Peste 900 de profesori şi educatori vor primi indemnizaţii pentru a oferi o pregătire de înaltă calitate în limba germană, în cadrul unei finanţări de 753.260 euro asigurate de Germania în scopul promovării acestei limbi la nivel de limbă maternă în şcolile de stat şi în instituţiile de învăţământ din România.
Potrivit unui comunicat transmis de Ambasada Germaniei, acest sprijin are şi rolul de a reduce deficitul de profesori calificaţi. De asemenea, proiectul sprijină echipe de autori care redactează sau actualizează manuale moderne pentru învăţământul în limba germană maternă din România.
Prin furnizarea de cursuri periodice de formare continuă pentru profesorii vorbitori de limba germană şi de manuale moderne în limba germană, proiectul îşi propune să le permită elevilor din România să continue să înveţe limba germană la nivel nativ în viitor. Mai mult, tinerii care vorbesc această limbă vor fi motivaţi să urmeze o carieră didactică, se arată în comunicatul amintit.
Ambasadorul Peer Gebauer afirmă că prin acest proiect peste 23.500 de copii şi elevi vor beneficia de învăţământ în limba germană.
„Mă bucur foarte mult că putem sprijini în continuare învăţământul în limba germană în România şi în acest an aniversar, în care sărbătorim 30 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno – german. Din multe puncte de vedere, acesta este un proiect important pentru promovarea limbii germane, pentru minoritatea germană şi pentru înţelegerea reciprocă. Peste 23.500 de copii şi elevi vor beneficia astfel de învăţământ în limba germană. Prin acest proiect, investim în următoarea generaţie de profesori vorbitori de limbă germană şi dorim să contracarăm migraţia acestora către alte profesii. Prin măsuri suplimentare de formare profesională şi manuale moderne, în România se poate oferi o educaţie în limba germană de înaltă calitate pedagogică”, a declarat diplomatul german, citat în comunicat.
Proiectul este implementat de Fundaţia Saxonia în judeţul Braşov. Ambasadorul Germaniei, Peer Gebauer, şi directorul general al Fundaţiei Saxonia, Klaus-Harald Sifft, semnează vineri, la Ambasada Germaniei la Bucureşti, contractul de finanţare în valoare de 753.260 de euro.
Klaus-Harald Sifft consideră că şcolile de stat în care se predă limba germană ca limbă maternă sunt „vitale” pentru această minoritate, fiind însă şi la mare căutare în rândul populaţiei vorbitoare de limbă română.
„Acest proiect finanţat de statul german este deosebit de important pentru menţinerea învăţământului în limba germană din România. Le arată profesorilor că predarea în limba germană este apreciată şi că munca lor suplimentară este recunoscută. Şcolile de stat în care se predă limba germană ca limbă maternă sunt vitale pentru minoritatea noastră şi sunt la mare căutare, inclusiv în rândul populaţiei vorbitoare de limbă română. Aceşti elevi sunt, până la urmă, cei care vor beneficia de pe urma proiectului de susţinere financiară a profesorilor vorbitori de limba germană, vorbim astfel despre o investiţie în generaţia următoare”, a arătat Harald Sifft, potrivit aceluiaşi comunicat.
Proiectul „Susţinerea cadrelor didactice din învăţământul în limba germană din România” este promovat de Ambasada Germaniei încă din anul 2015.
Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
Deși perioada care a urmat Unirii din 1859 a reprezentat o epocă de împlinire a idealurilor pașoptiste, totuși unele accente se schimbaseră, condițiile erau altele decât pe vremea tinereții romantice a lui Heliade Rădulescu, Alecsandri sau Bălcescu. Maiorescu reprezintă noua generație, junimistă, cu o nouă concepție asupra vieții sociale și culturale românești. Pe planul ideologiei politice, Maiorescu este un conservator, adept al unei evoluții naturale, organice și temeinic pregătite, adversar al „formelor fără fond“, al căror rechizitoriu îl face în articolul din 1868, „În contra direcției de astăzi în cultura română”, în care condamnă introducerea unor instituții imitate după cele occidentale și cărora nu le corespundea un fond adecvat în mentalitatea, creația și nivelul de cultură al poporului român.
Pe astea le știai ? Imitații culturale fără fond in cultura cea românească .
Despre ceea ce vorbești tu … spoiala a culturii germane … importată „fără fond” în cultura cea Românească.
Lasă cultura si filozofia cea românească pe mâna Românilor ca nație.
Iar cultura cea germană și germanica pe mână Germanilor ca nații (austriece si germane).
PS. Metafizicii spațiului și timpului (ca entități separate, de tip Newtonian) a lui Kant (specifica sec. XVIII), Eminescu îi opune conceptul filozofic de spațiu-timp (în poezia sa „La steaua”). Concept filozofic specific mai ales sec. XX (Einstein și teoria sa de tip GR).
Schopenhauer era ateu. Filozofia lui Eminescu este de sorginte religioasă românească.
Asemanari și deosebiri de filozofii … românesti vs. germane.
sămănătorism, substantiv neutru
1. Curent social, cultural și literal inițiat la începutul secolului XX, în România, de revista „Sămănătorul”, care idealiza satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație, considera țărănimea ca depozitara exclusivă a valorilor naționale și promova o literatură de inspirație folclorică și istorică.
etimologie: nume propriu „Sămănătorul” + sufix -ism. (DEX 2009)
Poporanism, substantiv neutru
1. Curent social-politic de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, care considera țărănimea drept elementul de bază pentru dezvoltarea socială și pentru crearea culturii naționale.
2. Dragoste, atașament față de popor.
etimologie: Poporan + sufix -ism. (DEX 2009)
1. Curent social, cultural și literal inițiat la începutul secolului XX, în România, de revista „Sămănătorul”, care idealiza satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație, considera țărănimea ca depozitara exclusivă a valorilor naționale și promova o literatură de inspirație folclorică și istorică.
etimologie: nume propriu „Sămănătorul” + sufix -ism. (DEX 2009).
Eu nu am citat decât părerea/opinia lui Eminescu despre Kant si Schopenhauer. ȘI ATÂT
Iar investirea de bani de catre Germania în scopul promovării acestei limbi la nivel de „limbă maternă” în şcolile de stat şi în instituţiile de învăţământ din România … asta se numește PROZELITISM activ POLITIC. Asta are de a face cu „politicul” cel german. Cam ca la anii 1775 și 1866.
Poți sa ne spui câți bani investește ROMÂNIA în scopul promovării acestei limbi (ROMÂNEASCA) la nivel de limbă maternă în şcolile de stat şi în instituţiile de învăţământ din Germania ?
Deci nu este o acțiune de cooperare reciprocă. Atunci cui servește această acțiune UNILATERALĂ?
Este DOAR o acțiune de îndoctrinare și de înstrăinare de neam (ca limbă „maternă”) a TINERILOR din România.
Poporanismul vorbește despre popoare care au avut culturi neolitice agricole stravechi.Inclusiv cel românesc. A cărui cultură și civilizație neolitica straveche a inventat prima proto-scriere in Europa (Vința/Tărtăria si Cucuteni).
Semănatul este o activitate agricolă de bază. Doar pentru poporele care au terenuri agricole manoase ca bogații terane. Inclusiv România.
Ai ceva contra istoriei, limbii și culturii din România ? Cea despre care vorbește și Eminescu („mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet”). Cred ca da. Deci ai o mentalitate cam „străină” de a neamului lui Eminescu. O mentalitate cam austera pe acest pământ românesc. Nefirească poporului nostru.
PS. Prin Internet se promovează, cu predilecție, cultura cea anglo-saxona. Limbă engleză fiind o limbă „oficială” în lumea de azi.
Invatati, fiilor, limba germana, care va fi limba oficiala a celui de-al patrulea Reich.
In rest nu trebuie sa stiti prea multe:
Spargel = sparanghel
Arbeit = munca
Geld = bani
Zahlung = plata
Lopetile la spinare, incolonarea, in mars voios-inainte!
Ești pierdut în detalii nesemnificative.
Trec peste neologismul pe care-l repeți de vreo trei ori – „strainesti” – care nu există în limba română, nici cea veche, nici cea modernă.
Cea mai mare gugumănie, care nici n-ar mai trebui comentată, este confuzia dintre limba, cultura și civilizația unui popor și sistemul sau politic. Germania, spre exemplu, a oscilat între imperiu wilhelmin, tentativa de lovitura de stat a bolșevicilor (1919, grupul „Spartakus” etc), Republica de la Weimar, dictatură NSDAP, până la democrația contemporană. Asta nu micșorează și nici nu afectează contribuțiile la literatura universală (Lessing, Goethe, Schiller etc) nici pe cea din spațiul de expresie germană – Friedrich Dürrenmatt și, de ce nu, Paul Celan. In filosofie Kant, Hegel, Schopenhauer etc etc. Sau nemuritorul Beethoven… Dacă la muzică e suficient antrenamentul intelectual comun, în privința valorilor literaturii sau filosofiei exercițiu este mai dificil – cere imperativ cunoașterea limbii. Ori, în epoca răspândirii accelerate a non-valorilor, prin noile căi de comunicare, în special Internetul, accesul la cultura autentică, cu valorile ei perene, este și rămâne vital.
Iar cel ce încearcă să limiteze orizontul de cunoaștere directă, autentică, prin reînvierea a tot felul de teze poporaniste sau sămănătoriste, de tristă amintire, aduce un deserviciu major nației sale. Și trebuie condamnat cu toată fermitatea.