Alegeri cu grad ridicat de risc în Olanda

Extremism, populism, antieuropenism, islamofobie, amenințarea războiului informațional rus și a atacurilor cibernetice ruse – acestea au fost cuvintele de ordine în presa internațională cu privire la alegerile de miercuri, 15 martie, din Olanda, alegeri socotite cruciale pentru proiectul european. Eroul campaniei electorale a fost Geert Wilders, extremistul islamofob, și formațiunea sa Partidul Libertății, cotat cu prima șansă în sondaje. Urmează apoi premierul Mark Rutte și Partidul pentru Libertate și Democrație (conservator), alături de aliații săi laburiști. Pe următoarele locuri în sondaje sunt partidele Democrații 66 și creștin-democrații.

Sistemul proporțional face ca politica olandeză să fie complicată. Candidează în total 28 de partide și circa 15 dintre ele au șanse să intre în Parlament. Niciunul nu este creditat cu mai mult de 23 de mandate din totalul de 150. Guvernarea fără compromisuri și fără o coaliție a fost și va fi mereu imposibilă în Olanda, iar acum toate partidele resping ideea asocierii cu Wilders. Mai mult ca sigur, Partidul Libertății va rămâne în afara puterii, ca și până acum.

Partidul cu un singur membru

În afară de încurajarea unor curente politice similare în restul UE, Geert Wilders nu va produce proiectului european o daună mai mare decât cea produsă de alegătorii olandezi în 2005, când au votat împotriva proiectului constituției europene. Politica editorială a presei europene s-a învârtit în jurul acestui politician fost punk-rocker, provenit dintr-o familie mixtă olandezo-indoneziană și care nici nu conduce un partid propriu-zis – Partidul Libertății este o asociație al cărei unic membru este însuși Wilders. Din acest motiv nu se califică pentru finanțare de la buget și se bazează pe donații, nu din Rusia, ci din partea unor afaceriști cu viziuni extremiste din SUA. Dar Wilders nu este sursa „populismului rău“ (sintagmă a premierului Rutte), ci consecința transformărilor societale, patronate tocmai de partidele tradiționale.

O societate pestriță care își pierde busola

O națiune de pescari și negustori pricepuți, beneficiind de piața germană și cea britanică, Olanda a fost amestecătura de identități diferite, coagulate în jurul credinței. Protestanții și catolicii au fost multă vreme un soi de caste, iar, ulterior, la fel au fost și socialiștii. Această lume pestriță s-a complicat odată cu decolonizarea, decizia orgolioasă a guvernului de a acorda cetățenie celor din Indonezia. „Acum, în afară de monarhie și tricourile portocalii ale naționalei de fotbal, nu au mai rămas multe din identitatea națională olandeză“, scrie istoricul Ian Buruma pentru The New York Times. Din acest mozaic au luat naștere partide precum Partidul Animalelor, Partidul Isus Trăiește, Partidul Absenteiștilor, Partidul pentru Libertatea de Gândire, unele cu șanse de a intra în Parlament.
Drepturile homosexualilor și egalitatea de gen cu greu pot fi numite valori naționale, însă Wilders le folosește pentru a lovi în sharia musulmană, care, spune el, începe să se impună în țară. Pornind de la această încrengătură de credințe și opinii politice, s-a ajuns ca temele electorale din Olanda să se învârtă în jurul dezbaterii asupra corectitudinii politice a tradiției olandeze a lui „Peter cel Negru“, un spiriduș al lui Moș Nicolae. Asemenea dispute absurde, ca și cele legate de musulmani și UE, sunt, de fapt, rezultatul resentimentelor olandezilor simpli împotriva elitelor din marile orașe, cele care formează de decenii guverne de compromis și se simt foarte bine în sânul organizațiilor globale și al multinaționalelor.

Sursa puterii

În timp ce relatările despre alegerile din Olanda s-au învârtit în jurul figurii, de altfel, marginale a lui Wilders, puține au fost spuse despre programele politice ale partidelor ce vor forma, de fapt, guvernul. Filiala Oxfam din Olanda scria, în 2016, că Olanda este cel mai mare paradis fiscal din Europa și al treilea din lume. Or, partidul premierului Rutte nu propune nicio măsură pentru a renunța la acest statut, așa cum cere UE. Poate așa se explică și de ce Olanda era în 2014 țara cu cele mai multe investiții în România. Olanda, a 17-a economie a lumii, nu înseamnă Geert Wilders, cât înseamnă Philips, Royal Dutch Shell și Vitol. Discreta companie Vitol este cel mai mare trader de petrol din lume, cu profituri uriașe, dar și cu încălcarea embargoului american împotriva Irakului lui Saddam Hussein sau împotriva Iranului ayatollahilor, cu afaceri împreună cu Carlyle Group, compania pentru care lucrează foști președinți, secretari de stat și ai apărării din SUA.

Olanda merge mai departe

Olanda nu înseamnă doar Partidul Libertății, ci și Programul Matra, pentru proiecte vizând „transformarea socială“, cu implicarea nemijlocită a Olandei, cu fonduri pentru care ONG-urile bat la ușa ambasadelor olandeze din Europa și din lume, în căutare de finanțare pentru societatea civilă. Și astfel, prin acest program inteligent, o țară mică a dobândit o voce extrem de puternică în țările est-europene. Când spunem Olanda, nu trebuie să ne gândim la disputa diplomatică cu Turcia din aceste zile, cât la marile strategii pentru atragerea în paradisul fiscal de aici a companiilor ce vor fugi din Londra după Brexit, la marile afaceri cu terenuri agricole din România și alte state estice, la opoziția motivată politic pentru intrarea României în spațiul Schengen.
La toate acestea se gândesc adevărații politicieni olandezi, lăsând electoratului temele absurde lansate de Wilders cel lipsit de șansa de a guverna. Istoria acestei națiuni dârze de negustori și marinari arată că expansiunea prudentă a afacerilor și locul la masa celor puternici sunt cheia succesului. Nu extremistul Wilders este problema proiectului european, ci politica olandeză a trasării frontierelor între marile puteri economice și financiare și restul UE. Prosperitatea asigurată a cetățenilor nu va lăsa ca politicieni precum Wilders să provoace daune ireparabile, în timp ce guvernul și companiile își pot vedea liniștite de marile afaceri și de transformarea societăților în Europa și aiurea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.