În 2013, în Malta au sosit 2.008 imigranți, iar în 2014 numărul a scăzut la 568, spun datele Comisariatului ONU pentru Refugiaţi. În 2015, anul marelui val de imigranţi, din Africa, acolo unde expus micul stat insular, în Malta au sosit doar 100 de refugiaţi. Asta în condiţiile în care de pe coastele Africii au venit în Europa anul acesta peste 142.000 de oameni.
Guvernul maltez are toate motivele să ia măsuri serioase împotriva imigrației, căci la o populaţie de nici jumătate de milion de suflete, orice val de imigranţi s-ar transforma în probleme sociale şi demografice grave. Însă este totuşi suprinzătoare eficienţa acţiunilor guvernului de la Valletta – de 20 de ori mai puţin refugiaţi decât în 2013, iar aceasta în condiţiile în care Malta este cel mai apropiat stat UE de coastele africane şi se află pe ruta imigranţilor spre Sicilia.
Un fost premier maltez pare mai puţin mirat de această situaţie. Lawrence Gonzi (premier între 2004 şi 2013) sugerează că actuala putere nu a făcut altceva decât să cedeze Italiei drepturi suverane ale Maltei, în schimbul absorbirii valurilor de imigranţi.
Discuţia a pornit de la o evidenţă – Italia a renunţat la politica de a solicita Maltei să preia imigranţii descoperiţi pe Mediterana în întinsă zonă de responsabilitate a autorităţilor de la Valletta. “Nu îmi explic această schimbare de politică… Refuz să speculez, dar de ani de zile Italia ne tot solicita o serie de lucruri pe care noi nu le-am acceptat niciodată, legate de explorarea petrolului”, a spus Gonzi.
Fostul premier a declarat că în timpul mandatului sau, guvernul italian a facut o serie de solicitări precum reducerea spaţiului aerian foarte întins al Maltei, revendicarea unor drepturi exclusive de explorare a zăcămintelor în zona de nord-vest a platformei continentale malteze şi, “cea mai absurdă solicitare” asupra platformei continentale care se întinde din sud-estul Siciliei spre Libia.
Pe 11 noiembrie, vorbind în contextul summit-ului UE-Africa ce a avut loc in Malta, dedicat imigranţilor, Gonzi a cerut guvernului să iasă public şi să spulbere orice suspiciuni legate de un acord secret cu Italia prin care autorităţile ar fi cedat Romei zăcămintele de petrol din zona economică, în schimbul “salvării” Maltei din faţa valului de imigranţi.
“Sper că guvernul îşi va menţine poziţia şi nu va renunţa, oricare ar fi propunerea aflataă pe masă”, a spus Gonzi.
O interpelare similară a venit la jumătatea lunii octombrie, din partea unei eurodeputate italiene, Elisabeta Gardini (din partea opoziţiei de dreapta din Italia), care cerea Comisiei Europene să explice cum se face că paza de coastă malteză nu mai efectuează aproape nicio misiune, sarcinile fiind practic preluate de marina italiană.
În 2012, una dintre hărţile pentru explorarea petrolului în Mediterana întocmite de guvernul de la Roma se suprapunea într-o anumită măsură cu zona economică a Maltei, iar aceasta a dus la suspiciunea că cele doua state ar fi încheiat un acord. Are însă populaţia dreptul să cunoască ce spune acest acord? Are populaţia dreptul să ştie care va fi preţul în termeni de poluare a Mediteranei malteze plătit pentru salvarea ţării în faţa a mii de imigranţi? În acest context, eurodeputata din Italia a întrebat Comisia dacă are ştiinţă de vreun acord între Italia şi Malta legat de operaţiunile de salvare a imigranţilor.
Până în acest moment, nici guvernul de la Valletta, nici cel de la Roma şi nici Comisia Europeană nu au oferit un răspuns.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.