Corespondență de la Praga de G.S.Jivănescu
Alegerile prezidenţiale programate pentru 10 mai, în care preşedintele în exerciţiu, Andrzej Duda, este favorit pentru a fi reales, mai pot avea loc, dacă legea organizării acestora exclusiv prin corespondenţă, respinsă aseară în Senat şi retrimisă Seimului, va deveni operaţională. Cum Dreapta Unită, coaliţia de guvernământ dominată de partidul PiS [Lege şi Justiţie], nu are majoritatea în camera superioară a parlamentului de la Varşovia, deţinând doar 48 dintre cele 100 de mandate, la vot, din cei 85 de senatori care s-au exprimat, 50 s-au opus, iar 35 şi-au dat acordul (înregistrându-se şi o abţinere). S-a întâmplat aceasta cu numai o zi înaintea termenului la care senatorii erau obligaţi să se pronunţe.
Forţele pro-guvernamentale au invocat tergiversarea adoptării legii în Senat, în vederea compromiterii procesului electoral, căci legea ar fi ajuns să fie promulgată cu trei zile înainte de scrutin. În realitate, specialişti din diferite domenii au fost invitaţi să confirme oportunitatea desfăşurării alegerilor în plină pandemie. Dintre cei audiaţi referitor la implicaţiile epidemiologice ale evenimentului, din 20 de persoane doar una a avut o părere neutră, toate celelalte pronunţându-se pentru amânare. Cu o zi înaintea votului din Senat, trei comisii ale acestuia (cea constituţională, cea a drepturilor omului şi cea a autoadministrării locale) s-au pronunţat pentru respingere.
Citând şi violarea cutumei locale de a nu se modifica mecanismele electorale cu mai puţin de şase luni înainte de data alegerilor şi reflectând opinia tranşantă a observatorilor externi, The Guardian a titrat referitor la scrutinul prezidenţial din Polonia, cu numai o oră înaintea încheierii votului din Senat: „call it off!“ [„Amânaţi-l!“]. Publicaţia a oferit şi exemplul Angliei, unde alegerile locale parţiale, inclusiv pentru primarul şi adunarea Londrei, ca şi pentru şapte regiuni, ce ar fi trebuit să aibă loc în mai au fost reprogramate peste un an (încă de la mijlocul lunii martie).
Deşi fuseseră fixate în calendar cu ceva timp înaintea accelerării ritmului infectărilor cu noul coronavirus la nivelul ţării (pe 6 mai, dimineaţa, autorităţile sanitare din Polonia au raportat 9.269 de cazuri active), termenul la care expiră actualul mandat prezidenţial fiind de 6 august 2020, s-a vehiculat intens ideea amânării alegerilor. Când Seimul a legiferat noua modalitate de vot, vicepremierul J.Gowin, din partea micii formaţiuni aliate Acord (sau Inţelegerea), şi-a dat demisia, după ce îşi exprimase părerea că data ar putea fi mutată şi peste doi ani.
A prevalat opţiunea fermă a executivului de a avea alegeri prezidenţiale cu orice preţ. Conform noii reglementări, o singură persoană poate decide eventuala amânare a acestora – şeful Seimului [Marszalek Sejmu], doamna Elżbieta Witek, desemnată în această funcţie în august 2019. După ce data de 24 mai a sărit peste pragul constituţional ce prevede organizarea alegerilor până cu 75 de zile înaintea expirării mandatului actual, se vehiculează insistent data de sâmbătă, 23 mai 2020, după cum s-a exprimat, acum câteva zile, şi mareşalul Senatului, T.Grodzki, reprezentând Coaliţia Civică, de opoziţie (dacă nu e să fie sfârşitul lunii august sau septembrie).
Un senator al Platformei Civice (din respectiva coaliţie) a calificat scrutinul programat pentru 10 mai drept „pseudoalegeri“, îndată după votul de marţi seara, efectuat în absenţa a 13 senatori din coaliţia guvernamentală şi a unei independente. S-a remarcat că unul dintre senatorii opoziţiei a votat alături de guvern, în timp ce alţi independenţi au stat alături de opoziţie, singura abţinere fiind a unui senator reprezentând formaţiunea vicepremierului demisionat în aprilie.
Poczta Polska a continuat să trimită pachetele electorale pentru votul prin corespondenţă în ciuda opoziţiei unor autorităţi locale, punându-i-se la dispoziţie codurile numerice personale PESEL de către Ministerul Informatizării [Cyfryzacja], dar e clar că nu toţi cei peste 30 de milioane de polonezi cu drept de vot vor avea acces la acestea.
După ce 19 potenţiali candidaţi şi-au manifestat dorinţa de a se înregistra oficial, 9 dintre aceştia nu au putut aduna 100.000 de semnături şi s-au retras. Insă marele absent rămâne Donald Tusk, premier în perioada 2007-2014, devenit ulterior preşedinte al Consiliului European (2014-2019), co-fondator al Platformei Civice (2001), care a preferat să preia funcţia de preşedinte al Partidului Popular European, la congresul de la Zagreb din noiembrie 2019. A fost o hotărâre pragmatică, dictată, cel mai probabil, de faptul că figura sa politică este asociată în Polonia unor măsuri nu neapărat populare adoptate în timpul guvernării sale. Insă reprezentanta Coaliţiei Civice, M.M.Kidawa-Błońska, care părea favorită, la începutul campaniei, pentru a se confrunta cu preşedintele în exerciţiu într-un al doilea tur, nu a reuşit decât să semene confuzie, pronunţându-se pentru boicotarea alegerilor în formula forţată de guvern, dar fără a se retrage şi a ajuns la 2% din opţiunile electoratului în ultimele sondaje.
In schimb, preşedintele Duda a sărit de 50% în sondaje. Spre deosebire de România, unde pentru a fi ales din primul tur al prezidenţialelor un candidat trebuie să întrunească voturile a peste jumătate din electoratul înscris, o astfel de condiţie nu se aplică în Polonia: cine obţine 50% din totalul voturilor exprimate e declarat câştigător din turul I. Dacă Andrzej Duda nu va obţine acest procentaj, se va confrumta în turul II cu vreunul dintre cei creditaţi acum cu 10-11% din intenţia de vot. Cel mai bine clasat pare a fi Sz.Hołownia, în vârstă de 43 de ani, jurnalist, realizator şi prezentator al popularului show„Mam talent!“, situat pe platforma unui independent – o carieră ce o evocă pe cea a actualului preşedinte ucrainean.
In aşteptarea evoluţiilor care vor putea să mai facă posibilă confruntarea electorală chiar şi pe 23 mai, satisfăcând, astfel, unele dintre exigenţele opoziţiei, dar şi litera constituţiei (atât de sugestiv invocată de tricourile inscripţionate Konstytucja pe care le poartă în apariţii publice Lech Wałęsa, ajuns un cvasi-necunoscut pentru generaţia celor sub 40 de ani), socoteala e simplă. Având în vedere circumstanţele epidemiologice excepţionale, dacă cel mult 8 milioane de votanţi îşi vor plasa opţiunea în cutiile poştale, iar 60% dintre voturi vor fi în favoarea realegerii preşedintelui încă din primul tur, atunci se va putea considera că acesta se bucură de sprijinul a 15% din electorat.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.