Un „muzeu demn de capitala ţării”: Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Am avut prilejul să pot vizita noua poveste care va fi oferită curând marelui public la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Iar această poveste, dincolo de succesiunea registrelor, este surprinzătoare cu fiecare pas. Dar, la rândul ei, povestea aceasta un început pe care nu trebuie să-l trecem cu vederea.

S-a întâmplat prin 1892, când Dimitrie Sturdza a sosit la Universitatea din Yena pentru a se interesa de protejatul său, la marele evoluţionist Ernst Haeckel, poreclit „Darwin al Europei”, ca autor al biogeneticii fundamentale. Haeckel a spus că ontogenia imită biogenia. Ernst Haeckel l-a primit de bătrânul Sturdza, iar întrebării sale i-a răspuns: „Micuţul şi grăsunul Antipa este strălucitor!”. Şi nu se juca cu cuvintele. Grigore Antipa este unul dintre cei patru studenţi din toată cariera lui Haeckel cărora acesta le-a acordat suma cum laude la teza de doctorat. Lauda surprinzătoare la adresa lui Antipa l-a determinat pe Dimitrie Sturdza să-i aranjeze protejatului său o vizită la rege pentru o jumătate de oră. S-a întâmplat în anul 1893, când Antipa s-a întors de la studii în ţară. Vizita de la Sinaia s-a prelungit la două ore, ba chiar, apoi, regele Carol I l-a reţinut pe Antipa la dineul care urma cu toţi miniştrii săi, cărora le-a spus: „Ce va cere acest om să-l sprijiniţi!”. Atunci, ministrul de război i-a pus la dispoziţie crucişătorul Elizabeta cu ajutorul căruia Antipa a făcut cercetări oceanografice de-a lungul Mării Negre în 1894, iar în acelaşi an a înfiinţat la Constanţa o staţiune de cercetări oceanografice.

Sectorul Mării Negre din cadrul noii expoziţii

În acelaşi timp, Antipa preia colecţia de zoologie a Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, colecţie mai amplă şi cu mult mai veche, începută de vestitul Carlo Fererrati (1859-1866), naturalist genovez, precedat de C. Wallenstein, care s-a îngrijit de colecţia de zoologie a Liceului „Sf. Sava”, îmbogăţită cu schimbul de piese avut cu cabinetul zoologic din Viena. Această colecţie de zoologie s-a mutat apoi la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea Bucureşti, de unde o preia Antipa în anul 1893. Mai exista la timpul acela şi colecţia de paleontologie de care se ocupa profesorul Grigore Ştefănescu. Acesta a descoperit în 1890 elefantul fosil, unicat în lume deoarece este în formă completă şi este expus şi azi în colecţiile muzeului.

Diorame de înaltă tehnologie pun în valoare patrimoniul muzeului

Între timp, Antipa primeşte pentru colecţiile sale de zoologie clădirea fostului consulat german de pe Strada Polonă, dar în anul 1903, Dimitrie Sturdza ajunge în funcţia de prim-ministru al României, iar Spiru Haret, ministru al Instrucţiunii Publice. În acest context se alocă suma de 250.000 lei la cererea lui Antipa „pentru ridicarea unui muzeu demn de capitala ţării”. La 1906 clădirea era gata, iar în anul 1908 muzeul proiectat de Mihail Rocco a fost deschis marelui public. Antipa a revoluţionat muzeologia, iar proiectul său muzeistic a fost unul performant, a rezistat timpului foarte mult. A folosit primele diorame la noi, fiind inspirat de modelele de expunere văzute la Berlin, New York sau Sankt Petersburg. Antipa a fost primul hidrobiolog, făcând pionierat în acest domeniu în ţara noastră.

Metoda comparaţiei folosită în expunere. Astfel vizitatorul poate vedea diversitatea formelor din cadrul fiecărei specii

La o sută de ani de la deschiderea sa, Muzeul de Istorie Naturală a intrat într-o perioadă de refacere, în anul 1998. O perioadă care a cuprins mai multe etape şi care nu a fost lipsită de reale greutăţi. Dar cea mai interesantă şi constructivă confruntare s-a petrecut în interiorul harnicului colectiv al muzeului, care a trebuit să decidă asupra viitorului instituţiei şi mai ales în privinţa viitorului cercetărilor în domeniu în ţara noastră. A fost cel mai dificil prag, dar a fost şi alegerea cea mai reuşită. Minovici Nicolae obişnuia să spună, citându-l pe Virgiliu: „Prin muncă susţinută treci peste orice barieră”, chiar şi aceea financiară.

Zeci de trofee vânătoreşti valoroase ale donatorului Gheorghe Iaciu sunt expuse prima oară

Parte a proiectului de modernizare a muzeului, expoziţia de bază a fost refăcută de personalul muzeului. S-a dat importanţă tehnicii noi de expunere pentru a pune în valoare, din perspectiva tehnologiei de ultimă oră, proiectul gândit de Antipa.

Specialiştii muzeului au gândit o tematică pe teme de biogeografie, pe succesiuena eco-sistemelor, iar vizitatorii vor avea un audio ghid pentru această călătorie. Muzeul are sens unic de vizitare, similar celui clasic. Separat, pe vizitatori îi vor aştepta 65 de info-touch-uri care vor oferi, la alegere, informaţii suplimentare despre exponatele mai importante. Au fost amenajate trei vizete dinamice referitoare la viaţa dinozaurilor şi un dom-proiector cu bolta cerească.

Poate una dintre cele mai atractive zone va fi această reconstituire a unui şantier paleontologic

Dacă conţinutul tematicii a fost asigurat de specialiştii muzeului, designul expoziţiei este creaţia Artex-ului, care a gândit de la forma vitrinelor la plasarea unor puncte de proiecţii. Iar fiecare sală are un design diferit!

Muzeul expune o bună parte din donaţia lui Gheorghe Iaciu, şi anume 37 de trofee vânătoreşti foarte valoroase. Muzeul deţine o sală multimedia care poate primi 160 de persoane, sala poate fi modulată în două părţi şi este dotată cu proiectare multimedia.

Muzeul are de-acum şi un grupaj de ateliere pentru copii, la etajul 1, unde au fost amenajate două săli, pentru grupe diferită de vârstă. Sunt ateliere-module cu tehnici de lucru unde copiii vor învăţa să pregătească un insectar şi să facă comparaţii anatomice între variate specii. Un alt atelier este destinat paleontologiei, unde copiii vor învăţa cum se fac săpăturile de salvare a fosilelor etc.

Magazinul de suvenire al muzeului şi-a schimbat şi el înfăţişarea. Muzeul va oferi publicului şi o cafenea modernă şi cu acces din exterior

În cadrul expoziţiei vizitatorul va descoperi o serie de programe interactive de reconstituire a siluetelor unor animale pe bază de touch-uri, dar şi identificarea tactilă a mărimii, îmbrăcăminţii exterioare, rigurozitatea ei la variate specii. Totul a fost realizat sub supravegherea de specialitate a celor 12 cercetători şi muzeografi care s-au specializat prin munca de cercetare. Nu întâmplător, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” are o revistă de cotaţie B plus, cum numai revistele Academiei Române se mai bucură. Muzeul deţine 3.500 de piese clasate în categoria tezaur, ceea ce îl plasează printre cele mai valoroase muzee din ţară din perspectiva patrimoniului deţinut. Dl. director Murariu spune pe bună dreptate că „cercetarea ştiinţifică este coloana vertebrală. Un absolvent de facultate trebuie îndrumat să-şi continuie studiile sale de specialitate, altfel există riscul să ajungă un analfabet în profesia sa”.

Cele mai noi produse ale muzeotehnicii sunt folosite pentru a da un plus de valoare expunerii

Felicităm pe această cale întregul colectiv al Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru pasul mare făcut în muzeistica românească, reuşind să păstreze visul mentorului lor, Grigore Antipa, care-şi dorea „un muzeu demn de capitala ţării”!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.