„Dublă aniversare istorică: 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, 60 de ani de la primirea României în ONU”

La sediul Institutului Cultural Român de la New York poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie – 30 octombrie 2015, o expoziţie foto-documentară dedicată unei duble aniversări istorice, de importanţă internaţională, pe de-o parte, şi naţională, pe de altă parte: 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (24 octombrie 1945), respectiv 60 de ani de la primirea României (14 decembrie 1955) în rândul statelor lumii membre ale organizaţiei mondiale. Misiunile fundamentale ale acesteia sunt – prin Carta ONU – asigurarea păcii mondiale, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional.

Expoziţia de fotografii de la ICR New York

Expoziţia cuprinde cărţi (în limbile română şi engleză), provenite din Biblioteca ICR New York, precum şi panouri cu fotocopii după documente, portrete ale tuturor secretarilor generali ai ONU (de la norvegianul Trygve Lie, care a deţinut funcţia în perioada 1946 – 1952, şi până la Ban Ki-moon, din Republica Coreea, aflat în fruntea organizaţiei din 2007), ale altor proeminenţi oameni de stat care au rămas în istorie prin contribuţia lor esenţială la statuarea şi afirmarea locului şi rolului mondial al ONU. Galeria de portrete include şi pe cei 16 ambasadori-reprezentanţi permanenţi ai României la ONU, începând cu acad. Athanase Joja, care a deţinut funcţia în perioada martie 1956 – iunie 1957, şi până la dr. Ion Jinga, actualul ambasador din fruntea Misiunii Permanente a României la ONU, al cărui mandat a debutat în august 2015.

Președintele României, Klaus Iohannis, și Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, la sediul Organizației Mondiale (29 septembrie 2015)

Președintele României, Klaus Iohannis, și soția sa, Carmen Iohannis, împreună cu Președintele SUA, Barak Obama, și soția sa, Michelle Obama, la recepția tradițională

Alte imagini ale expoziţiei prezintă complexul de clădiri ale sediului ONU, amplasat în Manhattan, pe malul drept al East River. Complexul arhitectonic este datorat unor nume celebre ale arhitecturii mondiale – Oscar Niemeyer, Le Corbusier şi Wallace K. Harrison. Un panou cuprinde imagini ale unor lucrări de artă din patrimoniul ONU, reprezentative pentru această colecţie unică fiind opere semnate de Henry Moore şi Marc Chagall. În context, este prezentată tapiseria Cântare omului (al cărei original, de 10 x5 m, se află pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor, la etajul I al clădirii Adunării Generale a ONU), operă a artistului Ion Nicodim (n. 1932, Constanţa – m. 2007, Paris) şi care a fost donată de România, la 4 iunie 1968, printr-o ceremonie oficială.

Cărţi din expoziţia de la Organizaţia Naţiunilor Unite

În ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, la Conferinţa de la Ialta a liderilor celor trei mari puteri aliate în războiul cuGermania nazistă şi aliaţii săi din Axă (februarie 1945), a fost hotărâtă convocarea, laSan Francisco, a unei Conferinţe de constituire a ONU. Aceasta şi-a deschis lucrările la 25 aprilie 1945, cu participarea reprezentanţilor a 51 de state, iar după două luni, la 26 iunie, reuniunea a adoptat textul definitiv al Cartei ONU, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, dată devenită, de atunci, Ziua Naţiunilor Unite, celebrată ca atare în întreaga lume. Astăzi, ONU numără 193 de state membre.

La deschiderea summit-ului ONU Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, Dan Andrei Muraru, Lazăr Comănescu şi Dr. Ion Jinga, Ambasadorul României la ONU

Sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite

Dorinţa României de a face parte din ONU a fost exprimată, oficial, încă din 13 august 1946, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, când Gheorghe Tătărescu, ministul Afacerilor Străine şi şef al delegaţiei române, a declarat ferm că ţara noastră „înţelege să aducă fără întârziere adeziunea ei totală la principiile Cartei Naţiunilor Unite, principii pe care ea le-a şi tradus în fapt”. Al doilea moment semnificativ s-a înregistrat la 9 iulie 1947 (după semnarea Tratatului de Pace cu România), când guvernul de la Bucureşti a adresat Secretarului General o scrisoare prin care cerea admiterea României în ONU. Cereri similare aveau să fie remise, de partea română, la 12 octombrie şi 9 noiembrie 1948, precum şi la 25 septembrie 1954. Din păcate, contextul mondial, dominat de desfăşurarea, pe toate planurile (ideologic, cultural, politic, diplomatic, economic, militar chiar), a Războiului Rece, a blocat aderarea României şi a altor state la ONU. Abia în 1955, la un deceniu de la înfiinţarea ONU, în cadrul Consiliului de Securitate al Organizaţiei s-a realizat un acord, prin care s-a recomandat admiterea în bloc a unui număr de 16 ţări, printre care şi România. Astfel, la 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia nr. 995 (X), primirea României, alături de alte 15 state, în organizaţia mondială.

Preşedintele Emil Constantinescu împreună cu Kofi Annan, Secretar General al ONU

Pictorul Ion Nicodim

În cele şase decenii care au trecut de atunci, în cadrul concertului din constelaţia Naţiunilor Unite, România a adăugat – consecvent şi activ – patrimoniului de valori al ONU vocaţia sa de pace şi dorinţa de cooperare pe plan bilateral, regional şi multilateral, opţiunea sa fermă pentru valorile democratice şi respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Un moment de vârf al prezenţei româneşti în cadrul ONU – reflectat în expoziţie – l-a reprezentat alegerea în calitate de preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a lui Corneliu Mănescu (n. 1916 – m. 2000, ministrul Afacerilor Externe al României, 1961 – 1972), primul reprezentant al unui stat din estul Europei căruia forul mondial i-a încredinţat înalta demnitate.

Expoziţia poate fi vizitată, în perioada 30 septembrie – 30 octombrie, de luni până vineri, între orele 10.00 – 14.00 şi 16.00 – 18.00.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.