Deschisă astăzi, expoziţia de fotografie de arhitectură propusă de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitecţilor din România doreşte să pună în valoare identitatea culturală şi istorică locală, prin prezentarea unor edificii cu funcţiunea de locuire, lucrări reprezentative pentru arhitectura modernistă a Capitalei, blockhaus-uri sau vile realizate în sectorul 3 în perioada interbelică.
Uniunea Arhitecților din România colaborează cu Muzeul Municipiului București pentru evenimentul programat la Palatul Suțu (bdul Brătianu, nr. 2), de la ora 18.00. În clădirea de la Universitate publicul este invitat să își facă propria părere despre „Locuința interbelică în Sectorul 3“.
Potrivit arhitecților, modernismul bucureştean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco, a câştigat, în perioada interbelică, adeziunea clientelei burgheze prospere de industriaşi şi liber-profesionişti, dar şi a micilor comercianţi şi meseriaşi, care şi-au aflat în această arhitectură propriul mod de expresie. Astfel, pe lângă edificiile interbelice realizate pe marile bulevarde bucureştene, au apărut inserţii şi mici ansambluri moderne cu 1-2 niveluri, ele fiind (alături de edificiile realizate în stil naţional) caracteristice arhitecturii bucureştene din acea perioadă. În Bucureşti există străzi sau zone întregi unde această arhitectură este predominantă: „zona studiată reprezintă o rămăşiță din ceea ce a fost cândva cartierul care se desfăşura pe malul stâng al Dâmboviţei şi care a scăpat parţial de demolările anilor ’80. Străzile care sunt incluse în această expoziţie sunt: Calea Călăraşilor, străzile Romulus, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, Iuliu Valaori, Ionescu Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona încă păstrează amintirea mahalalelor bucureştene autentice, în care regăsim atmosfera perioadei interbelice, când diversitatea etnică, arhitecturală şi urbanistică a Capitalei compunea un spectacol autentic“.
Multe dintre construcţiile prezentate sunt pe lista monumentelor istorice sau situate în zone construite protejate, iar arhitecţii care le-au proiectat sunt nume reprezentative pentru arhitectura interbelică: Marcel Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc.
Majoritatea clădirilor se încadrează în curentul Art Deco, care s-a manifestat şi în România începând din deceniul al treilea al secolului XX, ca o expresie a modernităţii, preferată de societatea românească, căreia Stilul Internaţional nu i se potrivea. Deşi încadrarea lor stilistică nu este unică, amprenta Art Deco este vizibilă la aceste imobile cu apartamente – atât în compoziţia volumetrică, în articularea elementelor de suprafaţă, în grafismul profilaturii şi al compoziţiilor ornamentale, în jocul de materiale şi texturi.
Multe dintre clădirile prezentate au nevoie de consolidare şi restaurare pentru a fi repuse în valoare. Expoziția va putea fi vizitată până la data de 31 martie.
O zestre arhitectonica frumoasa, reprezentand istoria noastra, pe care regimul comunist nu a stiut sa o pretuiasca, sa o conserve, sa o reabiliteze. Mai mult demnitarii comunisti ,avand complexe de inferioritate, fara cultura, in frunte cu N.Ceasescu, chiar doreau sa inlocuisca toate cladirile frumoase ante si interbelice cu blocuri cenusii aproape identice fara nici un stil arhitectural.Sa te feresca Dumnezeu sa incapa conducerea Tarii pe mainile unor semidocti. Aceasta se observa si in zilele noastre.