“Coreenii au donat bijuterii din aur în valoare de miliarde de dolari pentru a-şi plăti datoria la FMI după criza financiară asiatică din 1997 – o datorie rambursată înainte de termen. Grecia…se aude?”, începe un articol din secţiunea Business a site-ului Deutsche Welle.
Ideea că cineva ar putea renunţa la bijuteriile familiei pentru a ajuta statul să-şi plătească datoriile pare absurdă pentru oamenii din multe ţări. Însă mulşi coreeni chiar asta au făcut în timpul crizei financiare care le-a adus ţara în pragul falimentului, în 1997, scrie site-ul german.
“Guvernul ne-a anunţat prin intermediul presei în noiembrie 1997 că are o mare problemă financiară şi că are nevoie urgentă să împrumute o grămadă de bani”, spune pentru Deutsche Welle Kyoung Sung-Suk, acum profesor invitat la Universitatea din Bonn. “Dacă grecii din toate generaţiile şi categoriile sociale ar dori acum să scoată ţara din problemele financiare, ar putea să o facă fără sprijin extern”, consideră un alt profesor coreean, numit în articolul DW doar dr. Sung. Acest dr. Sung mai spune că naţionalismul şi spiritul civic al coreenilor, dezvoltat în condiţiile ameninţărilor istorice din partea Chinei şi Japoniei, au dus la aceasta mobilizare a cetăţenilor.
Pentru a da şi o relevanţa europeană sugestiei, Deutsche Welle se întoarce cu o sută de ani în urmă şi oferă exemplul germanilor din Primul Război Mondial, cand li s-a cerut să doneze bijuterii pentru finanţarea armatei, o campanie sub sloganul “Am dat aur pentru fier”. Şi mai este dat un exemplu prusac, de acum 200 de ani, când oamenii au donat aur pentru finanţarea războiului împotriva Franţei napoleoniene.
FMI a acordat Coreei de Sud cel mai mare împrumut de până atunci – 58 de miliarde de dolari, cu impunerea măsurilor de austeritate şi a reformelor structurale aferente. Rezultatul a fost o triplare a şomajului. În 1998, guvernul de la Seul a cerut cetăţenilor să-şi doneze bijuteriile din aur, pentru a plăti împrumutul cât mai repede. Milioane de coreeni au început să aducă la puncetele de colectare bijuteriile, iar medaliaţii competiţiilor sportive şi-au donat medaliile şi trofeele. În câteva luni s-au colectat 227 de tone de eur în valoare de 3 miliarde de dolari. Coreea de Sud şi-a rambursat împrumutul trei ani mai târziu.
Deutsche Welle se întreabă dacă grecii nu ar putea replica scenariul sud-coreean şi încearcă să afle asta de la economistul Rolf Langhammer, care a fost preşedinte al Institutului pentru Economie Mondială din Kiel în timpul crizei din Asia.
Problema de acum a Greciei nu implică o penurie de valuta, susţine Langhammer. “Dar în esenţă ideea e corectă. Trebuie să transferăm fonduri din sectorul privat către stat, pentru ca acesta să-şi poată îndeplini obligaţiile. Cel mai bun mod, varianta normală, este plata taxelor”, spune el. O altă posibilitate este ca guvernul grec să colecteze banii de la cetăţenii bogaţi, vânzându-le în schimb obligaţiuni (ceea ce presupune o mare încredere în stat), susţine profesorul german, dand exemplul Japoniei.
“Ma îndoiesc că cetăţenii greci au acelasi nivel de încredere în stat”. Dacă ar fi avut, atunci ar fi plătit taxele şi nu şi-ar mai fi scos atât de mulţi bani din ţară, spune Langhammer. “Mulţi greci trăiesc de pe urma statului însă nu vor să asigure statului resursele necesare pentru a funcţiona. Asta este o problemă veche în Grecia”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.