Scrisoarea ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, trimisă în luna octombrie Comisiei Europene prin care se angaja să înghețe salariile în sectorul bugetar pentru ca Guvernul României să se încadreze în ținta de deficit în 2019 nu i-a convins pe miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre UE, reuniți în Consiliul Ecofin. Concluziile ședinței de ieri, la care a fost prezent și oficialul român, sunt clare și dure: Guvernul nu a ținut cont de recomandările Consiliului. Ca atare, sunt necesare acțiuni urgente. Consiliul recomandă ca rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete primare să nu depășească 4,5% în 2019 pentru a se încadra în ținta de deficit, susține europarlamentarul Siegfried Mureșan. Consiliul a transmis trei recomandări Guvernului României, în iunie 2017, decembrie 2017 și iunie 2018, în care solicita măsuri pentru încadrarea în ținta de deficit după ce măsurile populiste ale PSD – ALDE au crescut deficitul și datoria publică. Niciuna dintre recomandări nu a fost luată în serios de Guvernele PSD – ALDE care au continuat să crească deficitul bugetar și să se împrumute în numele românilor pentru a acoperi găurile din buget. În luna octombrie, deficitul bugetar a ajuns la 2,2%, față de 0,79% de anul trecut.
În cazul României, Comisia Europeană a constatat România nu a luat măsuri eficace pentru corectarea abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). În iunie 2018, Consiliul European a adresat Bucureștiului o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În lumina evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia propune acum o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.
Raportul privind mecanismul de alertă (RMA), care servește drept mecanism de detectare a potențialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanțuri aprofundate în 2019. Aceste bilanțuri vor determina dacă respectivele state membre se confruntă într-adevăr cu dezechilibre macroeconomice. Statele membre cu dezechilibre identificate în runda precedentă a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice(PDM) vor face, din oficiu, obiectul unui bilanț aprofundat în 2019: Bulgaria, Croația, Cipru, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia. La acestea se adaugă, în 2019, Grecia și România.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a trimis luna trecută Comisiei Europene un angajament privind măsurile ce vor fi luate de România pentru a corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). Printre acestea se numără îngheţarea salariilor în 2019 şi a valorii voucherelor de vacanţă.
Numărul de angajaţi din sectorul public va fi menţinut la nivelul din 2018 în timp ce cheltuielile cu investiţiile vor fi păstrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelaşi cu cel preconizat pentru 2018. Pe partea de venituri principalele măsuri preconizate sunt distribuirea a cel puţin 90% din profiturile nete realizate de companiile de state către bugetul statului sau bugetele locale sub formă de dividende, vânzarea de licenţe 5G, care ar urma să aibă loc în cursul lui 2019, cu un impact estimat de 1,3 miliarde lei, menţinerea OG 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale. De asemenea, sunt menţionate următoarele măsuri care vor avea un impact pozitiv asupra îmbunătăţirii gradului de colectare a veniturilor, în special a TVA şi a accizelor: introducerea caselor de marcat electronice, adoptarea ordonanţei de urgenţă nr. 88/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative, modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a reduce evaziunea fiscală şi a detecta bunurile de contrabandă prin introducerea unor echipamente de scanare la toate punctele de trecere a frontierei.
Graţie acestor măsuri, autorităţile de la Bucureşti susţin că în 2018, atât deficitul ESA cât şi cel pe cash, vor fi în linie cu limita impusă de Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din PIB, iar o ajustare semnificativă a deficitului bugetar este programată să înceapă în 2019, când deficitul ESA ar urma să se îmbunătăţească cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi menţinut şi în 2020. Astfel, deficitul ESA va scădea de la 2,96% din PIB în 2018 la 2,38% din PIB în 2019, 1,82% din PIB în 2020 şi 1,35% din PIB în 2021.
Daca ati ajuns sa-l citati pe Sigfrid Muresan in sustinerea dvs….ma indoiesc ca va voi mai citi desi pana acum v-am apreciat in mod deosebit.
ce sa-ti spun….jumatate din tarile uniunii su aceeasi problema. Si????
Si ce daca cheltuim mai mult decat avem? Ce Grecia a murit ca a cheltuit mai mult? Facem o decada de auteritate, dupa ce nu ne mai imprumuta nimeni, mai dam niste resurse strategice, apoi iar putem sa ne distram doi ani. Ca asa-i romanul vesel…
Mare greseala au facut comunistii ca l-au trimis pe mister Disco la Bruxelles. Acolo trebuia trimis tovarasul Valcov cu cazierul si celelalte dosare (penale) in desfasurare sub brat ca sa-i convinga pe acesti burgheji europeni de justetea politicii economico-sociale a partidului comunist al infractorilor poreclit pesede avand ca stema trandafirii cu tepe. Geniul economiei nationale convinge intotdeauna prin sintagma ,,crede si nu cerceta„ sau cel putin asa isi inchipuie mos Livache si veninoasa de la Craiova. Daca nu a fost inca revolutie in Romania pe timpul guvernului Dancila ei isi inchipuie ca lumea crede toate minciunile lor. Guvern e mult spus; vorbim de o adunatura de infractori incapabili care la orice ragaiala a lui mos Livache striga cu totii „daaaa”.
tari precum Suedia si Norvegia o duc bine desi au o economie sociala foarte dezvoltata, pe ei nu-i pui la stalpul infamiei pt. ca sunt un fel de sociaisti?
Cum sa-i convinga pe europeni, daca pentru francezi un venit minim de peste 1.000 de euro inseamna saracie, iar in Romania cu peste 200 de euro salariul minim este un lux de neimaginat? Sigur ca vor inghetarea salariilor, sunt atat de dezumanizati incat pentru ei grija fata de om este mai mica decat fata de un animalut. Pot europenii sa explice daca stiu ce insemna sa fii uman sau pentru ei niste cifre sunt mai de pret decat viata unui seaman de al lor? Daca imi amintesc bine prin anii ’70 salariul minim era de 1200 de lei, deci suntem in acei ani, cate zeci de ani vor mai trece pana vom ajunge la veniturile din 1989?