Statul consumă pe bunuri şi servicii atât cât cheltuieşte şi pentru lucrări, achiziţiile fiind efectuate fără un control şi fără o prioritizare în funcţie de necesităţi.
Concluziile sunt prezentate într-un document oficial, obţinut de Mediafax, şi reflectă situaţia achiziţiilor efectuate în ultimul trimestru al acestui an de căre instituţii publice şi companii de stat.
Topul autorităţilor cu cele mai multe proceduri de achiziţie lansate în ultimele trei luni este alcătuit, în ordine, de Romsilva (cu 133 documentaţii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) şi Romgaz (50), urmate de CFR Călători (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul Naţional al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (38), CN Huilei (34), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).
Pe lista incluzând un total de 54 instituţii şi companii de stat mai sunt prezentate, printre altele, Regia Autonomă de Transport Bucureşti (21 documentaţii acceptate), Electrocentrale Bucureşti (17), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apărării (12), Ministerul Administraţiei şi Internelor (11), Autoritatea pentru Reglementare în Comunicaţii (11), CN Aeroporturi Bucureşti (10), CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (10), Complexul Energetic Rovinari (9), precum şi mai multe spitale clinice de urgenţă şi universităţi.
Una dintre principalele probleme identificate în cazul acestor achiziţii este legată de valoarea estimată a contractelor şi de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, comparabilă cu cea a cheltuielilor pentru lucrări.
Astfel, conform documentului citat, valoarea documentaţiilor de licitaţie din ultimele trei luni ale anului acceptate pentru a fi finanţate de la bugetul de stat se ridică la aproximativ 5 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei pentru lucrări şi 1,92 miliarde lei pentru achiziţii şi servicii.
La alocările pentru bunuri şi servicii se adaugă însă şi sumele cheltuite prin achiziţii directe.
„În privinţa fondurilor europene, ponderea nu se păstrează, diferenţa între lucrări şi bunuri şi servicii fiind considerabilă, ceea ce demonstrează că regulile europene cresc gradul de respect faţă de banul public”, se arată în document. Analiza relevă că, din fonduri europene, un miliard lei au fost cheltuite în acest interval pentru investiţii şi doar 240 milioane lei pe bunuri şi servicii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.