Prestigiosul Festival George Enescu debutează azi

Primul concert al Festivalului „George Enescu” 2015 – transmis în direct la TVR 2

În această duminică, pentru telespectatorii Televiziunii Române se dă startul evenimentului cultural aşteptat cu nerăbdare în ultimii doi ani: Festivalul Internaţional George Enescu, ediţia 2015.

Peste 20 de lucrări enesciene sunt interpretate în cadrul festivalului, în viziunea contemporană a unora dintre cele mai importante ansambluri simfonice ale lumii.

Pentru prima dată, publicul din întreaga lume se poate bucura duminică de cele două concerte în direct, fie la televizor (la TVR 2, TVR HD, TVR Internaţional, TVR Moldova), fie online pe TVR+ şi enescu.tvr.ro. Spre deosebire de ediţiile anterioare – în acest an, în premieră, iubitorii muzicii de pretutindeni se pot bucura de magia Festivalului Enescu, urmărind în direct spectacolele de deschidere şi închidere, precum şi o selecţie de concerte ce vor fi preluate, înregistrat, de TVR Internaţional şi TVR Moldova.


Enescu a adaptat în mod conştient gesturile muzicale baroce şi clasice pentru a-şi atinge propriile scopuri, însă fără a recurge la pastişă şi parodie. Muzica sa era impregnată cu un grad ridicat de pasiune. După cum a spus pe patul de moarte, «muzica porneşte de la inimă şi se adresează inimii»”, afirma muzicologul Erik Levi.

Pe 19 august s-au împlinit 134 de ani de la naşterea lui George Enescu, unicul compozitor român care face parte din patrimoniul cultural universal. De altfel, în acest an, s-au împlinit şi 60 de ani de la moartea compozitorului.

Aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români vin la ediţia din 2015 a Festivalului George Enescu, cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România şi cel mai puternic promotor al creaţiei şi valorilor marelui compozitor român, intrat în patrimoniul mondial, George Enescu.

În acest an, şapte dintre orchestrele care vor concerta la Bucureşti fac parte din Top 20 al celor mai bune orchestre din lume, realizat de prestigioasa publicaţie britanică Gramophone.

Rapsodia I de Enescu, în deschiderea Festivalului

Orchestra Română de Tineret

Astăzi, de la ora 19.15 va avea loc ceremonia de deschidere a ediţiei din acest an a Festivalului Internaţional George Enescu, iar de la 19.30 va putea fi urmărit, în transmisiune directă de la Sala Palatului, Concertul de deschidere susţinut de Orchestra Română de Tineret, şi Corul Filarmonicii George Enescu. Dirijor: Kristjan Järvi, dirijorul corului: Ion Iosif Prunner, solişti: Sarah Chang – vioară, Jennifer O’Loughlin – soprană, Max Emanuel Cencic – contratenor.

Baritonul Daniel Schumtzhard îl înlocuieşte pe Levente Molnar în distribuţia Carmina Burana, de Orff, care va fi interpretată în cadrul concertului de deschidere a Festivalului Enescu 2015.

O prezenţă aclamată pe scenele internaţionale, Daniel Schumtzhard a interpretat inclusiv alături de prestigioasa Orchestră a Filarmonicii din Viena. Printre reprezentaţiile sale notabile se numără cele de la Opera din Frankfurt sau Opera de Stat din Berlin. Daniel Schumtzhard a fost invitat al celebrului Festival de la Bayeruth. De-a lungul carierei, a colaborat cu dirijori de renume precum Sir Simon Rattle, Kristjan Järvi sau Franz Welser-Möst.

Cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu (30 august – 20 septembrie) se deschide cu Rapsodia Română Nr. 1 de George Enescu, în interpretarea Orchestrei Române de Tineret, formată din cei mai valoroşi tineri muzicieni din România. Dirijor va fi Kristjan Järvi, renumit în întreaga lume pentru repertoriul transcultural – Järvi dirijează atât cea mai veche Orchestră Radio din Europa, cât şi cea mai nouă Orchestră de Tineret. Li se alătură violonista Sarah Chang, despre care New York Times scrie că “talentul ei este la un nivel atât de înalt, încât nu ne rămâne decât să îl venerăm”, pentru a interpreta Concertul pentru Vioară de Jean Sibelius, chiar în anul în care se aniversează 150 de ani de la naşterea compozitorului finlandez. Urmează celebra Carmina Burana, de Orff, avându-l în distribuţie pe unul dintre cei mai bine cotaţi contratenori ai momentului în lume, Max Emanuel Cenčić.

Tot duminică, de la ora 22.30, va putea fi urmărită transmisiunea directă de la Ateneul Român cu Corul Naţional Madrigal, dirijor: Anna Ungureanu.

Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin va deschide seria Concertelor de la miezul nopţii a Festivalului Internaţional George Enescu. Corul Madrigal face parte din Parimoniul UNESCO.

Dirijorul Kristjan Jarvi. Foto Peter Rigaud

Celebrul ansamblu este prezent pe scena celui mai mare festival românesc de muzică clasică încă de la ediţia din 1967.

Ansamblul coral susţine un program de muzică sacră şi profană, intitulat Ars Nova şi Renaştere de la baladele lui Guillaume Machaut la madrigalele lui Claudio Monteverdi, din program făcând parte şi ansamblul transilvan Codex.

Aşadar, Madrigalul parcurge un interval de un sfert de mileniu din istoria genului coral, de la Gotic la Baroc, înglobând întreaga Renaştere.

Revenim de fiecare dată cu bucurie pe scena Ateneului Român, mai ales într-un context atât de special, cum este Festivalul Internaţional George Enescu. Participarea la cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România ne onorează”, a declarat Anna Ungureanu, dirijorul Corului Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin.

Înfiinţat în anul 1963, de către reputatul dirijor Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin a susţinut peste 4.100 de concerte pe cele mai prestigioase scene din Europa, America şi Asia. Este etalonul mondial al muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renaşterea europeană, creaţia bizantină şi muzica contemporană românească şi universală.

Baritonul Daniel Schumtzhard

Ansamblul Codex a luat fiinţă în anul 1996, având în componenţă profesori şi studenţi ai Facultăţii de Muzică a Universităţii Transilvania din Braşov. Având ca scop interpretarea muzicii culte europene din secolele XVI–XIX, cu ajutorul instrumentelor de epocă, pe baza surselor teoretice de epocă, ansamblul cercetează muzica cultă din Transilvania şi din Europa de Est, precum şi sursele europene care au tangenţă cu aceasta. Membrii formaţiei s-au specializat în cadrul cursurilor de măiestrie interpretativă barocă din marile centre muzicale europene: Innsbruck, Utrecht, Karlsruhe, Basel, Budapesta etc.

În program:

Francesco Landini – Ecco la Primavera, acompaniat de Ansamblul Codex

Guillaume de Machaut – De tout suis si confortee

Pierre Bonnet – Francion vint l’autre jour

Claude de Sermisy – Languir me fais

Francis Pilkington – Rest, sweet nymphs

William Byrd – Missa a quarto voci-Sanctus

Thomas Tallis – O sacrum convivium

Thomas Morley – Now is the month of Maying

Heinrich Isaac – Innsbruck, ich muss dich lassen

Hans Leo Hassler – Cantate Domino

Cristobal de Morales – Pie Jesu

Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin

Ansamblul CodexDansuri valahe din Europa de Est, melodii din Manuscrisul din Oponice, Codex Caioni şi Codex Vietoris;

Tomas Luis de Victoria – O Magnum Mysterium

Jacques Arcadelt – Il bianco e dolce cigno

Roland de Lassus – Bon jour mon Coeur

Giovanni Pierluigi de Palestrina – I vaghi fiori

Giovanni Pierluigi de Palestrina – Missa Brevis – Gloria

Luca Marenzio – Scaldava il sol

Gesualdo da Venosa – Io tacero

Ansamblul Codex – Muzică veche din Transilvania, melodii din Codex Caioni, Cantionale Catholicum şi Cantus Catholici

Claudio Monteverdi – Quel augellin che canta

Ansamblul Codex

Cultura va trăi. Prea mare e patrimoniul ce l-au articulat atâtea secole de trudă şi de credinţă pentru a face dintr-o dată tabula rasa din tot ce a strâns şi asimilat. Impasuri a mai avut România. Şi le-a răzbit pe toate cu o vitalitate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de această dată. Trebuie să credem şi vom învinge.

După 60 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu, opera sa – una dintre cele mai puternice legături ale culturii româneşti cu cea universală – continuă să uimească şi să fascineze.

Din toate aceaste motive, cultivarea operei lui George Enescu este una dintre obligaţiile noastre fundamentale, iar Festivalul internaţional care îi poartă numele o face cu prisosinţă”, afirma Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României.

Ioan Holender în faţa tabloului lui George Enescu

Iar Ioan Holender, Director artistic al Festivalului, se destăinuia:

Este un semnal de bucurie şi speranţă într-o Românie zbuciumată, după un sfert de veac după Revoluţie, de lupte politice care periclitează şi frânează dezvoltarea ţării noastre spre un trai mai bun şi demn de cei care trăiesc în dânsa, Festivalul Enescu totuşi are loc în plină strălucire ca un far luminos care aduce lumină în beznă.

Profitaţi de prezenţa dumneavoastră în sălile de concert, de ceea ce ne face viaţa mai frumoasă, mai de trăit şi ne dă sentimentul că în România noastră de azi există calitatea, valoarea, talentul recunoscut şi vizibil şi audibil.

Eu personal sunt recunoscător şi împlinit că am putut contribui la menţinerea, desăvârşirea şi creşterea acestora, redând oamenilor ceva valoros pentru efortul făcut prin care acest Festival a fost făcut posibil”.

La rândul său, Victor Ponta, Primul Ministru al României aprecia:

Festivalul George Enescu a devenit unul dintre cele mai importante elemente de imagine a României, un adevărat brand de ţară, prin care reuşim să ne promovăm în plan internaţional. Ca dovadă în acest sens stă şi faptul că, la fiecare ediţie a Festivalului, printre spectatori se regăseşte un număr important de turişti străini.

Mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect şi îmi exprim speranţa că Festivalul George Enescu va rămâne o manifestare de amploare pentru cât mai mulţi ani”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.