Alegerile paneuropene, comentate de presa internaţională

Cum era de aşteptat presa europeană şi cea din alte continente a comentat pe larg alegerile europarlamentare de duminică, în care nu au lipsit surprizele de tot felul. În ziarul francez Le Figaro.fr a apărut o revistă a presei, în care este prezentat felul în care a fost văzut acest scrutin de presa din Italia, Germania, Belgia, Spania, Marea Britanie, SUA și Israel. Înainte de orice ziarele europene se referă la succesele partidelor ecologiste, cât și la al celor eurosceptice. În egală măsură ele
evidențiază slăbirea partidelor tradiționale.

VĂZUTE DIN ITALIA

Din Roma – Valerie Second a transmis: Deși sondajele de opinie anunțau un recul al Ligii în intențiile de vot, presa italiană a fost surprinsă de victoria netă a lui Matteo Salvini, care a câștigat 34,4% din voturi. Manșetele ziarelor salută, toate, explozia rezultatelor Ligii. ”Prima – La Liga, cele 5 Stele cad”, titrează Il Corriere, Mișcarea 5 Stele obținând mai puțin de 17% din voturi.”Umbra neagră”, zice La Republica. ”Răsturnare: La Liga – boom, M5S se prăbușește”, titrează La Stampa.
O altă noutate este tratată cu titluri mari – revenirea nesperată a Partidului Democrat, care depășește cu mult M5S, cu cele 22,85% din voturi, și încheie astfel era Renzi. Il Sole 24 ore evidențiază două surprize: ”Boomul Ligii, PD depășește M5S”. Toată presa se întreabă ce va face Căpitanul (Matteo Salvini-n.n.) cu această victorie ? Il Fatto Quotidiano arată, în final, că procentele Ligii și M5S luate împreună depășesc 51% din voturi, adică puțin mai mult decât în martie 2018. Pe scurt, populiștii reprezintă încă majoritatea alegătorilor italieni, dar, într-un raport de forțe strict inversate. Nu va fi, deci, necesar să cadă guvernul pentru a încerca să se realizeze o nouă majoritate. De data asta Căpitanul are mână liberă pentru a accelera reformele sale.”În Franța, Marine Le Pen îl depășește pe Emmanuel Macron: proiectul președintelui afectat,” arată Il Corriere. Cotidianul de centru dreapta scrie despre ”criza celor două mari familii politice, Popularii și Social Democrații, care au dominat panorama (europeană) în ultimele decenii”. ”Suveraniștii lui Matteo Salvini și Marine Le Pen și-ar putea dubla prezența,
ajungând la 71 de reprezentanți. Brext Party al lui Nigel Farage este prima formațiune politică națională, alături de CDU al Angelei Merkel (29 eurodeputați) urmează La Liga cu 28”, remarcă Il Fatto Quotidiano. Il Corriere notează, în final,
că Franța este țara în care rezultatele electorale sunt poate cel mai reprezentative din punct de vedere politic dintre toate voturile (din Europa – n.n.) : succesul mișcării conduse de Marine Le Pen în fața celei a lui Macron (…) are potențialul
de schimba direcția politică în toată Europa.”

VĂZUTE DIN GERMANIA

Din Berin, Nicolas Barotte a scris: ”Dare înapoi”, arată Der Spiegel, comentând rezultatele alegerilor din Franța și victoria Adunării Naționale a Marinei Le Pen.”Emmanuel Macron are urgentă nevoie de o idee nouă pentru un nou start”,
scrie sursa citată pe site-ul său, insistând pe bunele rezultate ale ecologiștilor, care i-au captat ”pe cei decepționați de Macron”. Aceeași senzație în Frankfurter Allgemeine Zeitung, președintele francez ”nu a reușit să redemareze.” ”În Europa,
lui Macron îi va fi greu să impună ideile sale”, scrie editorialistul acestui cotidian conservator. ”Marmota” Marine Le Pen ”revine” și salută cu un ”bonjour tristesse”, observă FAZ. ”Este revanșa Marinei Le Pen ”, rezumă Suddeutsche Zeitung, care adaugă: ”după protestele sociale ale vestelor galbene, rezultatul de duminică ar putea încetini și mai mult reformele lui Macron”. Potrivit lui Die Welt, șeful statului francez ”a comis o eroare fatală” făcând din alegerile europene un vot între populiști și progresiști, între Marine Le Pen și el însuși”. În Europa, unii jubilează, alții plâng. Râzând, ”Verzii au triumfat”, arată Die Welt. Ecologiștii, cu 20,5%, sunt marii câștigători ai alegerilor europene de duminică, spre deosebire de
CDU/CSU (28,9% ) și SPD (15,8%,), care au avut o seară catastrofală sau ”dezastruoasă”. Mass-media din Germania ezită în privința cuvântului folosit. Este vorba de un ”SPDezastru sau de o ușă trântită marii coaliții a Angelei Merkel”, scrie Bild, insistând pe criza Partidului Social Democrat, ajuns pe poziția a treia.”Se mai poate vorbi încă de SPD ca despre un mare partid?”, se întreabăTagesspiegel. Sancțiunea electorală a europenelor va avea consecințe politice în
Germania asupra guvernului Merkel. Ea a fost mai mare decât masiva participare la urne. Pe plan european, ”două temeri” au adus oamenii la vot, apreciază editorialistul de la FAZ. ”Teama de o politică în domeniul climei, de care au profitat partidele ecologiste europene, și teama de un succes al naționaliștilor pe plan continental, care a dus la limitarea acestuia. Progresia partidelor eurosceptice ”este mai puțin mare decât s-a anticipat”, subliniază Suddeutsche Zeitung într-un articol.

VĂZUTE DIN BELGIA

Din Bruxelles, Anne Rovan a arătat că, în dimineața acestei zile, presa francofonă este surprinsă de rezultatele alegerilor din Belgia. ”Flandra a adăugat o pată pe harta neagră a Europei”, scrie Beatrice Delvaux în articolul de fond din Le Soir.”Belgia era o formidabilă excepție pe harta extremismului european și ar fi putut să rămână. Dar ea s-a jucat cu focul”, continuă editorialista, subliniind responsabilitatea partidului naționalist flamand NV-A și discursul său axat pe imigrație. Pe manșeta din La Libre Belgique două cuvinte rezumă situația : ”Fractura”. ”Este o duminică seara neagră”, scrie Francis Van de Woestyne.
”Belgia, Flandra, în particular, se trezește cu o lovitură.Aproape un alegător din doi a votat pentru un partid naționalist, pentru NV-A, sau pentru un partid ultranaționalist și xenofob, Vlaams Belange”. Pentru Bart Sturtewagen, de la
cotidianul de limbă olandeză De Standard, ”Flandra este mai prosperă ca oricând, dar flamanzii sunt mânioși și le este teamă”. Belgienii au votat duminică pentru parlamentul lor federal (la scară națională) și parlamentele a trei regiuni (Flandra,
Walonia, Bruxelles), cât și pentru Parlamentul European. Țara a ieșit și mai fagmentată, cu o puternică ascensiune a extremei dreapta în Flandra olandofonă, de-o parte, și avântul ecologiștilor și al stângii radicale la francofoni, de alta.Acest
puseu naționalist este evident, totodată, în rezultatele scrutinului european. Astfel, Vlaams Belang va ocupa trei locuri la Strasbourg, în vreme ce azi are decât unul. El ajunge la nivelul atins de NV-A, membru al coaliției premierului Charles
Michel, până la retragerea sa din decembrie, spre a marca dezacordul cu pactul mondial privind migrația, adoptat de ONU. Aceste două partide totalizează aproape un sfert din voturi. Cu mult peste MR al lui Charles Michel, care nu a atins 8% și nu va deține două locuri, așa încât Nicolas Barnier, fiul negociatorului șef al Brexit, să fi fost ales la Strasbourg.

VĂZUTE DIN SPANIA

De la Madrid, Mathieu de Taillac a transmis că PSOE al premierului Pedro Sanchez a repurtat victoria globală la europene și alegerile municipale, în vreme ce dreapta cu trei capete ar putea prelua sau păstra bastioanele importante din orașe și regiuni. La această dublă realitate a urnelor se referă presa spaniolă, evidențiind, cu mai multă sau mai puțină emfază, un rezultat sau altul. El Pais ( de centru stânga) și El Mundo (liberal) preferă sinteza: ”PSOE se impune la alegeri, dar dreapta câștigă Madridul,” rezumă primul în articolul de fond.”Sanchez și-a asigurat puterea sa, iar Casado rezistă grație Madridului”, personalizează al doilea ziar, citând președintele Partidului Popular (PP, de dreapta), a cărui prezență în fruntea PP ține de un fir de ață după marele eșec suferit la legislativele din 28 aprilie a.c. ABC (dreapta conservatoare) face o analiză similară, dar mai ofensivă: ”Spania refuză să dea toată puterea lui Sanchez”, în timp ce La Rezon nu reține decât una dintre cele două concluzii din seara electorală : ”Casado câștigă cea de a doua fază.” Presa regională pune accentul pe rezultatele din țară. Presa catalană evidențiază victoria filonului independist de stânga al ERC la primăria Barcelonei. ”Maragall II”, titrează El Periodico de Catalunya: la 37 de ani după socialistul Pascual Maragall, fratele său mai mic preia primăria pentru un alt partid. În ce-i privește, analiștii internaționali s-au ocupat mai mult de succesul liberalilor și Verzilor, care au ”frânat avansul ultrașilor”, arată El Pais, sau vor ”susține blocul europenist la Briuxelles”, scrie El Mundo.

VĂZUTE DIN MAREA BRITANIE

”Succesul lui Nigel Farage duce partidele principale la prăbușire”, titrează The Times. ”Prăbușirea votului pro-conservatori la 9,1% are ca pandant aproape simetric scăderea susținerii pentru laburiști la 14,1%, constată acest ziar de centru dreapta. El arată că, fiind confortat de acest succes la europene al Partidului pro-Brexit, tribunul eurofob vrea ca, de acum încolo, să profite la viitoarele alegeri legislative. Dar editorialista sa, Clare Foges previne numeroșii candidați la succesiunea Theresei May să nu supraliciteze, oferind muniție alegătorilor tory, dintre care trei sferturi reclamă o ieșire din UE fără acord. Ea îi pune în gardă împotriva tentației de a imita partidul pro-Brexit, care ar duce la succes într-o luptă, dar va conduce la ”pierderea războiului.” Potrivit lui Daily Mail, ”Farage pune cuțitul în teacă,” în vreme ce ”cuțitele sunt scoase de Boris Johnson”. O dublă criză pentru conservatori: umilirea de către Nigel Farage la urne și divizările din partid în ce privește șansele lui Boris Johnson să-i succeadă Teherei May. În cronica sa săptămânală, din Telegraph, Johnson, care este în capul cursei, își previne colegii tory : ”Mesajul alegerilor europene este clar. Dacă noi continuăm astfel, suntem eliminați”.Editorialista din Guardian, Zoe Williams, amintește că ”la un scrutin la care atât de puține partide au o poziție clară este greu să se tragă concluzii asupra ceea ce au votat oamenii”, de unde și debutul ”unei bătălii nebune pentru a prelua controlul mesajului” de la urne. Un lucru a dispărut cu acest scrutin: ”orice idee realistă că o majoritate tăcută ar dori să vadă un Brexit soft și să nu mai audă vorbindu-se despre asta”. Există două tabere rivale : cei pro-”nodel” și durii menținerii în UE.

VĂZUTE DIN SUA

Din Washington, Phillppe Gelie arată că prima racție din New York Times a fost să vadă partea goală a paharului: ”Populiștii nu au obținut ceea ce se așteptau”, a anunțat marele cotidian, subliniind ”eroziunea marilor partide”. Washingtion Post a văzut paharul pe jumătate plin: ”Forțele anti-establishment marchează puncte”. Dar, după digerarea tuturor rezultatelor, cele două ziare și-au apropiat punctele de vedere.: ”Dreapta câștigă teren, și stânga la fel,” titrează cel din New York; ”Alegătorii îi lipsesc de majoritate pe centriștii tradiționali”, îi răspunde cel din Washington. Wall Street Journal sintetizează: ”Partidele pro-europene obțin o majoritate fragmentată”. Optimismul nu este în prim plan : ”Singurul lucru cu care diferiții populiști sunt de acord este să se facă ceva de mântuială”, scrie NYTimes. În ce privește situația din Franța, pentru site-urile pro-Trump, Breitbart News și Fox News, un singur rezultat al europenelor merită un titlu: ”Le Pen triumfă în fața lui Macron”, aplaudă primul, prezentând-o drept o ”populistă” ; ”Le Pen și Farage câștigă în Franța și Marea Britanie”, subliniază mai sobru cel de al doilea.”Macron umilit”, adugă Bloomberg, insistând asupra ”acestui revers al luptei sale pentru legitimitate în timp ce el încearcă să convingă restul UE să avanseze pe calea unei intergrări cât mai strânse”. New York Times nu este mai tandru: ”Pariul impulsiv al președintelui francez de a sfida extrema dreaptă a eșuat”. Washington Post apreciază că ”este o lovitură dată lui Macron, care a făcut din acest vot un plebiscit al președinției sale”, dar ”o lovitură simbolică, ce nu trebuie să aibă efect direct asupra capacității sale de guvernare”.

VĂZUTE DIN ISRAEL

De la Ierusalim, Thierry Oberle subliniază că presa israeliană se mulțumește cu o acoperire factuală a alegerilor europene.”Rezultatul final, după numărarea sutelor de milioane de voturi, trezește, în general, puțin interes în țările care nu sunt membre UE. Este cazul Israelului, unde se acordă în mod tradițional mai multă atenție alegerilor din SUA”, scrie cotidianul Haaretz.”Este surprinzător și periculos, ținând seama de enormul impact al politicii europene asupra vieții contemporane, chiar în Israel”, continua ziarul citat. ”Conducătorii tradițional centriști din Europa au fost asaltați de partidele de extremă dreapta naționaliste și anti-migrație”, scrie Yediot Aharonot, punând în prim plan pozele Marinei Le Pen, lui Matteo Salvini și Nigel Farage.”Partidele curentului dominant s-au apărat suficient spre a-și păstra o majoritate posibilă în ansamblu, iar partidele Verzilor au țâșnit în Europa Occidentală”, scrie, la rândul său, The Times of Israel. Evident, este vorba de primele reacții ale presei din aceste țări în legătură cu rezultatele, uneori total surprinzătoare, ale scrutinului european, primul după Brexit și după criza migranților, care a creat atâtea diferenduri între statele membre. Mă refer aici la recenta dispută italo-franceză, nemaiîntâlnită în cronica relațiilor dintre cele două țări de după 1945. Desigur, trebuie amintite și crizele dintre Germania și Polonia, de o parte, și dintre Germania și Ungaria, pe altă parte. Mai cred că suntem de abia la începutul analizelor referitoare la: ascensiunea din Franța a partidului de extremă dreapta condus de Marine Le Pen; avântului mare al Ligii din Italia condusă de Matteo Salvini. Deopotrivă, Alternativa pentru Germania, care, într-un timp extrem de scurt, a ajuns pe un loc principal în ierahia partidelor din această țară, merită o atenție deosebită. În primul rând, nu trebuie uitat trecutul recent al ultimelor două țări, iar în al doilea rând, reacția liderilor politici din statele respective nu mi se pare a fi pe măsura gravității implicațiilor acestor realități grave de tot.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.