Țara comitetelor și comițiilor fără folos

Zeci de comitete și comisii funcționează pe lângă ministere sau autorități publice locale. Cum trebuie analizată o investiție sau un dosar, hop se face o comisie. Este modul prin care autoritățile încearcă să scape de responsabilitate, pasând-o în acest fel altora. Participarea în astfel de comitete sau comisii nu este gratuită. Contractele de muncă prevăd pentru prezența în cadrul lor o remunerație pe fiecare ședință. De cele mai multe ori, în special în administrația publică locală, membrii comitetelor sau comisiilor sunt rudele sau cunoștințele celor aflați vremelnic la putere. Cel mai recent înființat este Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială. Acesta reprezintă un amalgam între Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvern, și este fără personalitate juridică. Comitetul a fost înființat pentru a emite recomandări Guvernului, în vederea inițierii unor proiecte legislative, precum și recomandări și avertizări adresate BNR și ASF.

La începutul acestui an, o altă comisie inutilă a fost înființată în Parlament. Este vorba despre Comisia de Anchetă a Guvernului Cioloș. Comisiile de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor face o anchetă asupra procedurii şi veridicităţii datelor care au stat la baza celor două rectificări bugetare pozitive ale Guvernului Cioloş, a anunţat preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. După o lună de zile, comisia nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, așa cum se afirmase atunci când s-a stabilit înființarea acesteia.

Denumirile pompoase nu atrag după sine și rezultate remarcabile. Este cazul Comitetului Sectorial de Formare Profesională în domeniul Protecția Mediului. Acesta a luat naștere pe baza fondurilor europene alocate pentru a aborda lipsa de cunoștințe a proiectanților provenind din trei sectoare economice: ambalarea produselor alimentare, produse electronice și articole de îmbrăcăminte/textile. Ultimul comunicat publicat pe site-ul acestui organism a fost în septembrie 2016. Bineînțeles că pentru reușita programului membrii acestui comitet au efectuat vizite de documentare în Scoția sau în Grecia.

O altă comisie de tocat bani a fost înființată în timpul guvernării Cioloș. Este vorba despre „Comisia interinstituțională pentru coordonarea activităților necesare constituirii unei capabilități aeriene destinate executării zborurilor speciale“. Aceasta trebuia să analizeze și să înainteze un proiect de act normativ pentru achiziția unei aeronave destinate zborurilor speciale. Comisia era formată din 15 membri, în frunte cu ministrul Transporturilor, care era și președintele acesteia. Ceilalți membri erau de la Cancelaria Primului Ministru, Administrația Prezidențială, Ministerul Finanțelor Publice, MApN, SIE, SPP, MAE, SRI, STS, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română“, Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“ și Agenția Națională pentru Achiziții Publice.

Bucureștiul birocratic

Primăria Municipiului București are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, în timp ce Primăria Berlin doar 207 angajați, 69 funcţionari şi 138 angajați contractual, pentru un oraș dublu ca mărime. Primăria Generală are în subordine un număr de 36 de direcții generale, printre care Serviciul Intern de Prevenire și Protecție (SIPP). Deoarece numărul angajaților depășește 250 de persoane, Primăria Capitalei are nevoie de oameni care să pregătească alți oameni. PMB nu este singura administrație locală cu direcții sau servicii inutile. Primăria Sectorului 2 are în subordine Serviciul perfecționare și gestiunea carierei, care „asigură secretariatul pentru activitatea de sancţionare a angajaţilor pentru care s-au întocmit propuneri de sancţionare“ sau „întocmeşte şi menţine la zi evidenţa militară a angajaţilor“, conform site-ului ps2.ro. Nici Primăria Sectorului 3 nu face excepție. Serviciul politice, programe, monitorizare și Serviciul guvernanță corporativă figurând în organigrama administrației publice. La Primăria Sectorului 4 există un „Compartiment dezvoltare tehnologică și inovare“. Cei de la Sectorul 5 o duc și ei bine la capitolul inutilitate pe bani publici, aici existând „Biroul pregătire și perfecționare – o substructură coordonată și controlată de Direcția Management și Perfecționare“, dar și „Biroul de instruire, organizare și perfecționare“.

Sfânta Comisie Botezătoare

Pentru oricare dintre noi, o etapă deosebit de importantă este primirea unui nume, marcată prin ceremonia botezului. Cu siguranță, nici „botezul“ unor entități administrative nu este este mai puțin important. Cu singura deosebire că, în această situație, rolul de „naș“ este preluat de către o „Comisie de atribuire de denumiri“, care funcționează atât la nivelul județelor, cât și în Municipiul București. Baza legală a funcționării acestui „naș birocratic“ este „Ordinul nr. 564/ 31 iulie 2008, pentru aprobarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei de Atribuire de Denumiri judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti“, emis de MAI. Articolul 2 al acestuia stabilește că „Membrii comisiei sunt specialişti din domeniul istoriei, etnografiei, geografiei, lingvisticii sau al artei, desemnaţi prin ordin al prefectului, care aleg dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte“. Așadar, avem 41 de asemenea comisii județene, plus una la nivelul Municipiului București.
Cu ce se ocupă? Bineînțeles, cu ceremonii de „botez“. Conform propriului sait, Comisia din Județul Gorj se poate lăuda cu cinci decizii: două în anul 2011 și alte trei în 2013. Astfel, prin decizia din 11.07.2011 s-a aprobat cererea Consiliului Local din Rovinari, „privind schimbarea denumirii străzii «Strada Nouă» în strada „Sublocotenent Constantin Laurențiu“. O altă cerere schimba în 2011 denumirea Clubului Sindicatelor din Bumbești în „Casa de cultură Gheorghe Tătărăscu“, Bumbești-Jiu. Iar prin cele trei emise în 2013, s-au schimbat numele altor străzi, din diverse localități, și numele unei școli. Comisia din județul Iași a emis șase astfel de decizii, câte una pe an, între 2011 și 2016 inclusiv. Iar situația se repetă, aproape identic în toate județele țării.

În perioada ianuarie 1991 – aprilie 2005 erau înființate 123 de organisme interministeriale, prin nu mai puțin de 92 de acte normative emise de Guvern, și alte 32 de decizii ale primului ministru. În timpul celor patru ani ale guvernării Năstase, au fost înființate 55 de organisme interministeriale prin acte emise de Executiv și alte 28 prin decizii ale primului ministru. În anul 2005 luau naștere nouă organisme prin acte emise de Guvern și trei prin decizii ale premierului. Tot atunci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Oana Marinescu, declara că „Guvernul condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu consideră că această metodă de a crea o comisie pentru fiecare problemă este ineficientă, deoarece duce la o supraîncărcare instituțională și la suprapunerea atribuțiilor“. În urma acțiunii SGG urma să rămână maximum 10-12 organisme interministeriale axate pe rezolvarea problemelor din arii majore de cooperare. Secretari de stat, miniștri și miniștri delegați urmau să fie membri de drept în aceste organisme. În 2017, SGG are 33 de departamente, institute, agenții, comisii, oficii în subordine, iar Guvernul este format din 23 de ministere cu 474 departamente, comisii, oficii și servicii.

Comisiile și scopurile lor

Printre comitetele și comisiile care au existat de-a lungul vremii în aparatul central al Guvernului se numără una care s-a ocupat de protecția stratului de ozon, dar și cea care supraveghea schimbările climatice. La rândul său, Centrala de la Cernavodă a fost un obiectiv important pentru guverne, fiind create două comisii, una care urmărea stadiul lucrărilor pentru finalizarea Unității 2, cealaltă pe stadiul lucrărilor pentru finalizarea Unității 3. Toată lumea știe că paza bună trece primejdia rea, așa că a fost înființată, după marile inundații din Banat, și o „Comisie de monitorizare a unor eventuale inundații.

Înființarea comisiilor pentru fiecare problemă a fost încurajată de Legea 90/1991 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor. Potrivit legii, Guvernul poate constitui consilii, comisii și comitete interministeriale, în scopul elaborării, integrării, corelării și monitorizării de politici publice. Totodată, primul-ministru poate constitui, prin decizie, consilii, comisii și comitete interministeriale.

Comisiile lungi şi dese, cheia marilor succese

Zadarnicul Big Brother al banilor

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, dacă va funcționa, va fi stat în stat. Structura va fi una de cooperare interinstituţională între Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Guvern. Organismul va fi unul fără personalitate juridică care primește rapoarte de la toate instituțiile economice și financiare, dar care nu raportează nimănui și care emite recomandări ce au, de fapt, statut de obligații.

Comitetul va fi un fel de Big Broter al banilor țării. Comitetul va fi informat cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare, în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Membrii săi vor fi exonerați de răspundere civilă şi penală, dacă aceştia au acţionat cu bună-credinţă. Dintre cele 23 de ministere ale Cabinetului Grindeanu, cel mai stufos este al Fondurilor Europene. Acesta are în subordine peste 100 de direcții, servicii, compartimente. Locul doi pe podium este ocupat de Ministerul Cercetării și Inovării, care coordonează 46 de institute de cercetare, dar și 18 direcții, servicii sau organisme. Finanțele ocupă locul al treilea, printre cele mai mari ministere. Aici există 46 de comisii, direcții și unități subordonate.

Iată lista completă a tuturor ministerelor și a comisiilor si comitetelor coordondate de acestea.

– Ministerul Afacerilor Externe – 15 direcții și servicii
– Ministerul Apărării Naționale – 28 departamente, institute, direcții
– Ministerul Finanțelor Publice – 46 direcții, unități, comisii
– Ministerul Justiției – 24 direcții, agenții, oficii, institute
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – 16 agenții, regii, oficii
– Ministerul Transporturilor – 17 comitete si comisii
– Ministerul Educației Naționale – 20 direcții, unități, organisme
– Ministerul Muncii și Justiției Sociale – 11 unități, agenții
– Ministerul Economiei – 19 direcții și servicii
– Ministerul Energiei – 25 direcții, servicii, compartimente, organisme, autorități
– Ministerul Sănătății – 22 direcții, servicii
– Ministerul Culturii și Identității Naționale – 11 comisii
– Ministerul Cercetării și Inovării – 18 direcții, organisme, servicii

– 46 institute de cercetare

– Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaţionale – 12 direcții si servicii
– Ministerul Turismului – 21 direcții, servicii
– Ministerul Tineretului și Sportului – 23 direcții, servicii
– Ministerul delegat pentru Fonduri Europene – peste 100 de direcții, servicii, compartimente0 Secretariatul General al Guvernului coordonează și o multitudine de instituții publice și organe de specialitate ale administrației publice centrale. Dintre acestea, două se luptă cu dopingul.
– Agenția Națională Anti-Doping
– Agenția Națională pentru Resurse Minerale
– Agenția Națională pentru Romi
– Agenția pentru Agenda Digitală a României
– Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate
– Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților
– Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
– Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
– Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“
– Institutul Național de Statistică
– Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
– Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc
– Secretariatul de Stat pentru Culte
– Laboratorul de Control Doping

Comisia Stemelor

Probabil că foarte puțini dintre noi au aflat de existența unor „Comisii de analiză a stemelor“, care funcționează atât la nivel județean, cât și la Municipiul București. Funcționarea acestor instituții este reglementată prin HG 25/16 ianuarie 2003 care, la Art.1 alin.4 stabilește că, „În fiecare județ se va constitui, prin ordin al Prefectului, o comisie formată din 3-5 membri, specialiști în istorie, arhivistică și etnografie. De asemenea, aceeași Hotărâre de Guvern stabilește că proiectul stemei respective este supus dezbaterii şi consultării locuitorilor respectivei unități administrative. În același timp, actul normativ menționează că Secretariatul comisiei județene este asigurat prin grija secretarului general al județului respectiv, respectiv al Municipiului București. Stemele adoptate de unitățile administrative sunt inspirate din însemnele heraldice clasice: imaginea unui scut medieval, împărțit în câteva „câmpuri“, în interiorul cărora sunt figurate fie simboluri ale istoriei locale, fie ilustrații ale unor meșteșuguri sau alte activități specifice locului. De exemplu, Teleorman are ca simbol oaia care se regăsește pe stema județului, iar orașul Cernavodă are pe stemă un atom, podul de peste Dunăre și statuia Gânditorului de la Hamangia. Județul Bacău are pe stemă un munte de sare, pe cea a județului Cluj apare statuia lupoaicei romane, iar pe cea a județului Prahova, o sondă de petrol.

Sergiu Nicolaescu a condus prima comisie de anchetă a evenimentelor din 1989

27 de ani de inițiative ineficiente

După fiecare eveniment care a trezit suspiciuni în societatea românească postcomunistă, Parlamentul a avut grijă să alcătuiască o comisie care să ancheteze întâmplările. De la evenimentele care au dus la schimbarea de regim din decembrie 1989 la căderi de bănci și privatizări cu cântec, toate au fost analizate. Rezultatele acestor cercetări au fost însă de fiecare dată inutile, deoarece în unele cazuri activitatea comisiilor a fost mimată, iar în altele, rezultatele anchetelor au fost ignorate.

Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 a fost numele purtat de două organisme parlamentare constituite cu scopul de a afla adevărul despre revoluția din 1989. Prima comisie, condusă de Sergiu Nicolaescu, a activat în legislatura 1990-1992, iar a doua, în mandatul 1992-1996. Cea din urmă a fost inițial condusă de senatorul țărănist Ticu Dumitrescu, iar după demisia acestuia de Valentin Gabrielescu. Membrii acestor comisii nu au reușit să ajungă la vreun consens în legătură evenimentele din decembrie 1989, nu s-a aflat de ce au murit peste 1.000 de persoane, nici dacă au existat abuzuri și nici de cine ar fi fost făcute. Singurul rezultat al celor două comisii au fost cărțile publicate de unii dintre membrii lor, în beneficiul personal. Sergiu Nicolaescu a reușit să publice chiar patru volume, în care vorbește despre cercetările efectuate în cadrul comisiei.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a fost de asemenea investigată de o comisie parlamentară de anchetă. Rezultatul, ca și în cazul revoluției, a fost zero. Chiar dacă raportul a confirmat că „transportul minerilor a fost organizat de filialele FSN din teritoriu“, cercetarea nu a stabilit vreo responsabilitate, nici măcar politică, pentru violențele din vara lui 1990.

Primul mare faliment bancar, decăderea Bancorex, început în 1996, a dus, trei ani mai târziu, la înființarea Comisiei parlamentare de control a activității Bancorex, condusă de senatorul țărănist Andreiu Oprea. Intenția acestuia era de a lămuri circumstanțele în care s-a produs devalizarea băncii și de a explica metodele sau de a stabili persoanele implicate. Rezultatul: nici azi nu există o explicație clară a modului în care s-a prăbușit cea mai mare bancă românească și nici cine este vinovat de acest crash. Doar președintele băncii, Răzvan Temeșan, a fost judecat pentru devalizarea băncii.

Anunțată ca o mare reușită a guvernării Năstase, privatizarea Petrom a fost și ea ulterior subiectul unei anchete senatoriale. În 2007, aceasta s-a încheiat, fiind emis un raport. Dintr-un „viciu de fond“, acesta a fost retrimis, de președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, Comisiei de anchetă privind privatizarea Petrom, care a invocat că acesta a fost întocmit de un număr restrâns de membri ai comisiei. Trimiterea a însemnat și îngroparea concluziilor respectivei cercetări. Ulterior, în presă au apărut fragmente care vorbeau despre ilegalitățile comise la privatizarea celei mai mari companii petroliere românești. Afacerile cu terenuri ale lui Traian Băsescu și ale Elenei Udrea din comuna călărășeană Nana au intrat de asemenea sub ancheta deputaților. Când raportul era finalizat în proporție de 95%, comisia și-a sistat însă activitatea. Argumentul oficial pentru această decizie surprinzătoare a fost că, prin continuarea anchetei după ce Parchetul a deschis o anchetă, s-ar fi încălcat Regulamentul Camerei Deputaților.

Grupaj realizat de Vasile Surcel, Eduard Pascu, Mihai Boeru, Giulia Anghel și Ionela Ștefan

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.