Fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a publicat un proiect de lege semnat de foarte mulți parlamentari UDMR, la care s-au adaugat și câțiva liberali, care reprezintă nouă încercare a partidului condus de Kelemen Hunor de a plasa pârghiile ANAF în mâinile baronilor locali. ”UDMR încearcă să anuleze regionalizarea ANAF și să reînființeze administrațiile fiscale județene. Încă un pas spre disoluția capacității administrative ANAF. Impotența guvernului PSD-ALDE de a finaliza proiectul de reforma finanțat de Banca Mondială, diminuarea resurselor alocate ANAF, demobilizarea activității ANTIFRAUDEI au oferit tot atâtea pretexte pentru UDMR de a iniția acest proiect de lege pe care l-au tot scos din sertar ori de câte ori au constatat că majoritatea parlamentară se clatină. Le reamintesc inițiatorilor că, în 2014 și 2015, gap-ul din colectarea TVA (deficitul de încasare a TVA, n.r.) a scăzut constant față de nivelul de cca 45% cât era la momentul reorganizării din 2013. Politizarea excesivă a managementului și permanentă slăbire a instrumentelor ANAF vor duce la un veritabil dezastru”, a afirmat Diaconu.
În expunerea de motive a proiectului se arată că OUG 74/2013 a regândit modul în care ANAF este structurată atât organizațional cât și teritorial. Au fost înființate opt direcții regionale de finanțe publice care au preluat birourile vamale și Garda financiară, direcțiile județene rămânând cu competența restrânse la contribuabilii mici și la o parte din cei mijlocii. Reorganizarea a continuat prin emiterea și punerea în aplicare a Ordinului președintelui ANAF 1104/2013 pentru aprobarea structurii organizatorice a direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice, ordin care a suferit zeci de modificări cu caracter general și cu caracter individual (referitoare la una sau mai multe direcții refionale), secondată de OPANAF 3649/2015 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili. Prin acestea, administrațiile județele au pierdut competența administrării a mai mult de 50% din contribuabili fie în favoarea direcțiilor regionale fie în cea a direcției generale de administrare a marilor contribuabili din București.
Procesul de reformare a ANAF a dictat și fonduri pe măsură, astfel că statul român a contractat în beneficiul Fiscului un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 70 milioane de euro, având ca dată limită de tragere martie 2019. Sub denumirea RAMP, Proiectul de modernizare a administrației fiscale era structurat pe patru componente, cuprinzând subcomponente de la dezvoltare instituțională până la îmbunătățirea relației cu contribuabilii trecțnd prin perfecționarea personalului ANAF și reducerea poverii administrative suportate de contribuabil. La finele lui 2016, din suma totală pusă la dispoziția ANAF fuseseră efectuate trageri în valoare de 14,6 milioane de euro, reprezentând 21%. Sondajele de opinie (parte a indicatorilor de monitorizare a rezultatelor proiectului) efectuate în rândul contribuabililor în anii 2014 și 2015 arată o oarecare creștere la indicatorii urmăriți: astfel, integritatea personalului ANAF este apreciată la 48% de către persoanele juridice și la 54% de către persoanele fizice urmând o creștere de 4, respectiv 2 puncte procentuale. În cadrul componentei a doua a proiectului RAMP, creșterea eficienței colectării impozitelor și taxelor era evidențiată ca o direcție de acțiune prioritară. S-a avut în vedere realizarea acestui obiectiv prin două direcții complementare: prin înființarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală pentru prevenirea și combatere a actelor și faptelor de evaziiune fiscală, fraudă fiscală și vamală; prin îmbunătățirea activității de coordonare a colectării sumelor constatate de inspectorii antifraudă la nivelul direcțiiloe generale regionale ale finanțelor publice.
Cu toate eforturile materiale alocate în acest scop nici această componentă a proiectului nu a fost atinsă. Rezultatele inițiate ale acțiunilor întreprinse de DRAF au avut în primă fază un deosebit impact mediatic, însă un numă semnificativ de acte întocmite au fost desființate ulterior prin sentințe definitive ale instanțelor, cu consecința plății din partea statului a unor importante daune materiale. Realizările ulimilor doi ani sunt aproape nesemnificative, susțin autorii proiectului.
Referitor la creșterea eficienței colectării impozitelor și taxelor, studiile efectuale de serviciile Comisiei Europene sau la comanda acesteia arată situația aproape catastrofală în care se află România din punctul de vedere al discrepanței dintre sumele aferente TVA de colectat și efectiv încasat (TVA gap). La o medie a statelor membre în 2011 de 2,1% din PIB, România apare fruntașă în mod detașat cu 7,9%. În 2015, la o medie UE27 de 10,8% raportat la TVA de colectat, România conducea cu 37,18%, a doua clasată, Slovacia, fiind la 7,8 puncte procentuale depărtare.
Autorii proiectului de act normativ mai aduc aminte desele modificări legislative care au influența de-a lungul ultimilor ani performanța ANAF, astfel că datele anuale reflecând încasările la buget sunt în realitate greu de comparat (de amintit doar reducerile succesive ale cotei TVA, modificarea bazei de calcul a contribuțiilor obligatorii, transferarea plății acestora în sarcina angajatului, supraimpozitarea veniturilor din salarii obținute din contracte cu timp parțial de muncă, plata defalctată a TVA). Cuantificarea evoluției rezultatelor este de asemenea obturată de introducerea instrumentelor de transmitere la distanță a documentelor, de evidențele electronice pe care ANAF le utilizează (cu întreruperi de funcționare, cu probleme de compatibilitate între diverse softuri, cu actualizări de date prea rare și cu multe erori).
Autorii proiectului spun că performanețel organului fiscal, raportat și la eșecul implementării proiectului de reformare, nu justifică menținerea unui palier administrativ suplimentar, cel regional, costisitor în termeni de cheltuieli bugetare și generator de distorsiuni și de mari întârzieri în reacție pe lanțuol internațional până la veriga finală, contribuabilul.
Baschirii astia nu se lasa,exact ca stramosii lor mongoli…Doar daca le dai peste capastru inteleg..
Cel care a baronizat Anaf este marele Gelu Diaconu care a epurat pe criterii politice sau numai de el știute profesioniștii din Anaf.Cu alte cuvinte a vrut să-și subordoneze total institutia.Poate ne spune cum a reusit sa aibă hoteluri din leafa de vameș.Tot timpul se reorganizează ministerul Finanțelor asa cum vor Vameșii pentru ca ei au “banii”
Tot ceea ce face UDMR e in folosul celor multi.Deci sant convins ca si aceasta lege,la care ma mir ca s-au raliat liberali,ca aia se dau cu caramida’n piept ca-s”patrioti”.