de la Veneția și a câștigat nu mai puțin de 8 trofee Ophir la ,,Oscarurile israeliene’’.
Filmul spune povestea unei familii destrămate în urma dispariției tragice a fiului plecat la război. Momentele de comedie neagră, episoadele cu soldați israelieni plictisiți de misiunea lor în mijlocul deșertului și secvențele care îi surprind mușamalizând moartea unor tineri palestinieni au scandalizat Guvernul Israelian. Oficialii statului au aplaudat decizia Academiei Americane de Film de a nu include titlul pe lista scurtă a nominalizărilor pentru Cel mai bun film străin. Revolta a continuat până la boicotarea evenimentului de deschidere a Festivalului de Film Israelian din Paris, în cadrul căruia a fost inclusă proiecția cu Foxtrot.
Cineastul Samuel Maoz și-a câștigat renumele internațional încă de la debutul în lungmetraj cu Lebanon (2009), care a fost prima producție israeliană premiată cu Leul de Aur la Veneția. În 2010, Lebanon a fost prezentat și la TIFF, când Maoz s-a aflat pentru prima dată la Cluj ca membru al juriului internațional, și a fost ulterior distribuit pe ecrane de Transilvania Film.
Samuel Maoz va fi la Gala de deschidere TIFF.17, alături de o parte din echipa filmului, prezența acestora fiind doar una dintre surprizele pregătite de organizatori pentru miile de spectatori din Piața Unirii. Foxtrot va fi distribuit în România începând din iunie, tot de Transilvania Film.
„Marele albastru”, proiecție specială în prezența protagonistului Jean Marc-Barr
Unul dintre cele mai importante filme-cult ale anilor ’80, Marele albastru (Le grand bleu / The Big Blue, r. Luc Besson), revine în România pe marele ecran din Piața Unirii la aniversarea a 30 de ani de la lansare.
Potrivit site-ului oficial al TIFF, proiecția-eveniment va încheia cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, pe 3 iunie, de la ora 21:45, în prezența actorului Jean Marc-Barr, și va fi dublată în program de prezentarea spectaculosului documentar Omul-delfin (Dolphin Man, 2017) despre povestea legendarului scufundător Jacques Mayol care l-a inspirat pe Besson.
Inspirat din fapte reale, Marele albastru (1988) urmărește evoluția prieteniei dintre Jacques Mayol (Jean Marc-Barr) și Enzo Maiorca (Jean Reno), doi scufundători a căror legătură se naște încă din copilăria petrecută în Grecia și care se transformă de-a lungul timpului într-o adevărată rivalitate sportivă. Dragostea pentru adâncimile oceanice și dorința puternică de a înregistra noi și noi recorduri, chiar cu prețul vieții, sunt ilustrate în imagini care îți taie respirația, pe fundalul sonor al memorabilei muzici compuse de Eric Serra. Prezentat în 1988 la Festivalul de la Cannes în afara competiției, Marele albastru a primit opt nominalizări la Premiile Cesar și a devenit cel mai mare succes național de box-office, cu peste 9 milioane de bilete vândute doar în Franța. Jacques Mayol însuși a contribuit la scrierea scenariului, iar la moartea lui din 2001, președintele Jacques Chirac l-a descris ca fiind ,,un simbol nemuritor al generației Big Blue’’.
Născut în RFG dintr-o mamă franceză și un tată american, Jean Marc-Barr a fost nominalizat în 1989 la Premiile Cesar pentru interpretarea personajului principal din Marele albastru. Este unul dintre actorii preferați ai regizorului Lars Von Trier (cu care a lucrat, printre altele, la Europa, Breaking the Waves, Dancer in the Dark, Dogville și Nymphomaniac) și a debutat în 1999 ca regizor, scenarist și producător cu Lovers. Anul acesta, Jean Marc-Barr se numără printre invitații speciali ai TIFF și va fi prezent la proiecția din Piața Unirii a filmului care i-a adus renumele internațional.
Tot în prezența actorului, publicul TIFF va putea urmări documentarul Dolphin Man (2017), regizat de Lefteris Charistos. Povestită chiar de Jean Marc-Barr, viața revoluționarului scufundător Jacques Mayol, cel care a reinventat relația intimă dintre adâncimile apelor și profunzimea conștiinței umane, este ilustrată cu imagini rare din arhivele anilor ’50, inserate printre cadre subacvatice spectaculoase și mărturii ale celor care l-au cunoscut pe ,,omul-delfin’’. Documentarul a fost lansat în toamna anului trecut, la Festivalul de la Salonic și este nominalizat la Premiile Academiei de Film din Grecia ce se vor decerna luna viitoare.
Filme oribile! Pacat de banii cheltuiti.
Prim plan cu celebra actrita oana pellea…merita nu-i asa!?