Eşec la Bruxelles pe tema cea mai stringentă a Consiliului European

Liderii statelor UE au respins propunerile pentru instituirea unor cote obligatorii de imigranţi care să fie primiţi de fiecare stat membru. Acesta este rezultatul la care s-a ajuns pe cea mai importantă tema de discuţie a Consiliului European de la Bruxelles, scrie The Guardian.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-a declarat în favoarea măsurii de a mai lua din povara care apasă pe umerii acelor state UE în care numărul imigranţilor a crescut uriaş. “Mă aştept ca CE să trimită un semnal puternic celor care nu sunt imigranţi legali cum că nu există nicio garanţie că vor rămâne în Europa. Doar cu acest mesaj vom putea face un progres în problema relocării imigranţilor din Italia şi Grecia”, a spus Tusk.

Pentru că partidul său a pierdut procente însemnate la alegerile municipale de pe 31 mai tocmai din cauza problemei imigranţilor, premierul italian Matteo Renzi a început deja să ameninţe că, în cazul în care povara ţării sale nu va fi uşurata, va oferi vize imigranţilor din Italia şi le va permite să inunde spaţiul Schengen. Reacţia Franţei a fost imediată, avertizând că va suspenda aplicarea acordului Schengen.

Negocierile de la Bruxelles privind cotele si relocarea au eşuat. Liderii naţionali nu au făcut decât să le spună birocraţilor de la Bruxelles că nu este treaba lor ce decid capitalele europene în privinţa imigranţilor. “Nu există consens pentru cotele obligatorii. Va lua mult timp până la un nou consens european în privinţa migraţiei”, a spus Tusk. “În primul rând trebuie să reducem migraţia ilegală. Toţi cei care nu sunt imigranţi legali trebuie să ştie că nu au garanţia că vor rămâne în Europa”, a spus Tusk.

Nu este vorba doar despre imigranţii care sosesc peste Mediterana în Italia sau Grecia, ci şi despre cei care intră în UE prin Balcanii de Vest. Este motivul pentru care guvernul Ungariei a anunţat că va construi un gard de sârmă la graniţa cu Serbia. Ungaria consideră “inacceptabil și de neînțeles” faptul că atenția Europei se concentrează pe imigranții ilegali ce traversează Mediterana, în timp ce problemele similare generate de astfel de imigranți mai înspre estul Europei nu primesc aceeași atenție, a remarcat joi ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

În faţa valurilor de imigranţi, Comisia Europeana a propus stabilirea unui sistem de cote obligatorii de imigranţi care să fie primiţi de fiecare stat membru. În momentul de faţă, spre exemplu, Germania primeşte circa 40% dintre cererile de azil la nivelul UE, în timp ce Marea Britanie doar 4%. Planul a eşuat. Ce a rămas încă în picioare este propunerea relocării a 40.000 de imigranţi aflaţi acum în Italia şi Grecia (24.000, respectiv 16.000). Însă acest proces este unul voluntar şi se estimează că negocierile între Ministerele de Interne ale statelor membre vor fi foarte dure, pentru primirea unui număr de altfel extrem de redus de imigranţi, dacă e să-l raportam la totalul de 600.000 sosiţi în 2014 în Europa. Aceasta pentru a nu mai socoti că cifrele din 2015 sunt de 2,5 ori mai mari.

Chiar dacă Grecia, spre exemplu, ar putea fi uşurată prin relocarea a 16.000 de imigranţi, nemulţumirile Ungariei ar putea face, aşa cum a avertizat ministrul de Externe, ca ţara să expulzeze16.000 dintre cei 61.000 de imigranţi ilegali sosiţi de la începutul anului. Potrivit Budapestei, aceştia vor trebui expulzaţi în ţara prin care au intrat în UE, adică Grecia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.