Din 2006 până la finele anului trecut, postul public de televiziune a înregistrat constant pierderi din cauza catastrofalului management al celor care s-au perindat la conducerea Societăţii Române de Televiziune (SRTv). La 31 decembrie 2011 s-a ajuns la o pagubă de 160.807.909 lei (36,21 milioane de euro), faţă de 17.158.538 lei, cât s-a înregistrat în 2006, anul în care au început căderile financiare ale postului public de televiziune. Cauza principală a acestei adevărate catastrofe financiare de la TVR este “luarea unor măsuri manageriale defectuoase, care au condus la creşterea vertiginoasă a cheltuielilor SRTv”, aşa cum au constatat auditorii Curţii de Conturi a României, într-un raport finalizat la mijlocul acestui an.
În afară de pagubele “anuale”, SRTv mai înregistrează şi imense datorii către bugetul general consolidat al statului, în sumă de 553.881.806 lei (124,72 milioane euro). Mai mult de jumătate din aceste datorii – 299.550.427 lei (69,34 milioane de euro), adică 54,08 la sută, reprezintă sume datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi fondul cinematografic. Aşadar, mii de angajaţi ai postului public de televiziune sunt în situaţia de a nu mai beneficia de pensie la momentul pensionării sau de ajutor de şomaj în caz de disponibilizare. Grosul celorlalte datorii, în sumă de 223.226.123 lei (40,30 la sută), este dat de datoriile comerciale către furnizorii interni şi externi ai postului public de televiziune.
Analiza evoluţiei datoriilor faţă de bugetele publice, realizată de experţii Curţii de Conturi a României, arată o dinamică foarte accelerată a acestora în perioada 210-2011, în mandatul de preşedinte-director general al lui Alexandru Lăzescu, omul lui Traian Băsescu, delegat de acesta să facă din postul public de televiziune o goarnă a PDL-ului şi a preşedinţiei. Astfel, datoria faţă de bugetul statului a crescut cu circa 41 la sută la 31.12.2011 faţă de sfârşitul anului 2010, de la 82.525.267 lei la 116.751.220 lei. O dinamică mult mai accelerată a avut creşterea datoriei totale către bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate şi fondul de şomaj, în condiţiile în care aceasta a crescut cu aproximativ 87 la sută la 31.12.2011, în aceeaşi perioadă de timp, de la 57.796.517 lei la 108.070.298 lei.
Lăzescu, salariu mult mai mare decât al unui ministru
În condiţiile unui management catastrofal, Alexandru Lăzescu a avut tupeul să-şi tragă un salariu “nesimţit”, cu mult peste suma pe care o încasează un membru al guvernului, fără însă a-şi asuma şi obligaţii manageriale pe măsură. Astfel, auditorii Curţii de Conturi a României au constatat că “directorul general a fost salarizat prin negociere şi indexare, potrivit contractelor colectiv şi individual de muncă (CCM şi CIM), la fel ca salariaţii SRTv, şi nu în baza art. 23 alin.(2) din Legea 41/1994, care prevede că «directorul general al SRTv primeşte un salariu brut lunar, asimilat funcţiei de ministru», care, în fapt, ar fi fost cu mult mai mic decât cel negociat.
De asemenea, nu au fost negociaţi indicatori de performanţă managerială printr-un contract de mandat/management, dar nici prin contractul individual de muncă, care, atât în cazul dlui Alexandru Sassu – PDG în perioada 2008-2010 cât şi în cazul dlui Alexandru Lăzescu – PDG începând cu anul 2010, conţine clauze sumare identice cu ale oricărei funcţii de execuţie.
Se constată şi aspectul corelativ că, potrivit art. 23 alin.(3) din Legea 41/1994, ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie (CA) al SRTv au primit, lunar, o indemnizaţie reprezentând 25 la sută din salariul brut lunar al directorului general al entităţii, la un nivel cu mult mai mare decât cel aferent funcţiei de ministru”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.