PSD vrea reguli noi pentru alegerea preşedintelui

Potrivit articolului 4, alineatul (2) al proiectul de lege care propune modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, depus la Senat pe 2 mai, în procedură de urgenţă, „candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente, pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi”. Forma actuală a legii prevede că „un alegător poate susţine un singur candidat”.

O altă modificare prevede mărirea cuantumului amenzilor în cazul încălcării Legii, astfel încât, potrivit art 54, „contravenţiile prevăzute la art. 53 alin (1) se sancţionează cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei, cele de la alin (2) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele de la alin (3) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei”. În prezent, legea prevede sancţiuni de la 1.000 lei la 10.000 lei.

În iniţiativa legislativă a PSD, se aplică amendă de la 2.500 la 5.000 lei pentru „neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări. Tipărirea fără drept de buletine de vot. Refuzul de a permite accesul în secţia de votare a candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor electorale şi al reprezentanţilor AEP să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale. Refuzul de a se conforma dipoziţiilor emise în condiţiile legii de preşedintele biroului electoral al secţie de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi. Distribuirea materialelor de propagandă în sediile secţiilor de votare. Reţinerea actului de identitate sau a documentului de identitate, după caz, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare. Purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Alte amenzi din proiect variază de la 10.000 lei la 20.000 lei , aplicate de către „preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii acestuia sau de personalul tehnic auxiliar, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora pentru fapte prevăzute la art. 53 alin (3) – a) refuzul de a primi şi înregiastra o sesizare, întâmpinare, contestaţie sau plângere scrisă privind procesul electoral; b) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri.”

În varianta proiectului PSD, „campania electorală începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor”, iar „campania electorală a preşedintelui în funcţie poate fi sprijinită, în condiţiile legii, de formaţiunea politică care îi susţine candidatura”. În forma actuală, „campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00”, iar „preşedintele în funcţie poate participa la campania prezidenţială a partidului politic sau a alianţei politice care l-a propus sau îi susţine candidatura”.

O altă schimbare permite desfăşurarea campaniei electorale în şcoli. Astfel, potrivit art 37 alin (4) „În unităţile militare, în sediile misiunilor diplomatice şi oficiile consulare, secţiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise”. În forma actuală a legii, „în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise”.

Proiectul de lege, la art 38 introduce un alineat nou (2¹) „Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi campaniei electorale desfăşurate prin intermendiul altor mijloace de informare în masă.
Alin (1) şi (2) ale art. 38 ale legii în forma actuală prevăd următoarele: (1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale: (2) a) ale electoratului – de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză; b) ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin – de a se face cunoscuţi şi de a-şi prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale; c) ale radiodifuzorilor – de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist. (2) Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin.”

Art. 40 (2) introduce o prevedere prin care “posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru fiecare candidat, iar timpii de antenă oferiţi acestora trebuie să fie proporţionali cu cei practicat de posturile publice”. De asemenea, ca şi până acum, nerespectarea prevederilor alineatului de către posturile private de radio şi televiziune atrage sancţionarea acestora, iar sancţiunile vor fi stabilite prin deciziile CNA.

O schimbare în proiectul de lege al PSD este interzicerea utilizării mesajelor sau sloganurilor care instigă la ură şi violenţă şi încă o prevedere care stipulează că „în campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace sau acţiuni de defăimare, învrăjbire religioasă ori etnică, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase şi naţionale”.

Iniţiativa PSD prevede un termen pentru întocmirea listele electorale din străinătate. Astfel, conform art. 7 din iniţiativa legislativă, „listele electorale permanente din străinătate cuprind toţi alegătorii cu domiciliul în străinătate, precum şi alegătorii care au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral, conform art. 42 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 noiembrie a anului preelectoral până la data de 1 iunie a anului în care au loc alegerile, dar nu mai târziu de 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. (3) Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc şi se tipăresc de către Autoritatea Electorală Permanentă şi se transmit biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 48 de ore de la data constituirii acestuia, unde se păstrează până la încheierea perioadei electorale”.

De asemenea, la art 7 se introduc trei noi alieante: (4) listele electorale permanente din străinătate cuprind numele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa în străinătate conform menţiunilor din cerere sau paşaport, după caz, seria şi numărul actului de identitate. Listele electorale permanente din străinătate se semnează de către împuterniciţii preşedintelui AEP. (5) AEP pune la dispoziţia formaţiunilor politice care îi susţin, extrase electronice din Registrul electoral cuprinzând numele, datele de naştere şi domiciile alegătorilor, în termen de cel mult 5 zile de la data înregistrării cererilor scrise ale acestora. (6) Condiţiile de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute la alin. (5) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului la propunerea AEP şi a Autorităţi Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Iniţiativa senatorului PSD, Şerban Nicolae, abrogă art 8 care prevedea: „copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale ale secţiilor de votare, conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare”.

Totodată, iniţiativa PSD prevede că urna specială poate fi solicitată prin cerere scrisă „depusă până în ziua votării”, comparativ cu forma actuală a legii care stipulează că urna specială poate fi solicitată „cel târziu în preziua votării”.

Iniţiativa PSD prevede monitorizare audio-video la urnele de vot: „cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al secţiei de votare şi în raza mijloacelor de înregistrare audio-video. De asemenea, alin (6) modificat prevede că “pe durata votării, accesul alegătorilor la urnele de vot este monitorizat audio-video în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.”

O altă schimbare introduce la art. 49 un nou alineat 1¹ care stipulează că „verificarea electronică se realizează prin înscrierea datelor în aplicaţia informatică special destinată acestui scopt, instalată pe terminalul informatic pus la dispoziţie de către STS, în condiţiile legii”. Totodată, verificare electronică a corectitudinii corelaţiilor dintre datele care urmează să fie consemnate în procesul verbal se va face prin semnarea electronică a documentului electronic rezultat, prin intermediul certificatului pentru semnătura electronică pus la dispoziţie de STS. După aceea documentul electronic este transmis automat către BEC, „în condiţiile stabilite prin decizie a acestuia”. “Documentele electronice sunt afişare, în mod automat, pe pagina de internet a BEC, sub titulatura rezultate provizorii.”

De asemenea, o altă modificare prevede că „înregistrările vor fi realizate prin terminalele informatice puse la dispoziţie de STS. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale asigură stocarea înregistrărilor pentru o perioadă de 3 luni de la data alegerilor, în condiţiile legii, potrivit alin. (4) din proiectul de lege”.

Noi prevederi sunt introduse și în legea 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

„Prin urmare, la art 52 după alin (1) se introduc şase noi alineate (1¹) – (1⁶):
(1¹) Prin numărul total de voturi valabil exprimate la nivel naţional se înţelege numărul de voturi valabil exprimate în ţară şi străinătate pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţile naţionale, allianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi.
(1²) Pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice şi alianţele electorale, pragul electoral de atribuire a mandatelor reprezintă partea întreagă netrunchiată, din procentul de 5% din totalul de voturi valabil exprimate în ţară şi în străinătate pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţii independenţi.
(1³) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale li se pot atribui mandate dacă au obţinut fiecare în parte, un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu pragul electorală.
(1⁴) Pentru stabilirea câturilor calculate conform procedurii prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) se utilizează valoarea calculată cu 8 zicemale, trunchiată şi nerotunjită.
(1⁵) În condiţiile în care la ierarhizarea câturilor, calculate conform art. 52 alin. (1) lit. b), două sau mai multe câturi sunt egale, ierarhizarea se va face după numărul de voturi valabil exprimate; dacă şi în aceste condiţii există egalitate, ordinea de ierarhizare va fi stabilită prin tragere la sorţi.
(1⁶) Atribuirea mandatelor se face de către BEC, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă; dacă nu sunt candidaţi suficienţi pe listă, mandatele se vor atribui următorului partid politic, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţe politice sau alianţe electorale care au întrunit pragul electoral sau următorul candidat independent care a întrunit coeficientul electoral din şirul ordonat al câturilor calculate prin metoda d’Hondt”, se arată în iniţiativa social-democraţilor.

Proiectul prevede şi modificarea proceduri în stabilirea organizării alegerilor prezidenţiale şi introducerea unui termen de cel târziu 31 ianuarie a anului în care au loc alegerile să fie aplicate prevederile.

Astfel, art. 66 se modifică şi la alin (1) este prevăzut: „Până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care au loc alegerile, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea AEP şi a Ministerului Afacerilor Interne, calendarul acţiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, precum şi măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor.” Alin (2) prevede: “Până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului în care au loc alegerile, AEP stabileşte prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, următoarele: a) modelul listei de candidaţi, cererii de înregistrare a candidaturii, modelul cererii de renunţare la candidatură şi modelul declaraţiei de acceptare a candidaturii;” b) modelul listei electorale permanente, modelul listei electorale speciale, modelul listei electorale suplimentare, modelul extrasului din listele electorale; c) modelul ştampilei BEC, a biroului electoral judeţean, a biroului electorale al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare, modelul ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, precum şi condiţiile de confecţionare, gestionare şi utilizare a acestora; d) modelele proceselor verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării; e) modelul certificatului doveditor al alegerii şi condiţiile de emitere a acestora.”

În varianta actuală a Legii, art. 66 prevede: „(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat. (2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe”