Totul e percepţie, dar percepţia nu e singură pe lume

Să luăm cazul aşa-zisei noastre Revoluţii din Decembrie. Regizorii percepţiilor noastre au vrut atunci să credem că suntem atacaţi de nişte terorişti. Aveau nevoie de acest efect ca să poată da vina pe Securitate şi să ajungă la asasinarea lui Ceauşescu.
Dacă vrem să credem că pandemia a fost percepută de omenire sub bombardamentul unor exagerări anume regizate, ar trebui să vedem şi scopul acestui nou joc al percepţiilor manipulate.

Până în prezent, n-a putut nimeni să descifreze acest scop într-un chip realist. Nerealistic, am avut câteva „descifrări”. Cea mai plauzibilă ipoteză ar putea fi aceea care presupune că am asistat la un test global cu privire la o eventuală instalare în viitor a democraturii. Ne putem baza pe „confesiunea” unui bancher de mare faimă, Jacques Attali, care a prevestit, pentru termenul mediu al viitorului, o dictatură globală făţişă cu o durată de 200 de ani, după care ar urma o revenire a democraţiilor. În chip nefăţiş, ne aflăm în democratură de multă vreme, şi anume de când suveranii (regi ori state) au cedat dreptul lor tradiţional de a bate monedă. Această cedare a devenit democratură efectivă în 1971, când SUA au renunţat la etalonul aur al dolarului, după ce, în 1913, renunţaseră la privilegiul suveranilor: dreptul de a tipări dolari.
În schimb, darea peste cap a panicii pandemice şi transformarea ei în furie protestatară sunt, iată, un joc de percepţii cu scop aproape la vedere: jumătate vizibil, jumătate ascuns. Este o vastă operaţiune de compromitere a şanselor electorale ale preşedintelui Trump. Preşedintele este invitat să folosească Armata împotriva anarhiştilor, în vreme ce anarhiştii sunt mângâiaţi pe creştet de media mainstream.

Ceauşescu a scos Armata pe străzi imediat ce a înţeles că despre soarta lui politică e vorba la Timişoara, neînţelegând însă că, dacă n-ar fi folosit Armata, şi-ar fi putut păstra măcar viaţa.
Trump a fost tentat şi el o clipă de soluţia sângeroasă. Dacă are vreun consilier care să fi fost atent la evenimentul declanşator de proteste din Cehoslovacia lui 1989 (un singur mort) ori la cele întâmplate la Timişoara (câţiva împuşcaţi de gloanţele Armatei), are să înţeleagă capcana spre care e împins.
Da, a doua campanie electorală a lui Trump a fost începută de adversarii săi într-un fel fără precedent, cu atât mai de fără de precedent cu cât a fost precedată de paranoia pandemiei, care joacă acum rolul unei teribile acoperiri a democraturii. Vedeţi? Oamenii s-au săturat de frica COVID 19 şi au ieşit să lovească în rasismul regimului Trump, ceva mult mai periculos!
Ca la Praga în 1989, a fost nevoie să moară un singur om – cum ar spune un dulap din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Ioan Buduca 1112 Articole
Author

5 Comentarii

  1. Nietzsche- „nu exista fapte, ci doar interpretari”. Nihilism neica, nihilism.

  2. Sincer,domnule Buduca,nu mai spun la nimeni,darcum se numea omul care a murit la Praga in noiembrie 1989,ca Istoria nu l-a retinut?Cred ca memoria,nu Istoria,iti joaca feste..:)))

  3. Daca Ceausescu a fost ASASINAT, cum scrieti, atunci cand se ocupa Parchetul de mascarada din ’89?
    Daca a fost crima la comanda, sa vedem CINE a dat ordinele.
    Din tonele de dosare de pe masa procurorilor, tocmai acest asa-zis proces este scapat din vedere, probabil din miopie, sau intamplare. Da, asta trebuie sa fie. Intamplare.
    Toate sunt revizuite, rasfoite, rejudecate, la 30 de ani de la evenimente: Mineriadele, dosarul Revolutiei, tunurile din anii ’90.
    Dar de procesul Ceausescu nu se atinge nimeni.

  4. Eu cred că protestele antirasiste au fost încurajate și susținute tocmai pentru a nu ieși albii să pună întrebări. Diferențele sociale nepermis de mari nu prea au interesat pe nimeni, toți dinu paturicii s-au trezit peste noapte aristocrați, cu bani mulți și creier puțin. Când a început pandemia, am înțeles și noi cei care avem ce pune pe masă sau chiar mai mult că viața noastră nu prea contează. A contat economia și până când împărații lumii au calculat costurile medicale, până s-au ascuns companiile de asigurări, până s a socotit grupul de la Davos…
    Acum apar tot felul de binevoitori care ne spun că măsurile au fost exagerate ca să nu întrebăm de ce au fost întârziate. Ni se vorbește de neomarxiști . Ura!i-am descoperit. Ei uite că și ei pe noi.

  5. Citirea primelor randuri incepuse sa-mi dea speranta ca autorul a inteles macar substratul evenimentelor ultimilor 30 de ani, daca mai inapoi in istorie nu-i puteam pretinde sa faca incursiuni riscante!!! Deja din titlu mi-a transmis cumva subliminal cum ca perceptiile, ca si opiniile rezultate sunt diverse, ignorand ca ceea ce s-a intamplat in 1989 si azi in SUA il contrazice, sutele de mii de indivizi iesiti pe strazile oraselor americane fiind manati de o „perceptie” identica, implementata propagandistic. Cand Dl Buduca o sa cedeze si o sa admita ca Ceausescu nu a scos Armata in strada si ca nu a ordonat sa se traga, CU TOATE CA ROMANIA ERA DESTABILIZATA DE TERORISTI COMINTERNISTI in colaborare cu cetatenii de elita ai serviciilor secrete ai tarilor occidentale, servicii conduse de ILEGALI BOLSEVICI
    atunci o sa poata produce analize…perceptibile, analize reflectand realitatea neviciata de fortarea propagandistica
    comisa de specialistii Comintern asupra perceptiilor noastre.Cine si de ce nu l-a vrut pe Trump? Cui i-a luat jucaria?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.