Academicienii României dau alarma

Nu mai puțin de 84 de academicieni au lansat un apel la patriotism şi la pedepsirea agresiunilor la adresa suveranităţii naţionale. Cu toții se declară îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României – cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice“. Îngrijorarea se referă mai ales la acţiuni îndreptate direct împotriva statului şi poporului român. Acestea sunt: rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, având ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale.

Un accent se pune și pe încercările recurente de „regionalizare“ a României și crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, „total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone“.

Cei 84 de semnatari lansează un apel instituţiilor abilitate ale statului român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept.

„Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toţi locuitorii acestui pământ, ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înţelepciune şi de patriotism, ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor româneşti, eveniment pe care poporul român l-a aşteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe. Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească“, se încheie apelul membrilor Academiei Române.

„Autonomia maghiară în zonă există «de facto»“

Cei 84 de semnatari ai Apelului spun că resping cu tărie „încercările recurente de «regionalizare» a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone“.

Dr. Ioan Lăcătuşu, coordonatorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita: „Deşi neacceptată «de jure», autonomia maghiară în zonă există «de facto». Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţii unui ţinut secuiesc, fără români“. Membrii Academiei Române condamnă aceste acţiuni și se „pronunţă cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale“. În acest sens, ei cer „instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept“.

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu: „Oficialităţile să restaureze şi să protejeze monumentele istorice, să ia măsurile legale împotriva celor care: profanează drapelul naţional, cer revizuirea graniţelor sau vor să constituie enclave teritoriale pe criterii etnice în interiorul României, «stat naţional unitar», potrivit Constituţiei. Dar, mai presus de toate, românii trebuie să-şi recapete încrederea în capacitatea lor de a se conduce pe sine, de a duce mai departe şi multiplica zestrea materială şi spirituală preluată de la înaintaşii lor… Îndreptarea va fi grea, deoarece răul a fost deja făcut şi a prins rădăcini. Eu sper că, cu timpul, tinerii îşi vor da seama că nu trebuie să aibă o comportare de slugă, acceptând mereu jignirile la adresa părinţilor, moşilor şi strămoşilor lor, fără să replice, pentru că acestea se răsfrâng asupra statutului lor într-o Europă a oamenilor egali. “

„România este dezintegrată complet“

Rescrierea tendenţioasă sau chiar mistificatoare a istoriei, precum și denigrarea simbolurilor naţionale sunt câteva dintre problemele abordate în apelul semnat de academicieni. Departe de a fi o abordare conjuncturală, aceste aspecte constituie o preocupare constantă, abordată de-a lungul timpului de către majoritatea semnatarilor acestui Apel.

Periculoasele fenomene menționate în Apelul academicienilor pot fi contracarate prin studierea istoriei. În această privință, acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit deseori despre devalorizarea, aproape programatică, a ceea ce considerăm valorile naționale. La „Congresul istoricilor români“, care a avut loc între 25 și 28 august 2016, la Universitatea „Babeș-Bolyai“, ilustrul istoric a subliniat o stare de fapt, prezentă uneori și în opiniile unor istorici români: „Ni se spune de către alții că nu am fost capabili de nimic de-a lungul vremii, că am fost o masă amorfă, că nu avem valori competitive, că toți istoricii noștri nu au cultivat realități, ci mituri naționaliste rușinoase, că nu suntem nici măcar români, că nu avem în trecut momente de referință, că marile personalități ne sunt toate mici, că Eminescu a fost xenofob, iar Coșbuc minor, că Ziua Națională este o eroare etc. Nu este de mirare că, mișcându-ne în acest cadru, am ajuns de ocară cu istoria noastră, că disciplina este pusă sub semnul întrebării, iar slujitorii săi sunt blamați“.

O soluție? Studiul istoriei!

Ce ar fi de făcut în această situație? Într-o perioadă în care Internetul și Facebook-ul au devenit pseudo-surse de informații, soluția propusă de acad. Ioan-Aurel Pop este simplă și deosebit de eficientă: „Nu Facebook-ul e de vină pentru aceste probleme, vina o are educaţia noastră, care se face greşit în gimnaziu. Profesorii ar trebui să îi înveţe pe elevi care sunt provinciile istorice, ce e o hartă istorică, o hartă geografică, care sunt stilurile arhitecturale, care este diferenţa între o simfonie şi un concert. Eu astea la istorie le-am învăţat“.
Profesor, pictor creștin, discipol al maestrului Corneliu Baba, academicianul Sorin Dumitrescu a fost și el dintotdeauna un apărător al valorilor naționale. Nici pentru domnia sa, prezența printre semnatarii ,,Apelului“ nu este o premieră. Conservarea spiritului și a valorilor naționale românești este crezul lui de o viață întreagă. Într-un dialog purtat cu jurnalistul Iurie Roșca, academicianul Sorin Dumitrescu a spus tranșant: „România este dezintegrată complet, nu mai există valori. Suntem o colonie pe zi ce trece“.

„Românii s-au predat de bunăvoie“

Sorin Dumitrescu a continuat să arate cauzele pentru care s-a ajuns aici: „Vreți vești de unde ne-am dezintegrat? Că aparent e integrare, dar în realitate e dezintegrare, deoarece devenim o colonie pe zi ce trece. Cred că Ștefan cel Mare al dumneavoastră din centru se întoarce în mormânt de mânie. Și toți ceilalți“. Este vorba despre o direcție pe care el o consideră inacceptabilă: „Suntem într-un proces de dezintegrare urmărită, profesionistă, a sistemului de valori. În România nu se mai vede om de cetăţean, toţi sunt risipiţi pe toate direcţiile, iar pentru cultură este ceva de netrăit. Dar pericolul major este că românii s-au predat de bunăvoie în fața noului năvălitor, spre deosebire de atitudinea față de invadatorii din trecut“.

„Viitorul țării va fi unul sumbru“

Academia Română consideră că viitorul pădurilor României „rămâne incert“, dacă nu vor fi luate, în regim de urgenţă, măsuri care să ducă la salvarea „celui mai valoros patrimoniu natural forestier din zona temperată a Europei, inclusiv păduri virgine şi cvasivirgine“. În documentul „Starea actuală şi viitorul pădurilor României în viziunea Academiei Române“, din luna mai 2016, care susține strategia Președinției de a introduce printre amenințările la siguranța națională „orice acţiuni sau inacţiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic etc., cu consecinţe la nivel naţional sau regional“, Academia Română afirmă că este imperios necesar să se schimbe profund „atitudinea clasei politice şi a guvernanţilor în sensul revigorării preocupărilor pentru împăduriri“. În caz contrar, avertizează academicienii, „viitorul ţării va fi unul sumbru, iar generaţiile ce ne vor urma ne vor judeca aspru şi irevocabil“. Referindu-se la situația actuală, Academia menționează că există o „discordanţă majoră între gradul actual de acoperire a teritoriului ţării cu păduri (27%) şi procentajul optim de împădurire (35-40%)“. Tot în documentul citat se mai spune că, la nivelul anului 2016, „acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier se află la cel mai redus nivel din istoria postbelică a silviculturii româneşti (chiar sub nivelul unor ani din timpul celui de Al Doilea Război Mondial!)“.

Se mai afirmă că „este în creştere presiunea economică chiar şi asupra unor păduri constituite în arii protejate“. Academia solicită statului „creşterea eficienţei luptei împotriva actelor ilicite şi corupţiei, care, în ultimul timp, au luat proporţii insuportabile, dezonorante pentru neamul nostru“, dar și „interzicerea exportului de lemn neprelucrat intensiv“, care se realizează prin „firme străine“.

Vânzările de terenuri lovesc în siguranța națională

Academia Română și-a exprimat încă din 2016, printr-o poziție oficială, „îngrijorarea profundă faţă de nesiguranţa şi dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietăţi funciare din România“. În opinia academicienilor, „funcţionarea fără nicio constrângere a pieţei funciare este defavorabilă fermierilor români“ și generează „temeri privind securitatea alimentară a populaţiei din România, prin crearea unor dezechilibre pe piaţa internă, în situaţia în care terenurile agricole cele mai fertile ale ţării ar fi în proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite de cele ale statului român“.

„Se va accentua sărăcia“

Prof. univ. dr. ing. Vidu Bidilean, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a atras atenția că „vânzările de terenuri agricole şi silvice din România ultimilor ani evidenţiază implicaţii majore, mergând până la afectarea siguranţei sociale şi naţionale, pur şi simplu până la dispariţia statului ca naţiune. Liberalizarea necontrolată a pieţei funciare a creat un pericol social iminent, deoarece, în condiţiile depopulării zonelor rurale, se va accentua sărăcia ca urmare a creşterii gradului de îmbătrânire a populaţiei şi a exodului celor tineri spre alte state din UE De aici se naște întrebarea legitimă: de ce CSAT nu include sub «umbrela sa» și salvgardarea fondului funciar al României, alături de fondul silvic, punând în acest fel la adăpost vânzarea (libera circulație) a acestui capital care se numește pământul țării, anulând în acest fel însăși Legea nr. 17/2014?“.

Învățământ: „Școala generează valoarea unui popor“

Mai multe personalități din domeniul Educației, dar nu numai, au făcut radiografii ale sistemului educațional. Regretatul academician Solomon Marcus a fost, probabil, cel mai dur contestatar al sistemului de învățământ din România. „El are nevoie de o schimbare fundamentală, care să permită o interacțiune puternică a diferitelor discipline predate în şcoală (deocamdată, această interacțiune este aproape inexistentă), să mute accentul de la însuşirea de cunoştinţe la înţelegerea lor, la capacitatea de a reacţiona la situaţii noi, prin capacităţi de gândire şi de comportament, în direcţia cărora şcoala ar trebui să dezvolte un antrenament sistematic“, afirma profesorul Solomon Marcus într-un interviu.

De asemenea, academicianul Victor Voicu a tras semnale de alarmă legate de situația din Educație. „Atenție celor care nu pricep! Școala este cea care generează valoarea unui popor. Crește analfabetismul în România! Am desființat școlile de la țară. (…) Renaşterea naţională trebuie să înceapă cu educaţia.“

Fostul președinte al Academiei Române Eugen Simion afirma în urmă cu ceva timp că „reformele se țin, într-adevăr, lanț în învățământ. Abia apare o reformă și, după puțin timp, cineva inițiază o altă reformă care o reformează pe cea precedentă. (…) Niciodată învățământul n-a fost, probabil, atât de prăbușit cum este de câțiva ani buni. Criza morală mi se pare mai puternică și mai devastatoare în lumea românească decât criza economică.“

Sănătate: Probleme vechi, dar actuale

Eșecul sistematic al politicilor de sănătate din România are la bază, printre alte cauze, și necunoașterea situației stării de sănătate a populației. La această concluzie au ajuns cadrele medicale care au participat la un congres organizat de Academia Română, prin acad. Maya Simionescu, unul dintre semnatarii Apelului. Acestea solicitau reformarea sistemului de evaluare a stării de sănătate a populației. Despre situația dezastruoasă a sistemului de sănătate de la noi în țară s-au pronunțat de-a lungul vremii și alți membri ai Academiei. Academicianul profesor doctor Ştefan Milea, unul dintre fondatorii în urmă cu un sfert de secol ai Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România, a declarat în urmă cu doi ani că se bucură că este pensionar şi că nu mai are de-a face cu birocrația din sistemul medical.

Un alt academician, prof. dr. Leon Dănăilă, spune că Ministerul Sănătății trebuie să aibă în vedere că există două categorii pe care trebuie să le protejeze: latura preventivă și latura curativă. „Oamenii bolnavi și prevenția. Prevenția e importantă. Trebuie dați bani și colo, și colo. Când vin miniștri la Sănătate, discută numai banii care sunt pe compensate. Fiindcă de acolo, având legătură cu firmele, au de unde stoarce și pentru buzunarele lor. Din cauza aceasta nu s-au făcut progrese“.

„Societatea este și rămâne independentă“

Acad. Victor Voicu, secretar general și președinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române: „Dacă admitem că o naţiune se defineşte drept o comunitate umană caracterizată prin unitatea de teritoriu, conştiinţa identităţii istorice, culturale şi spirituale, prin unitate de limbă şi religie, vom constata că securitatea naţională vizează în primul rând apărarea şi conservarea acestori valori definitorii ale naţiunii române. În aprilie 2016, Academia Română a împlinit 150 de ani. Academia Română a fost concepută atunci şi şi-a consolidat menirea drept cea mai reprezentativă instituţie de cultură şi ştiinţă a românilor.

La înfiinţarea Societăţii Literare Române, la 1 aprilie 1866, în structura sa, s-au aflat reprezentanţii tuturor regiunilor locuite de români „de peste Milcov“, de „dincoace de Milcov“, din Ardeal, Banat, Bucovina şi din Macedonia. Impresionantă viziune!

În august 1867, se constituie pe această bază, prin decret domnesc, Societatea Academică Română“, iar în martie 1879 se votează legea prin care aceasta se declară institut naţional, cu denumirea de Academia Română.

Pe 1/13 august 1867, la şedinţa de inaugurare a Societăţii Literare Române, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ştefan Golescu, enunţa idei de anvergură istorică: «Societatea este şi rămâne independentă şi liberă, cum liberă şi independentă a fost şi este limba poporului român».

Mari oameni de ştiinţă şi cultură au sesizat marea semnificaţie a Academiei Române pentru poporul român. Astfel, în 1895, Angelo de Gubernatis (filolog italian, membru de onoare al Academiei Române) nota: «Dacă în celelalte academii se lucrează pentru ştiinţă cu stăruinţă, mi se pare că aici a pătruns însuşi sufletul naţiunii româneşti».

Se poate afirma fără ezitare că, prin istoria sa de aproape 150 de ani, Academia Română şi-a consolidat poziţia de instituţie fundamentală a românilor, contribuind major la unitatea culturală şi spirituală a poporului nostru, anticipând ceea ce a culminat cu Marea Unire din 1918.

Sunt câteva repere de neuitat pentru români.

În domeniul securităţii naţionale, în ultimii ani s-au acumulat multe probleme nerezolvate, multe întrebări fără răspunsuri.

Componente majore ale societăţii româneşti conectate nemijlocit la conceptul de securitate naţională au fost fie subestimate, fie ignorate. Este un moment, acum, să reevaluăm cu luciditate aceste componente care condiţionează şi finalmente generează starea securităţii naţionale.“

Material realizat de Sonia Teodorescu, Eduard Pascu, Vasile Surcel, Mihai Boeru

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.