„Un ceas pentru artă”, în acest weekend, în Bucureşti

“În lumea florilor”

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită sâmbătă, 1 martie, ora 11.30, la o vizită cu ghidaj gratuit în Galeria de Artă Europeană a MNAR, având ca temă “Lumea florilor”. Prezentarea este susţinută de Elena Ciocoiu, specialist în cadrul secţiei “Educaţie, Comunicare, Proiecte Culturale şi Marketing”.

La începutul unei luni în care ne bucurăm dăruind, primind sau admirând flori atât de des, vă propunem câteva exerciţii de privire şi de reflecţie asupra simbolisticii florilor reprezentate în pictură. Vă invităm la o incursiune tematică în Galeria de Artă Europeană a Muzeului Naţional de Artă al României, zăbovind în faţa florilor care apar în lucrări precum: “Fecioara cu Pruncul” de Domenico Veneziano, “Buna Vestire” de Tintoretto, “Flori într-o grotă” de Abraham Mignon, “Buchet de flori” de Rachel Ruysch.

Galeria de Artă Europeană are ca nucleu colecţia de artă a regelui Carol I. Operele expuse ilustrează principalele şcoli artistice: italiană, germană, austriacă, spaniolă, flamandă, olandeză şi franceză în intervalul cronologic cuprins între secolele XIV – XX.

“Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii”

Din expoziţia de Paftale şi bijuterii

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită duminică, 2 martie, ora 11.30, la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia “Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR”, deschisă în Rotonda sălii “Auditorium”. Prezentarea este susţinută de Carmen Tănăsoiu, curatorul expoziţiei, specialist în cadrul secţiei de “Artă Veche Românească”.

Expoziţia aduce în atenţia publicului o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX. Sunt incluse obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici: turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom.

Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti. Odată cu epoca de tranziţie a societăţii româneşti de la modelul greco-oriental către modernitatea occidentală, formele şi motivele decorative de tradiţie post-bizantină şi orientală au fost abandonate în favoarea repertoriului baroc sau Biedermeier.

Între anii 1840 şi 1870, purtarea paftalelor a devenit desuetă, moda feminină adoptând în totalitate croiurile şi cromatica occidentală. Ele au revenit la modă în jurul anului 1870 datorită principesei Elisabeta, viitoarea regină a României, care a introdus la Curte portul naţional românesc accesorizat cu paftale. De asemenea, exemplul ei a fost urmat de elita feminină a vremii până în pragul Primului Război Mondial. Regina Maria a purtat paftalele cu eleganţă şi rafinament şi în perioada interbelică.

Sorin Adam aduce farmecul Bretaniei la Bucureşti

Sorin Adam, Peisaje dn Bretania

La “Galeria Artelor” de la Cercul Militar Naţional Bucureşti, pictorul Sorin Adam prezintă o nouă expoziţie personală având de această dată ca subiect central Bretania.

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici – filiala Bucureşti, Sorin Adam are deja un impresionant palmares de expoziţii personale şi de grup atât în România, cât şi în străinătate. Una dintre temele spre care s-a îndreptat în ultimii ani a fost lumea mediteraneană, pictorul realizând compozitii din Maroc, Egipt, Israel, Grecia. Un alt subiect predilect a fost Istanbulul, ca urmare a stagiilor de cercetare realizate cu sprijinul Institutului Cultural Român din Istanbul. Pentru celebrarea capitalei culturale europene 2010, Istanbul, Sorin Adam a făcut parte dintr-un grup de cinci artişti alături de Mircea Doinaru, Vadim Creţu, Mihai Potcoavă şi Minu Movilă care au realizat o expoziţie de pictură dedicată metropolei de pe Bosfor. Expoziţia a fost vernisată în decembrie 2010 la Istanbul şi în iulie 2011 la Bucureşti, sub coordonarea ICR Istanbul.

Sorin Adam este unul dintre artiştii momentului cu o deosebită sensibilitate a culorii şi cu o impresionantă forţă de cuprindere a imaginii Orientului, fiind considerat de Vasile Grigore drept „un talentat pictor cu destin de mare artist şi continuator al iluştrilor pictori europeni Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Corneliu Baba”.

În expoziţia care se va putea fi vizitată în următoarele două săptămâni se apleacă de această dată către Occidentul catolic, aducând o notă diferită în creaţia sa.

Colecţionarul de poveşti. Lucia Lobonţ

Lucia Lobonţ, Vaze

“Cred că poveştile sunt universale şi ele ating oamenii la modul cel mai intim. Colecţia de poveşti vizuale ale Luciei Lobonţ constituie un jurnal intim al călătoriilor imaginare şi reale ale Luciei, o expunere a stărilor emoţionale ale unui om căruia i se pare esenţială comunicarea.

Un jurnal intim al unui om tânăr, foarte pasionat de ceea ce face, vede şi simte în jurul lui. O colecţie de poveşti care îşi propune ceva simplu – să fixeze în memorie lucruri esenţiale cum ar fi: frumosul, bucuria, emoţia, fragilitatea, forţa lucrurilor fireşti…

Cred că este evidentă bucuria de a povesti a Luciei. Pentru mine este… Bucuria de a povesti cu ajutorul unui material ca porţelanul nu e la îndemâna oricui. Lucrările ei sunt filele unei cărţi cu poveşti, ştiute şi neştiute, de pretutindeni. O carte vizuală care ne aduce la suprafaţă emoţiile cele mai fireşti. O carte care ne este arătată mai neconvenţional, desfăşurată într-o expoziţie clasică de ceramică”, afirmă curatorul expoziţiei, Mónika Pădureţ.

Expoziţia poate fi vizitată la Galeria Galateea până în 11 martie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.