La capitolul autostrăzi, chiar dacă numărul de km aflaţi în serviciu sunt aproximativ aceeaşi, Bulgaria ne-a luat-o înainte. Şi este foarte greu să îi ajungem din urmă.
Care este vestea bună
Românii care au plecat spre sfârşitul lunii iulie în Grecia cu autoturismul propriu sau cu vreun autocar au putut constata la întoarcere că, după intrarea în punctul (bulgăresc) de frontieră Kulata, intră direct pe o porţiune de autostradă nou-nouţă pe care se rulează 15 km. Tronsonul de autostradă Kulata – Sandanski îi scuteste pe cei care călătoresc spre sau dinspre Grecia de aproximativ 16 km în plus cât se făceau pe ruta „clasică” care trecea prin localitatea Petrich.
De asemenea, autostrada care ieşea din Sofia şi ajungea la Pernik a mai „crescut” şi ea în acest an cu încă 13 sau 14 km. Şi cei care au fost atenţi au putut observa, între Pernik şi Sandanski, încă aproximativ 60-70 de km de autostradă cu asfaltul turnat, urmând doar să se aplice accesoriile. Este posibil ca în 2016 turiştii români să meargă „şnur” pe autostradă de la popasul numit „la steaguri” (cca 40 de km înaite de Sofia, venind de la Ruse) până la Igoumenitsa, portul de unde circulă ferryboat-uri spre insula Corfu sau spre oraşele italiene Bari, Brescia sau Ancona.
De asemenea, şi turiştii romani care tranzitează Bulgaria în drum spre Turcia vor merge în 2016 pe autostradă pe ultimii 117 km de dinainte de punctul de frontieră Kapitan Andreevo.
Care este vestea rea
La ora actuală, Bulgaria are în serviciu 698 de km de autostradă şi va ajunge la aproape 750 până la sfârşitul anului. România are în serviciu 694 de km de autostradă (dar aici trebuie incluşi şi cei 22 de km de pe tronsonul Cunţa-Sălişte – parte a autostrăzii Sibiu-Orăştie – care ar trebui reconstruiţi de la zero), şi nu se întrevăd inaugurări până la sfârşitul anului.
Dacă ţinem cont de suprafeţe celor două ţări, România 238.391 kmp, Bulgaria, 110.994 kmp, în niciun caz nu se poate pune semnul egalităţii în ceea ce priveşte numărul de km aflaţi în serviciu. Deci, şi la acest capitol, bulgarii – pe care noi (de fapt oficialii noştri) îi desconsiderăm – ne-au întrecut şi sunt şanse mici să îi ajungem din urmă.
Un şef de şantier de pe punctele de lucru dintre Sandanski şi Pernik ne-a făcut o serie de precizări pe care de asemenea nu sunt „compatibile” cu România.
„Dacă există litigii cu unii dintre proprietarii de terenuri pe unde trebuie să treacă autostrada, nu se aşteaptă stingerea lor, ci se încep lucrări în zonele unde problemele legate de expropriere fie au fost rezolvate, fie nu există. La noi când suntem în zonă montană sau premontană, nu exităm şi preferăm să facem tuneluri. Este chiar mai ieftin decât să facem breşe.
Deoarece tranzitul prin Bulgaria este foarte mare, s-a dat o hotărâre de guvern, care interzice între 1 iunie şi 15 septembrie circulaţia autotrenurilor şi a camioanelor de mare tonaj în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică”.
La noi, ideea de tuneluri este respinsă din start, litigiile întârzie începerea lucrărilor, iar circulaţia autovehiculelor de mare tonaj este restricţionată doar în zilele de cod galben sau cod portocaliu de caniculă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.