Premierul Alexis Tsipras nu și-a dorit să câștige referendumul, a mizat pe principiul ”după mine potopul”, însă acum, după victoria ”NU-ului”, este prins în ”capcana propriului succes”, scrie The Telegraph într-o analiză inedită a crizei din Grecia. Cu atât mai puțin și-a dorit Tsipras să se trezească peste noapte în fruntea unei revolte naționale împotriva europenilor.
Planul lui Tsipras era acela de a duce o campanie puternica pentru ”NU”, de a pierde referendumul în mod onorabil și de a se retrage apoi de la guvernare, lăsând pentru alte forțe politice responsabilitatea de a implementa condițiile dure ale creditorilor și de cădea în dizgratia electoratului.
Bluful lui Tsipras
Tsipras a anunțat referendumul în momentul în care a fost ”șocat” de refzul clar al europenilor de a face cele mai mici concesii. Aceștia au fost atât de rigizi, încât au trecut sub tăcere chiar si un raport al ”cerberilor” de la FMI care spunea negru pe alb că Greciei îi trebuie acordată o reducere a datoriilor de minimum 30% pentru a putea supraviețui.Nu au vrut să audă nici de angajamentul luat de ei înșiși pentru reducerea datoriilor Greciei, în cazul în care țara reusește să obțină un excedent bugetar de 4%. Or Grecia a realizat acest lucru încă din 2014.
Tsipras a recurs atunci la soluția ”nucleară” – un referendum pe care să-l piardă și ”după el potopul”. Se pare însă că Tsipras a mizat pe faptul că grecii au mai multă încredere în euro decât în el și s-a înșelat. Victoria sa la referendum simplifică foarte mult lucrurile pentru creditori și le complică pentru guvernul sau. Dintr-o dată premierul Tsipras s-a trezit în fața a milioane de hopliți care își iau scuturile și se asază umăr la umăr în falange, scrie The Telegraph. Este curată sinucidere să te întorci de la Bruxelles cu capul plecat și să apari în fața acestor oameni. ”Tispras nu vrea să o ia pe calea ieșirii din zona euro, însă se pare că acum această cale se deschide larg în fața lui”, spune Costas Lapavitsas, un parlamentar al Syriza.
Așadar, care sunt opțiunile Greciei după referendum? Fie se luptă pe viață și pe moarte cu creditorii europeni, fie cedează. Guvernul a luat în calcul ambele variante.
1.Război deschis cu creditorii
Potrivit The Telegraph, bătălia cu creditorii presupune doi pași care vor îngenunchia economic națiunea. Pasul unu: demiterea guvernatorului Băncii Naționale; introducerea unei stări de urgență care să permită rechiziționarea rezervelor de circa 17 miliarde de euro ale băncii centrale. Pasul doi: emiterea unor cupoane denominate în euro (despre care vom vorbi mai jos) și un apel la CEDO pentru ca zona euro să susțină aceste cupoane.
De ce va fi ingenunchiată Grecia? Marea problema este însă că repetă scenariul din Cipru din 2013. Cum banca Centrala Europeană a plafonat ajutorul de urgență cu lichiditati, băncile au început să rămână fara cash, de unde și limitarea la 60 de euro a extragerilor zilnice de la ATM-uri. Aceasta este însă doar o consecință minoră și benignă. Cazul Ciprului arata că vor urma naționalizări ale depozitelor bancare. În Cipru au fost afectate depozitele de peste 100.000 de euro.
În Grecia ar putea fi afectate depozite mult mai mici. Unele estimări arată că poate fi vorba de depozitele mai mari de 8.000-10.000 de euro. Șeful zonei euro, ministrul olandez de Finanțe Jeroen Dijsselbloem, a și declarat că scenariul cipriot este un ”model”. Așadar, după impunerea controlului capitalului, următorul pas ar fi ca băncile grecești să se ”împrumute” din depozitele cetățenilor.
Mai există însă un alt scenariu pentru Grecia – guvernul ar putea începe să emită monedă. Fostul ministru Yannis Varoufakis a lansat această idee chiar în nopatea referendumului – ”dacă este necesar vom emite o lichiditate paralelă și cupoane electronice precum cele folosite în California după falimentul Lehman Brothers, în 2008. Trebuia să facem asta acum o săptămână”. Cu alte cuvinte, Grecia ar rămâne în zona euro, dar nu ar mai folosi euro.
2. Capul plecat sabia îl taie
Potrivit The Telegraph, demiterea ministrului de Finante Varoufakis este un prim indiciu ca Tsipras merge pe aceasta cale. Este semnul sau de bunăvoință fața de creditori. Și mai este un indiciu – guvernul nu a luat nicio măsură concretă de a întoarce spatele creditorilor, nici macar nu a mai adus vorba despre reducerea datoriilor.
Momentul adevărului va veni duminică, la summit-ul tuturor șefilor de stat și de guvern din UE. Atunci se va vedea dacă fostul ministru de Finanțe Varoufakis a avut dreptate cand declara ”au decis deja să ne dea afara din euro” sau dacă premierul Tsipras va plăti pentru bluful de la referendum. Indiferent de deznodământ, prețul cel mai scump îl vor plăti grecii, și cei care au arătat degetul mijlociu Europei cu o săptămână înainte, și cei care au mers pe varianta europeană.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.