Vizita Anniei Fredrika Furuhjelm la Vila cu clopoței

Atât la nivel european, cât și la nivelul țării noastre, feminismul își are începutul în prima decadă a secolului al XIX-lea. A fost o mișcare a femeilor din înalta societate datorată nivelului de cultură și educația la care au avut acces. Pe tărâm românesc, la data de 11 noiembrie 1911 se înființa „Liga Drepturilor și Datoriilor Femeii” sub președinția Eugeniei de Reus Ianculescu, în vederea susținerii acestor drepturi. Pentru militatea acestei cauze, societatea invita în luna mai 1913 pe celebra conferențiară de origine finlandeză Annie Furuhjelm să susțină o conferință la Ateneul Român din București cu titlul „Femeia Viitorului”.

Pe numele său complet Annie Fredrika Furuhjelm s-a născut la data de 11 decembrie 1859 la Castelul Rekoor din Sitka, pe insula Baranof din colonia rusă din Alaska. Datorită educației primite vorbea fluent șase limbi străine, printre care germană și italiană. Pe lângă faptul că a fost jurnalistă, scriitoare, a fost și o activistă feministă, iar între anii 1913-1924 a fost membru al Parlamentului Finalndei. De asemenea, a fost prima femeie cu drepturi de autor din Europa, a fost delegată la Alianța Internațională pentru Dreptul Femeilor și totodată prima femeie care a luat cuvântul în fața Parlamentului Britanic.

Distinsa conferențiară a fost primită atât la Predeal de către domnișoarele Elena și Maria Tisescu, cât și în Gara de Nord, unde primirea a fost monumentală. Un adevărat popor de femei o aștepta în gară cu buchete de flori, iar primirea oficială a fost realizată de către doamna Eugenia Ianculescu de Reus, președinta societății și de către medicul Nicolae Minovici, în calitate de membru al societății. La această frumoasă primire, domnișoara Furuhjelm a răspuns mulţumind de primirea ce i se face, adăugând că se simte mândră că vine să vorbească într-o ţară a cărei civilizaţie nu îi este necunoscută.

În onoarea domniei sale, i s-a oferit un prânz de către domnul doctor Nicolae Minovici, în vila de la Șosea, întâlnire la care a participat un număr de aproape 50 de doamne din elita bucureșteană. Annie Furuhfelm a fost fascinată atât de frumusețea casei românești, cât şi de broderiile cu motive autohtone.

În ceea ce privește conferința, publicul extrem de numeros printre care și câțiva bărbați susținători ai acestei mișcări au întâmpinat-o cu aplauze, iar prezentarea acesteia auditorului a fost realizată de către doctorul Minovici. Spiritiul organizatoric al medicului a făcut din această conferință un adevărat eveniment la nivelul țării noastre și sublinia faptul că „fenomenul acesta social e cu atât mai puternic cu cât el a trecut graniţele şi a făcut ţara noastră cunoscută în străinătate ca o ţară cu adevărat civilizată”.

Conferenţiara a debutat cu însemnătatea acestei chestiuni care a preocupat o jumătate din omenire. Sociologul american Thomard e citat ca unul care a explicat că femeia a fost, în decursul vremurilor, socotită ca bestie, animal de casă, sclavă şi servitoare. Această credinţă exista la începutul secolului XX în triburile africane unde, copilul avea dreptul să-și omoare mama care a ridicat mâna împotriva lui. S-a mai arătat că „în rasa scandinavă s-a afirmat libertatea femeii. În Anglia, sub Cromwel, femeile ameninţau pe cârmuitori că le vor svârli captele în Tamisa. Tot în Anglia e leagănul sufragetelor de azi, în Franţa, mişcarea feministă a pornit din marea revoluţie când femeia şi-a formulat revendicările, apărate cu energie de Condoreet. În SUA mişcarea pentru sufragiul femeilor a început în anul 1848. Cea dintâi petiţie asupra sufragiului femeii a fost prezentată în Anglia de John Stuart Mill. Pretutindeni mişcarea feministă a început la fel. Femeile au cerut întâi şcoli şi lumină. Lumina din şcoli le-a făcut să cugete asupra drepturilor lor şi atunci ele au revendicat o instrucţiune socială mai bună.

În discursul său, oratoarea susţinea că e o prejudecată ridicolă că sufragiul femeii va aduce ruina familiei. Industrialismul a fost al doilea factor mare care a eliberat femeia din căminul său după cum tot el a creat mişcarea muncitoare. Deci, mişcarea feministă e una din marile probleme economice ale vremei noastre. Finlanda, această mică ţară, a realizat marea reformă cea dintâi, şi femeia finlandeză e azi eligibilă în Dietă, încă din 1905. Chiar femeile ţărance din Finlanda au primit cu însufleţire acest progres social mulţumind cerului că s-a recunoscut că şi femeile sunt privite ca fiinţe omeneşti”. Conferenţiara a continuat cu o descriere a mizeriei femeniste din China. Spunea ca din „Alianţa Internaţională fac parte 25 de ţări şi nu aparţin ei Japonia, Grecia, Turcia şi Spania. Sufragiul nu e un scop, ci un mijloc pentru înfăptuirea binelui social. Femeia, în lupta împotriva alcoolismului, şi-a afirmat valoarea socială. Veacul al XX-lea, încheie vicepreşedinta „Alianţei Internaționale” descoperă omenirei noi idealuri.

În încheierea conferinței, doamna Ianculescu de Reus exprimă mulţumiri domnișoarei Furuhjelm şi afirma că „femeia româncă părăseşte Ateneul cu o individualitate şi mai puternică decât până acum”.

Sursă foto: www.martat.fi/martttajarjesto/annie-furuhjelm

Articol scris de Ionuț Alexandru Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici, Secția Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului București

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.