(VIDEO) Acordul semnat la București

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi a fost semnat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Acordul va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între UE, reprezentată de CE, şi Azerbaidjan, fiind şi un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat sâmbătă că ţara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.

„Această înţelegere este un pas pentru a crea un coridor pentru energia verde. (…) Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are. Astăzi începem să construim un nou ‘pod’ din Azerbaidjan către Europa. Ţara noastră va deveni furnizor important de energie electrică către Europa, mai ales de energie verde”, a spus preşedintele Republicii Azerbaidjan.

El a mai arătat că ţara sa a exportat anul trecut 8,2 miliarde metri cubi de gaz către UE, iar anul acesta – 11,3 miliarde metri cubi de gaz.

„Anul viitor vor fi cel puţin 11,6 miliarde metri cubi de gaz”, a informat Ilham Aliyev, amintind de semnarea de către Romgaz a unui acord de livrare de gaz din Azerbaidjan către România începând din ianuarie.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, sâmbătă, că acordul „răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică”, arătând că ţara noastră este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică.

„Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic”, a spus premierul, la Palatul Cotroceni.

El a mai afirmat că semnarea acestui document reprezintă o „piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu”.

„Putem astfel să facem faţă mai bine provocărilor cu care ne confruntăm cu toţii în criza energetică exacerbată de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, de efectele pandemiei, de inflaţie. Piaţa energetică are preţuri mari şi este volatilă în momentul de faţă în toată lumea”, a spus premierul.

Nicolae Ciucă a apreciat progresele în materia transmiterii de combustibil din Azerbaidjan în România în 2023.

„Astfel, vom avea o siguranţă suplimentară în această materie”, a adăugat premierul.

Istoria economiei europene, când importam energie şi materii prime ieftine din Rusia, s-a terminat, a declarat, sâmbătă, la Bucureşti, premierul Ungariei, Viktor Orban.

„Dorim să avem o creştere economică şi securitate. Nu avem însă o strategie nouă şi în această situaţie noi, liderii, trebuie să ne asigurăm că vom asigura popoarelor noastre securitate economică şi energetică. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord că soluţia este de a identifica noi surse de energie regenerabilă pentru Europa. Dar asta rămâne doar un vis până în momentul în care vom avea condiţii efective pentru a realiza conexiunile. Avem în jurul Europei astfel de surse, iar regiunea Mării Caspice este o astfel de regiune”, a spus şeful Executivului de la Budapesta, potrivit traducerii oficiale.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră va avea o capacitate combinată de 3 gigawaţi şi va ”stabili un record mondial în termeni de lungime”, a declarat și ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de MTI.

Szijjarto a spus că o companie italiană pregăteşte studiul de fezabilitate pentru proiect, la un cost de 2,5 milioane de euro acoperit de Banca Mondială.

Studiul ar urma să fie încheiat până la finalul anului viitor şi lucrările de construcţie vor dura apoi ”teoretic” încă 3-4 ani, a explicat şeful diplomaţiei ungare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.