Zile şi nopţi incendiare la Cluj, în capitala filmului

Timp de 10 zile, până în 9 iunie, se desfăşoară “Festivalul Internaţional de Film Transilvania”, cea mai importantă manifestare de profil de la noi, care transformă Clujul într-o adevărată capitală a celei de a şaptea arte.

Noul film al lui Pedro Almodóvar a deschis TIFF 2013.

“Los amantes pasajeros”, distribuit de Independenţa Film, a fost proiectat la Cluj în premieră absolută, o comedie marca Pedro Almodóvar „morală, orală şi ireală, sau nerealistă”, după cum o descrie regizorul.

După o serie de melodrame „întunecate” ca “Volver”, “Los abrazos rotos” (Îmbrăţişări frânte) sau “La piel que habito” (Pielea în care trăiesc), Pedro Almodóvar se întoarce cu “Los amantes pasajeros” la genul care l-a făcut cunoscut în anii ’80: comedia. Acţiunea se petrece într-un avion, de la defectarea acestuia şi până la aterizarea de urgenţă, timp în care pasagerii, „dezbrăcaţi de iPhone-uri, filmuleţe, Internet şi iPad-uri, sunt condamnaţi să fie ei înşişi, înconjuraţi de necunoscuţi”, potrivit lui Almodovar.

„S-au făcut mai multe filme despre oameni care nu pot scăpa din locul în care se află (şi televiziunea e plină de concursuri de supravieţuire, claustrofobe), de la “Îngerul exterminator” al lui Buñuel la “Îngropat de viu”, de Rodrigo Cortés, unde totul se petrece în cel mai mic spaţiu imaginabil, un sicriu. Provocarea e dificilă şi pentru cel îngropat, dar şi pentru cel care spune povestea lui, regizorul”, spune regizorul despre cel de-al 19-lea film din cariera sa.

În rolurile pasagerilor apar câţiva dintre cei mai bine cotaţi actori spanioli: Javier Cámara, Cecilia Roth, Hugo Silva, Guillermo Toledo, Lola Dueñas, Blanca Suárez sau Raúl Arévalo – pe care spectatorii l-au văzut la TIFF în filme ca “AzulOscuroCasiNegro” (AlbastruInchisAproapeNegru, Premiul publicului- TIFF 2007), “Gordos” (Graşii, Premiul publicului- TIFF 2010) sau “Primos” (Verii).

Penélope Cruz şi Antonio Banderas, doi dintre actorii favoriţi ai lui Almodovar, au apariţii cameo în film.

Amantii pasageri deschide TIFF

Printre invitaţii speciali prezenţi la Gala de deschidere se află Nik Powell, directorul “National Film and Television School” din Marea Britanie şi vice-preşedinte în consiliul “Academiei Europene de Film”, celebrul director de imagine Ed Lachman (Trilogia “Paradis”, r. Ulrich Seidl), Pablo Berger – regizorul filmului mut “Blancanieves” (2012), David Lambert, regizorul şi scenaristul “Hors les Murs”, Denis Côté, premiat recent la Berlin pentru “Vic et Flo ont vu un ours”, Frederic Boyer, directorul Festivalului de la Tribeca (New York) şi membru al juriului competiţiei.

Seria proiecţiilor din “Mănăştur Open Air” a început cu filmul “Calea mântuirii” (Redemption Street”, în regia lui Miroslav Terzić, povestea unui tânăr procuror care primeşte misiunea de a cerceta dispariţia unui grup paramilitar, în timpul războiului din Bosnia şi Herţegovina. Spectatorii au aflat mai multe despre povestea de dragoste dintre actriţa Liv Ullman şi regizorul Ingmar Bergman în “Liv & Ingmar” (r. Dheeraj Akolkar). Totodată, a fost proiectat și primul titlu din “Focus Slovacia”, “Câinele meu ucigaș” /My Dog Killer (r. Mira Fornay).

 

Proiecţii-eveniment

În tradiţionala secţiune “3X3”, prezentată la TIFF de HBO, în care figurează cele trei filme ale lui Frears, vor mai fi omagiaţi cineastul francez Olivier Assayas şi documentaristul de origine israeliană Eyal Sivan. Din filmografia lui Assayas, unul dintre cei mai celebraţi regizori contemporani, vor fi proiectate “Après mai”, un film semi-autobiografic despre turbulenţii ani 60-70, premiat anul trecut la Festivalul de la Veneţia pentru scenariu, mini-seria “Carlos” (2010), un impresionant biopic al teroristului Carlos Şacalul, selecţionat la Cannes şi difuzat la TIFF 2012, într-o proiecţie maraton, şi “L’Heure d’été”, o poveste despre familie şi memorie premiată de majoritatea asociaţiilor de critici din SUA, în 2009.

Un critic acid al politicilor Israelului, Eyal Sivan a realizat documentare puternice în care explorează consecinţele conflictului cu Palestina. Spectatorii din Cluj vor putea vedea “The Specialist” (1999), un film controversat despre „banalitatea răului” montat din imaginile filmate la procesul de acuzare a ofiţerului nazist Adolf Eichmann, din 1961, “I Love You All” (2004), realizat din materiale de arhivă despre metodele de supraveghere ale securităţii din fosta Germanie de Est, şi “Jaffa, the Orange’s Clockwork” (2009), un documentar despre un brand pierdut în conflictul dintre Israel şi Palestina – portocala Jaffa. Proiecţiile vor avea loc în prezenţa lui Eyal Sivan, omagiat anul trecut printr-o retrospectivă la Festivalul de Documentar de la Salonic

O selecţie de neratat la TIFF 2013: “What’s Up Doc” şi “Focus”

Poveşti emoţionante, portrete incitante şi viziuni originale – cinefilii le vor regăsi din plin în două dintre secţiunile tradiţionale ale Festivalului Internațional de Film Transilvania: “Ce se întâmplă, documentarule?” şi “Focus”.

Selecția “What’s Up Doc?”, prezentată de HBO, cuprinde 15 titluri, unele remarcate deja în marile festivaluri, altele alese de selecţionerul Ana-Maria Sandu din cele peste o sută înscrise. Elogiat de critici cu o unanimitate de invidiat şi premiat cu “Oscarul” pentru documentar, “Searching for Sugar Man” (r. Malik Bendjelloul) este un film de neratat. Povestea emoţionantă a muzicianului Sixto Rodriguez, care a influenţat, fără să ştie, o generaţie întreagă, a făcut înconjurul lumii.

Searching for Sugar Man, de Sixto Rodriguez

La capitolul poveşti uluitoare intră “Dreams of a Life” (r. Carol Morley), reconstituirea poveştii unei tinere care a murit fără ca nimeni să observe: singură pe canapea, înconjurată de cadouri nedesfăcute de Crăciun şi cu televizorul aprins. Cadavrul i-a fost descoperit trei ani mai târziu. Iar “Fuck for Forest” (r. Michal Marczak) e o incursiune în lumea controversată a primului ONG eco-porno, care strânge bani pentru salvarea pădurii tropicale vânzând materiale pornografice.

Spectatorii TIFF se vor delecta cu portrete complexe în filme ca “A World Not Ours” (r. Mahdi Fleifel), jurnalul personal al regizorului despre tabăra de refugiaţi palestinieni Ain el-Helweh din Liban, în care a crescut, multi-premiatul “Hit So Hard” (r. P. David Ebersole), un rockumentar despre viaţa mai mult decât palpitantă a lui Patty Schemel, bateristul trupei lui Courtney Love, “Hole, Liv & Ingmar” (r. Dheeraj Akolkar), ce retrasează povestea de dragoste şi de prietenie între Ingmar Bergman şi actriţa Liv Ullman sau “Pablo” (r. Richard Goldgewicht), la fel de ingenios ca eroul său, „faimosul necunoscut” Pablo Ferro, un artist excentric pe care Stanley Kubrick l-a numit părintele stilului anilor 60 şi al esteticii MTV.

“Tzvetanka” (r. Youlian Tabakov) – prezentat, printre altele, la MoMA din New York – e portretul fascinant al bunicii regizorului, martoră a trei epoci diferite din istoria Bulgariei – monarhie, comunism şi democraţie; “In the Dark Room” (r. Nadav Schirman), proiectat în numeroase festivaluri, trasează figura Magdalenei Kopp, soţia celui mai căutat terorist al lumii, în anii 70, Carlos Şacalul; “Grandpa’s Watch” (r. Alex Levy Heller) reface drumul regizorului în Transilvania, în căutarea unui ceas pe care bunicul său îl ascunsese înainte de a fi deportat la Auschwitz; “Nadea e Sveta” (r. Maura Delpero) urmăreşte două basarabence venite la muncă în Italia.

Stilizat, inventiv şi amuzant “L’amour des moules/ Mussels in Love” (r. Willemiek Kluijfhout) priveşte lumea din perspectiva scoicilor care, la fel ca cei care le consumă, fac dragoste, se înmulţesc, se stresează, călătoresc. “Naked Opera” (r. Angela Christlieb), un hibrid de ficţiune şi documentar, are în centru un manager atins de o boală incurabilă, care decide să ducă o viaţă opulentă şi decadentă. “Man at War” (r. Jacek Blawut) explorează obsesia unor bărbaţi pentru un joc video, iar “Swandown” (r. Andrew Kotting) e un jurnal de călătorie poetic şi auto-ironic, în care Kotting şi scriitorul Iain Sinclair pedalează o lebădă de plastic.

Focus axat pe Grecia şi Slovacia

Secţiunea “Focus” se concentrează pe două dintre cinematografiile în ascensiune: Grecia şi Slovacia. Câteva mostre din „bizareriile” cinematografiei greceşti, care au făcut carieră în festivaluri, îi aşteaptă pe cinefili la TIFF: “The Capsule” (r. Athina Rachel Tsangari), un film avangardist dificil de încadrat, “Higuita” (r. Alexander Voulgaris), o distopie hipnotică despre un grup de oameni retraşi pe o insulă sau “Boy Eating Bird’s Food” (r. Ektoras Lygizos), puternic stilizat, alienant şi plin de umor absurd, despre un tânăr care trăieşte de pe o zi pe alta. Printre cele opt titluri din “Focus Grecia” se afă şi “Unfair World” (r. Filippos Tsitos), propunerea Greciei la Oscar pe 2012. Selecţia este realizată de Dimitris Kerkinos, programmer al secţiunii “Balkan Survey” la Festivalul de la Salonic, cu sprijinul Greek Film Center.

The-Capsule pelicula semnata de Rachel Tsangari

Din Slovacia vin alte şapte filme, două dintre ele semnate de acelaşi regizor, Mátyás Prikler: “Fine, Thanks” şi “Dancing on Broken Glass”, un portret intimist al unei familii în destrămare, respectiv tabloul unei vieţi refăcut prin momente de dans. “Dancing on Broken Glass” va avea parte de o proiecţie specială prezentată de JTI. “My Dog Killer” (r. Mira Fornay), proiectat la Rotterdam, urmăreşte acţiunile unui skinhead, iar “New Life of Family Album” (r. Adam Ol’ha), selecţionat la Karlovy Vary, combină fotografii vechi, filmuleţe şi mărturii, în încercarea regizorului de a afla de ce s-au despărţit părinţii săi.

Secţiunea cuprinde şi două filme clasice ale cinema-ului cehoslovac: “The Sun in a Net” (r. Stefan Uher, 1963) şi “Birds, Orphans and Fools” (r. Juraj Jakubisko, 1969), acesta din urmă interzis de regimul comunist până în 1990. Documentarul “Bells of Happiness” (r. Jana Bučka, Marek Šulík) are în centru doi romi, Mariena şi vărul ei Roman, care decid să le trimită un DVD cu o înregistrare proprie a unui hit cântăreţilor lor preferaţi.

“Focus Slovacia” este prezentată în parteneriat cu Slovak Film Institute şi cu sprijinul Ministerului Culturii din Slovacia.

Premiere absolute în secţiunea “Zilele Filmului Românesc”

Selecţia zilelor filmului românesc, realizată de directorul artistic Mihai Chirilov cuprinde 11 lungmetraje şi 20 de scurtmetraje, unele proiectate în premieră absolută.

Secţiunea va fi deschisă pe 6 iunie, în Piaţa Unirii, cu filmul premiat cu “Ursul de Aur” la Berlinală, “Poziţia copilului” (r. Călin Peter Netzer), care va rula în afara competiţiei.

Este prima ediţie ZFR cu trei regizori din Cluj în competiţie: Cecilia Felmeri (“Pastila fericirii”), Paula Oneţ (“După fel şi chip”) şi Cristian Pascariu (“Caseta numărul 4: Alexandra”). Acesta din urmă revine în competiţia de scurtmetraje după “Beţişoare rock’n’roll” (2010).

În premieră absolută la TIFF, cinefilii vor avea ocazia să vadă cel de-al doilea lungmetraj al lui Alexandru Maftei după “Bună! Ce faci?”. O nouă adaptare după proza fantastică a lui Mircea Eliade, “Domnişoara Christina” îi are în distribuţie pe Tudor Aaron Istodor, Anastasia Dumitrescu, Ioana Anastasia Anton, Ovidiu Ghiniţă, Ioana Sandu, Maia Morgenstern şi Ioan Andrei Ionescu.

Buna, ce faci, marcheaza debutul cinematografic al regizorului Alex Maftei

Tot în premieră absolută va rula, în competiţia ZFR, şi “Experimentul Bucureşti”, de Tom Wilson. Pornind de la concluzia că Revoluţia din 1989 a fost, de fapt, o lovitură de stat, DJ-ul şi jurnalistul britanic stabilit în România regizează un fals documentar despre un experiment al Securităţii care n-a avut niciodată loc, acela de a transforma „omul socialist” în „omul capitalist”. Personajele: Andrei Juvină şi Carmen Anton. Wilson este şi autorul unui scurtmetraj inclus în competiţie, “Before the Fall”.

Un experiment este şi noua peliculă a lui Dan Chişu, “Déjà Vu”, care va avea premiera mondială la Cluj. Mirela Oprişor, Ioana Flora şi Gabriel Răuţă sunt protagoniştii poveştii unui bărbat care decide să divorţeze după o căsnicie de 20 de ani şi să-şi aducă amanta pentru prima dată acasă. Filmat în întregime din perspectiva bărbatului, “Déjà Vu” are doar şase scene, repetate timp de două săptămâni şi filmate în doar zece zile, în regim de lumină naturală.

După ce a fost proiectat la Festivalul Internaţional de Film de la Rotterdam, “Matei, copil miner”, debutul în lungmetraj de ficţiune al Alexandrei Gulea, va rula în premieră naţională la TIFF. Coproducţia româno-germano-franceză este drama lui Matei (Alexandru Czuli), un băiat de 11 ani crescut de bunicul său (Remus Mărgineanu), într-o regiune minieră săracă, după ce părinţii au plecat la muncă în Italia. Un alt debut în competiţia ZFR este “Love Building”, al regizoarei Iulia Rugină. Într-o tabără dedicată relaţiilor destrămate, 14 cupluri au la dispoziţie 7 zile pentru a-şi repara poveştile de dragoste. Dar cei trei traineri meniţi să îi asiste – jucaţi de Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă – au propriile lor probleme, iar lucrurile scapă încet de sub control.

În competiţie intră şi documentarul “Aici… adică acolo” (r. Laura Căpăţână Juller), alături de filme lansate recent pe ecrane: “Domestic” (r. Adrian Sitaru), “Rocker” (r. Marian Crişan), “O lună în Thailanda” (r. Paul Negoescu) şi “Condamnat la viaţă” (r. Bogdan Dreyer).

În competiţia de scurtmetraj intră 20 de titluri. Printre acestea, “O umbră de nor”, filmul lui Radu Jude selecţionat la Cannes, în secţiunea “Quinzaine des Réalisateurs”, adus în premieră la TIFF, “În acvariu” (r. Tudor Cristian Jurgiu), prezent în competiţia “Cinéfondation” la Cannes, “Betoniera” (r. Liviu Săndulescu), proiectat la Clermont-Ferrand, “Bad Penny” (r. Andrei Creţulescu), “My Baby” (r. Luiza Pârvu), “Şanţul” (r. Adrian Silişteanu), “Fotografii de familie” (r. Andrei Cohn) sau “Maria” (r. Claudiu Mitcu). Nicolae Constantin Tănase, câştigătorul de anul trecut cu “Blu”, film care i-a adus şi Premiul Gopo pentru „Tânără speranţă”, revine la TIFF cu “12 minute”.

Juriul secţiunii Zilele Filmului Românesc, care va acorda premiile pentru Cel mai bun film şi Cel mai bun debut, este format din regizoarea şi producătoarea Mona Nicoară, criticul de film Yael Shuv, membră FIPRESCI, colaboratoare a unor publicaţii precum “Total Film” sau “Haaretz”, profesoară de filmologie la “Open University” din Israel, şi “Evgeny Gusyatinskiy”, critic de film din Rusia, selecţioner al Rotterdam International Film Festival, axat pe filmele din fosta URSS şi Estul Europei.

Luminiţa Gheorghiu, imaginea TIFF 2013

Un concept inedit în istoria campaniilor de imagine TIFF îi aduce laolaltă pe regizorul Cristi Puiu şi pe una dintre actriţele sale preferate, într-un moment de glorie al cinema-ului românesc. Luminiţa Gheorghiu, elogiată de presa internaţională pentru rolul din “Poziţia copilului” (r. Călin Netzer), filmul premiat cu “Ursul de Aur la Berlin”, este imaginea celei de-a 12-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Actriţa va fi distinsă cu “Premiul de Excelenţă” în cadrul galei de închidere TIFF.

Luminita Gheorghiu va fi distinsa cu Premiul de Excelenta

„Ideea de plecare a fost aceea de a provoca o întâlnire între două personalităţii definitorii ale filmului românesc: regizorul Cristi Puiu şi actriţa Luminiţa Gheorghiu. Consider că între cei doi artişti există o alchimie fantastică, de aceea i-am acordat lui Puiu carte blanche în imaginarea campaniei vizuale a festivalului din acest an, a posterului şi a spotului promoţional. Nu e o campanie tradiţională, în sensul publicitar al cuvântului, ci o serie de secvenţe şi de instantanee, de momente de cinema pur”, spune Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Cariera Luminiţei Gheorghiu, începută acum mai bine de 30 de ani, este strâns legată de cea a lui Cristi Puiu, care a distribuit-o în toate cele trei lungmetraje ale sale: “Marfa şi banii” (2001), “Moartea domnului Lăzărescu” (2005) şi “Aurora” (2010). Rolul asistentei din “Moartea domnului Lăzărescu” i-a adus Premiul pentru interpretare la Festivalul Internaţional de Film de la Namur şi Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol secundar din partea Asociaţiei Criticilor din Los Angeles.

Afişul, conceput de Cristi Puiu după o fotografie realizată de Luchian Ciobanu în timpul filmărilor pentru spotul TIFF şi realizat împreună cu Iulian Puiu, este inspirat de o scenă din “Secvenţe” (r. Alexandru Tatos, 1982), în care apare Luminiţa Gheorghiu.

„Eu am descoperit-o pe Luminiţa Gheorghiu în «Moromeţii», dar ceva mai târziu am văzut-o în «Secvenţe», un film mai vechi decât Moromeţii. Vizualul face trimitere la o scenă din Secvenţe, singura de altfel în care apare Luminiţa. Mircea Diaconu invită echipa de filmare la el acasă pentru a-i arăta colecţia de ascuţitori, dar, fiind foarte supărat pe soţia sa, a pedepsit-o şi a închis-o într-o cameră. Când deschide uşa, Luminiţa stă pe marginea patului. Desigur, posterul e mai colorat, există în el mai multe elemente simbolice, dar face trimitere la acel moment al Luminiţei şi, în esenţă, face trimitere la cinema”, explică regizorul Cristi Puiu.

 

Stephen Frears, premiul pentru întreaga carieră

Unul dintre cei mai apreciaţi regizori britanici, Stephen Frears, va primi “Premiul pentru Întreaga Carieră / Lifetime Achievement Award”. Nominalizat la “Oscar” şi la “BAFTA” pentru filme ca “My Beautiful Laundrette”, “Dangerous Liaisons” sau “The Queen”, Frears va urca pe scena Teatrului Naţional din Cluj pe 8 iunie, la gala de închidere TIFF 2013.

Regizorul britanic Stephen Frears, Premiul pentru intreaga cariera

Stephen Frears s-a născut în Leicester, în 1941, şi a studiat dreptul la Cambridge, înainte de a se îndrepta spre teatru. În 1964, s-a alăturat “Royal Court Theatre”, iar primul său job în cinema a fost acela de asistent de regie la filmul “Morgan – A Suitable Case for Treatment” (r. Karel Reisz, 1966). Au urmat ani în care a regizat, cu succes, producţii TV şi spoturi publicitare.

Debutul în lungmetraj a venit în 1971, cu “Gumshoe”, povestea unui jucător de bingo (Albert Finney) care visează să devină detectiv, însă cariera i-a fost lansată cu adevărat abia în 1985, cu “My Beautiful Laundrette”. Regizat după un scenariu de Hanif Kureishi, cu Daniel-Day Lewis în unul din rolurile centrale, filmul a fost nominalizat la “Oscar” şi la două premii “BAFTA”. Ambele pelicule vor fi proiectate la TIFF în secţiunea “3X3”, alături de “Prick Up Your Ears” (1987), un biopic al dramaturgului Joe Orton, cu Gary Oldman şi Alfred Molina.

Curând, a venit şi prima propunere de la Hollywood: “Legături periculoase/ Dangerous Liaisons” (1988), cu Glenn Close, John Malkovich şi Michelle Pfeiffer pe afiş. Filmul a primit şapte nominalizări la “Oscar” – câştigând trei dintre ele, pentru scenariu adaptat, costume, scenografie – şi zece la “BAFTA”. A fost urmat de un “noir” elogiat îndelung de critică, “The Grifters” (1990), produs de Martin Scorsese, care i-a adus o nouă nominalizare la Oscar pentru regie.

Frears a continuat, de-a lungul anilor, colaborarea cu Hollywood-ul, alternând proiectele cu buget mare cu cele personale. A mai regizat western-ul “The Hi-Lo Country” (1998), cu Woody Harrelson, Billy Crudup, Penélope Cruz şi Patricia Arquette în distribuţie, distins cu “Ursul de Argint” la Berlin, “Liam” (2000), celebrul “High Fidelity” (2000), cu John Cusack pe afiş, “Dirty Pretty Things” (2002), povestea unor imigranţi ilegali în Londra, “The Deal” (2003), o dramă politică de televiziune despre Tony Blair, nominalizată la BAFTA, “Mr. Henderson Presents” (2005).

Drama “Regina/ The Queen” (2006), despre valul care a cuprins familia regală după moartea Prinţesei Diana, a avut un succes imens, primind şase nominalizări la Oscar şi zece la BAFTA şi numeroase alte distincţii. Actriţa Helen Mirren a câştigat în jur de 30 de trofee, inclusiv Oscar, BAFTA şi Globul de Aur. În 2010, comedia “Tamara Drewe” a fost în selecţia oficială la Cannes. A fost urmată de “Lay the Favorite” (2012), cu Bruce Willis şi Rebeca Hall. Stephen Frears a fost preşedintele juriului Festivalului de la Cannes în anul în care filmul lui Cristian Mungiu, “4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile” a primit “Palme d’Or”. În prezent, Frears lucrează la “Philomena”, un film cu Judi Dench şi Steve Coogan în distribuţie.

 

Premiul pentru întreaga carieră va fi oferit lui Adrian Enescu

Compozitorul român va primi trofeul la gala de închidere TIFF, pe 8 iunie, la Teatrul Naţional din Cluj. În onoarea sa, pe 7 iunie, ora 12.15, la Cinema Victoria, va fi proiectat “Pas în doi” (r. Dan Piţa), unul dintre filmele pentru care artistul a compus muzică originală.

Adrian Enescu, premiat pentru intreaga cariera

Adrian Enescu (n. 31 martie 1948) este unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni şi compozitori români, renumit pentru coloanele sonore a circa 65 de titluri ale cinema-ului românesc şi european. Este unul dintre pionerii muzicii electronice din România, abordând noul gen încă din anii ’70. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, a fost audient al Facultăţii de Muzică Electronică a Universităţii Stanford (California) şi este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Primul său LP, „Basorelief” (1977), pe versuri de Ioan Alexandru, croit pe structura muzicală a unei misse, este prima încercare de pop simfonic din muzica românească. Au urmat „Cele 12 lumi ale visului” (1978), comparat cu albume similare de Vangelis şi Isao Tomita, „Funky Synthesizer I” (1982), o combinaţie de muzică electronică şi instrumentişti în direcţia rock-ului şi jazz-ului progressive, şi „Funky Synthesizer II” (1984), cu influenţe dance.

„Bună seara, iubito!”, albumul de debut al Loredanei Groza, compus şi produs în întregime de Adrian Enescu şi lansat în 1988, a devenit cel mai popular material discografic din istoria României, cu peste un milion de copii vândute.

În aceeaşi perioadă, Adrian Enescu a compus muzică de film, devenind unul dintre cei mai prolifici compozitori de gen din istoria cinematografului românesc. Apare pe genericul a aproximativ 65 de titluri, unele dintre ele premiate la festivaluri internaţionale, altele succese de casă în ţară.

A colaborat cu regizori ca Dan Piţa, Sergiu Nicolaescu, Mircea Veroiu, Dinu Tănase, Radu Gabrea şi alţii. “Tănase Scatiu”, “Bietul Ioanide”, trilogia “Ardelenilor” (17 milioane de bilete vândute), “Ciuleandra”, “Să mori rănit din dragoste de viaţă”, “Ringul” (trei milioane de bilete vândute în 1984), “Faleze de nisip”, “Pas în doi”, “Concurs”, “Mircea”, “Adela”, “Hotel de lux” (“Leul de Argint” pentru regia lui Dan Piţa la Festivalul de la Veneţia 1992) sunt doar câteva dintre titlurile la care Adrian Enescu a contribuit cu muzică originală. Una dintre compoziţiile sale a fost inclusă în colecţia “Buddha Bar”.

A compus muzică de teatru şi balet pentru companii prestigioase din Belgia, Italia, Olanda, Japonia. În ultimii ani, compune muzică electro-acustică, muzică simfonică şi jazz – big band.

Regizorul ceh Jiří Menzel,  un maestru al comediei umane

Renumitul cineast ceh Jiří Menzel, regizor de film şi teatru, actor şi scenarist, autor al unor filme premiate la Berlin, Locarno, Veneţia, Karlovy Vary şi la Oscar, va fi, de asemenea, distins cu “Premiul pentru Întreaga Carieră”. Cu acest prilej, o expoziţie cu posterele filmelor sale, parte a colecţiei unice a filmotecii “Terry Posters” din Praga, va fi deschisă la Muzeul de Artă din Cluj.

Regizorul Jiri Menzel va fi distins cu Premiul pentru intreaga cariera

„Un maestru al comediei umane”, cum îl numea influentul critic american Rogert Ebert, Jiří Menzel s-a născut la Praga în 1938 şi a absolvit celebra şcoală de film “FAMU” în 1962. Coleg de generaţie cu Miloš Forman şi Věra Chytilová, Menzel este unul dintre reprezentanţii Noului Val în cinematografia cehă. Scurtmetrajul său, “Moartea domnului Baltazar”, a fost inclus într-un film-manifest al Noului Val, numit “Pearls of the Deep / Micile perle”, distins cu Premiul criticii – FIPRESCI la Locarno, în 1965.

La doar 28 de ani, cu primul lungmetraj şi cu doi ani înainte de „primăvara de la Praga”, din 1968, Jiří Menzel a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi regizori europeni, câştigând Oscarul pentru Cel mai bun film străin cu “Trenuri bine păzite”, unul dintre cele şase filme pe care avea să le regizeze după povestiri semnate de renumitul scriitor ceh Bohumil Hrabal. Filmul i-a adus numeroase alte premii şi şansa de a pleca din Cehoslovacia. Menzel a rămas însă în ţară şi a regizat peste 20 de filme, majoritatea premiate.

În 1968, obţinea Marele Premiu la Karlovy Vary pentru “Vară capricioasă”, iar în 1969 termina un film care a stat închis două decenii din cauza cenzurii: “Ciocârlii pe sârmă”, o altă adaptare după Hrabal, recompensată cu “Ursul de Aur” şi cu Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Berlin abia în 1990.

În onoarea sa, la TIFF va fi proiectată “Sătucul meu drag”, una dintre cele mai populare comedii cehești din istorie, adaptare după o operă de Bohumil Hrabal. În 1986, filmul i-a adus a doua nominalizare la Oscarul pentru film străin. Este portretul amuzant al unei comunităţi săteşti din Cehia anilor 80, în care protagonişti sunt Otik (János Bán) şi Pavek (Marián Labuda), muncitori pe tractor şi oameni simpli care au de-a face cu politica şi birocraţia atunci când un funcţionar pune ochii pe casa lui Otik, perfectă pe post de casă de vacanţă la ţară.

Cineastul este membru al Academiei Americane de Film, membru fondator al Academiei Europene de Film, şi a condus departamentul de regie al FAMU între 1990 şi 1992. Timp de 7 ani, între 1991 şi 1998, a fost şeful Studio 89, parte a renumitei companii de producţie “Kratky Film”. Montează, ca regizor de teatru, pe diferite scene ale lumii, şi joacă la două teatre din Praga. Ca actor, a apărut în peste 40 de producţii. În 1996, preşedintele Vaclav Havel i-a oferit Medalia de Onoare a statului ceh.

Weekend la Castel

În primul weekend de TIFF, pe 1 şi 2 iunie, la Castelul “Banffy” de la Bonţida, un program special conceput pentru familii, “Weekend la Castel”, va cuprinde, pe lângă proiecţii în aer liber cu acompaniament live, şi concerte, activităţi pentru copii, spectacole culinare.

Ziua de 1 iunie începe, de la 12.00, cu jocuri pentru cei mici, ateliere de fotografie, modelare în lut, origami, dans sau actorie şi o sesiune de gustări şi băuturi spaniole gătite de Restaurantul “Hubertus”. De la 17.00, Ada Milea şi Dorina Chiriac îl vor aduce pe îndrăgitul „Apolodor”, într-un spectacol memorabil, iar de la 18.00, copiii vor avea parte de un show de magie. Un concert de chitară spaniolă al “Bigg Dimm a’Band” va încălzi, de la 20.30, atmosfera pentru “Blancanieves” (2012). Filmul mut, o reinterpretare a basmului fraţilor Grimm, propunerea Spaniei la “Oscarul” pentru Cel mai bun film străin şi laureat a zece premii “Goya”, va fi proiectat de la 21.30.

“Weekend la Castel” continuă duminică, de la 14.00, cu jocuri şi ateliere pentru copii, şi un festin culinar cu bucate evreieşti, gătite de Mircea Groza, Csók Zsolt şi Adi Hădean din echipa „Nişte ţărani”. Teatrul de păpuşi de la Mancha va încânta publicul cu spectacolul „János Vitéz”, de la 17.00, iar de la 20.30 se va dansa pe muzică klezmer, cu trupa “Mazel Tov”. “Manasse” (r. Jean Mihail, 1925), unul dintre filmele româneşti mute remarcabile ale anilor 20, va rula de la 21.30, într-o proiecţie acompaniată live de “Minima”, trupa britanică renumită pentru coloanele sonore originale compuse.

Cea de-a 5-a ediţie “EducaTIFF” – programul de educaţie cinematografică pentru elevi – îşi aşteaptă micii spectatori între 31 mai şi 4 iunie, cu cinci filme special alese pe categorii de vârstă, din selecţia unor mari festivaluri. “Greutatea elefanţilor”/ The Weight of Elephants (r. Daniel Joseph Borgman), un film impresionant despre un băieţel de 11 ani, singur, care-şi construieşte o lume fantezistă pentru a supravieţui realităţii, deschide “EducaTIFF” vineri, de la ora 10.00, la Cinema Victoria. Eva Pervolovici, regizoarea filmului “Marussia”, selectat la “Berlinale Generation 2013”, va susţine o lecţie de cinema pe 2 iunie, ora 12:00, la Muzeul de Artă Cluj, locul unde elevii sunt aşteptaţi şi la două seminarii de critică de film, şi la ateliere de animaţie, între 5-9 iunie.

Nu pierdeţi nici documentarul “Actul de a ucide” (r. Joshua Oppenheimer), “Fuck for Forest” (r. Michal Marczak), istoria primul ONG eco-porn, “Samsara” (r. Ron Fricke), un spectacol vizual de neuitat, “Trădarea” (r. Kirill Serebrennikov), elogiat la Veneţia pentru interpretarea actriţei Franziska Petri, care va fi prezentă la eveniment, “În căutarea lui Sugar Man” (r. Malik Bendjeloull), distins cu “Oscarul” pentru Cel mai bun documentar, proiecţia-maraton “Ispăşire”/ Penance (r. Kiyoshi Kurosawa) sau “Trei exerciţii de interpretare” (r. Cristi Puiu).

Zilele Francofoniei

Premiul tinerilor francofoni. Anul acesta, la TIFF se sărbătoresc Zilele Francofoniei. Pe 1 şi 2 iunie, publicul, dar şi un juriu alcătuit din cinci tineri cinefili clujeni, vor viziona cinci dintre filmele francofone incluse în programul festivalului.

Cei cinci tineri juraţi vor decide ce film va câştiga premiul în valoare de 2000 de euro, bani oferiţi de “TV5 Monde” distribuitorului român care va aduce această producţie pe ecranele din România.

Invitat special la TIFF va fi Arnaud Genestine, directorul de marketing “TV5 Monde”.

Un eveniment de neratat în primul weekend este Cine-concertul „Bagdad Fantaisie” de pe 1 iunie, ora 18.45, eveniment prilejuit de Zilele Francofoniei. Artistul Sami Pageaux-Waro va acompania live fermecătorul fantasy mut “Hoţul din Bagdad” / The Thief of Bagdad (r. Raoul Walsh, 1924). Cine-concertul va fi reluat duminică, de la 22.00, la Casa TIFF, când va fi acordat şi premiul juriului tinerilor francofoni la TIFF. Prezentat de TV5 Monde şi Institutul Francez din Cluj.

Iubitorii de muzică tradiţională se vor delecta duminică, la Casa de Cultură a Studenţilor, cu “Ritmuri din Balcani” (r. Stefan Schwietert), un documentar despre Marcel Cellier, prieten cu Harry Brauner, cel care a descoperit muzicieni din Europa de Est, inclusiv pe Gheorghe Zamfir, promovându-i pe plan internaţional. Ioan Pop şi Grupul “Iza” vor încheia seara cu un spectacol de muzică maramureşeană.

Concerte şi petreceri la Casa TIFF

Între 31 mai şi 9 iunie, Casa TIFF va fi locul de întâlnire al invitaţilor, publicului, echipei şi gazda unor proiecţii, concerte şi petreceri de neuitat.

Veţi putea asculta “Elena Mîndru Quintet”, format din Elena Mîndru – voce; Lucian Nagy – saxofon; Albert Tajti – pian; Michael Acker – contrabas; Graţian Silaghi – tobe, Cine-concert „Bagdad Fantaisie”. Muzică orchestrată de artistul Sami Pageaux-Waro pe imaginile filmului mut clasic “Hoţul din Bagdad / The Thief of Bagdad” (r. Raoul Walsh, 1924). Adaptare liberă după „O mie şi una de nopţi”, filmul spune povestea unui hoţ – interpretat de celebrul actor Douglas Fairbanks – care se îndrăgosteşte de frumoasa fiică a Califului din Bagdad. În iunie 2008, a fost plasat în topul 10 American Film Institute al celor mai bune filme clasice fantasy americane. Filmul a fost editat şi îmbogăţit grafic de către artista vizuală Gabrielle Manglou. Samy Pageaux-Waro, un artist din Insula Reunion, combină genuri şi instrumente diferite, de la kora, percuţie şi flaut la muzică electronică.

Documentarul “Patricia Kaas – Ma vie/ My Life”, regizat de Horst Mühlenbeck despre una dintre cele mai de succes cântăreţe franceze, va fi proiectat luni, 3 iunie, ora 21.30.

Cu vocea ei inconfundabilă şi combinaţia specială de muzică pop, jazz şi chanson, a vândut peste 14 milioane de albume în întreaga lume. Pe 24 iunie, Patricia Kaas va susţine pentru prima dată un concert la Cluj-Napoca, la Sala Sporturilor.

Grupul “Gilad Abro Trio”, format din Gilad Abro – contrabas; Omer Klein – pian; Amir Bresler – tobe va trezi cu siguranţă aplauzele publicului.

Muzicianul Gilad Abro, născut în Africa de Sud şi mutat în Israel, combină cu lejeritate stiluri şi genuri muzicale precum bebop şi hard bop, jazz, rock şi R&B, fusion, trance. A colaborat cu Johnny Griffin, Randy Barker, Slide Hampton, Larry Willis, Jimmy Cobb, Skazi, Micha Shitrit şi alţii. A câştigat de mai multe ori “Musician of Excellence Grant/Award” acordat de American-Israel Foundation şi a concertat în Marea Britanie, Japonia, Brazilia, SUA, Spania, Olanda, Italia, Franţa sau Mexic.

“The Nuggers”, concertează miercuri, 5 iunie, ora 00.00, la Club Casa TIFF. Trupa de garage-rock, compusă din patru membri în Bucureşti, via UK, s-a format în 2010 şi a lansat un EP la “Ghost Highway Records”, în 2012.

Formaţie de folk alternativ, “Ţapinarii”, a editat până acum 9 discuri, a susţinut peste 400 de concerte live în ţară şi a fost invitată în recital la festivaluri autohtone importante.

Nu lipsesc nici “Luiza Zan & Dan Byron- Live Acoustic Duo”

Iubitorii de jazz vor avea ocazia să o asculte pe artista nominalizată la categoria „Muzicianul anului“ la cea mai recentă ediţie a “Galei Premiilor de Jazz”, alături de Dan Byron, solistul trupei de rock alternativ “Byron”. Acesta a cântat în formaţii precum “Agathodaimon”, “Kumm” sau “Urma”. Cei doi propun un duo acustic inedit, cu voce şi chitară.

“Autumn Hotel” este proiectul muzical iniţiat în 2010 de Nick Făgădar (voce, chitară – “Luna Amară”) împreună cu Domi (tobe, “Urma”), Andras (keyboards, “Kumm”), Oigăn (chitară, “Kumm”), Sorin (bas, “Luna Amară”) ş.a. Formula în care a fost înregistrat albumul „Autumn Hotel” îi mai include şi pe Dan Vaida (bas “Sfântu’ Aşteaptă”), Andrei Roşulescu (chitară, “Seven”) şi Adrian „OQ” Neagoe (chitară, “Masterpiece”). „Autumn Hotel” conţine 12 piese originale şi un remix, scrise de Nick Făgădar şi apoi orchestrate, interpretate şi înregistrate împreună cu invitaţii. De la pop-rock la grunge, de la alternative înspre progressive, “Autumn Hotel” sună curat, intens, introspectiv pe alocuri, iar alteori simplu, direct.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.