Analiză European News Room: La porțile Schengen

Spaţiul Schengen, cea mai mare zonă de circulaţie fără control la graniţe din lume, ar urma să se extindă în scurt timp prin includerea a cel puţin un stat membru nou, dacă nu chiar trei. Deocamdată, din el fac parte 22 de state membre ale Uniunii Europene şi patru state nemembre ale blocului comunitar. Alte trei state membre ale UE bat acum la porţile Schengen – Croaţia, Bulgaria şi România.

Din cele 27 de state membre ale UE, Bulgaria, România, Croaţia, Cipru şi Irlanda nu fac parte actualmente din Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care nu sunt membre ale Uniunii, sunt incluse. Preşedinţia cehă a Consiliului UE a indicat că vrea ca Croaţia, Bulgaria şi România să adere la Schengen împreună. De aceea, şi-a înscris acest subiect în agendă. Este de aşteptat ca votul Consiliului UE pe acest subiect să aibă loc pe 9 decembrie. Aderarea de noi state la Spaţiul Schengen necesită o decizie unanimă.

Croaţia, cea mai nouă membră a UE, care a aderat în 2013, este pe punctul de a adopta moneda euro. Croaţia este pe drumul cel bun pentru a deveni membră a Spaţiului Schengen, având în vedere că până acum nu a existat niciun anunţ, cel puţin public, din partea vreunui membru Schengen care să se opună prin veto. Aşadar, se pare că Croaţia este pe drumul cel bun pentru a adera la spaţiul fără controale la frontierele interne de la începutul anului viitor

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011. Consiliul UE şi Parlamentul European au confirmat în iunie 2011 că Bulgaria şi România îndeplinesc toate criteriile de aderare la Schengen. Cu toate acestea, în luna septembrie a aceluiaşi an, Ţările de Jos şi Finlanda s-au opus prin veto aderării acestor ţări, invocând drept motiv măsurile insuficiente de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate. La 18 octombrie 2022 – pentru a patra oară din 2018 – Parlamentul European a cerut statelor membre în Consiliul UE să integreze fără întârziere România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen.

– Blocada olandeză în faţa României şi Bulgariei –

Cu toate acestea, Ţările de Jos continuă să pună sub semnul întrebării pregătirea Bulgariei şi României. În octombrie 2022, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie prin care se opune aderării Bulgariei şi României la Schengen. Aceasta a subliniat necesitatea unei analize suplimentare a funcţionării statului de drept şi a considerat necesar să se verifice dacă şi în ce măsură corupţia şi crima organizată au fost reduse în aceste două ţări. „În cazul în care aceste probleme sunt nerezolvate într-un stat Schengen, acest lucru poate crea probleme grave în lipsa controalelor la frontiere şi reprezintă astfel un risc pentru securitatea Ţărilor de Jos şi a întregului Spaţiu Schengen”, se arată în rezoluţia olandeză.

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a comentat la 21 octombrie: „Alegerile din Olanda vor avea loc în primăvară. Acesta este un subiect dificil, dar Olanda este deja izolată în Consiliu. Bulgaria şi România sunt luate ostatice ale politicii interne din Ţările de Jos, iar acest lucru nu va dura mult timp.”

Ca urmare a corupţiei larg răspândite, autorităţile judiciare din România şi Bulgaria au fost supuse unei monitorizări speciale din partea Comisiei Europene de la aderarea lor la bloc în 2007. Parlamentul UE a descris actualele măsuri ca nocive pentru Piaţa Unică Europeană. „Menţinerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie şi are un impact serios asupra vieţii lucrătorilor şi cetăţenilor mobili”, au spus europarlamentarii.

– România crede încă în aderarea la Schengen –

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, consideră că mai este loc pentru paşi politici, diplomatici şi tehnici. ”Sunt convins că partea olandeză evaluează absolut toate opţiunile şi variantele”, a spus Aurescu.

Potrivit eurodeputatului Victor Negrescu, există trei scenarii posibile în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Primul scenariu ar fi un vot pozitiv privind aderarea României la Spaţiul Schengen din partea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 decembrie. În acest caz, Olanda, dacă va rămâne ultimul stat care nu are o poziţie clară, va vota în favoarea aderării, dar prin impunerea unor condiţionalităţi, susţinute poate şi de alte state europene. Acestea ar putea solicita Comisiei Europene să elaboreze un mecanism de monitorizare special, în baza căruia ar putea fi suspendate o parte din drepturile specifice Spaţiului Schengen dacă anumite prevederi ar fi încălcate.

În al doilea scenariu, votul urmează a fi reprogramat pentru o sesiune extraordinară a Consiliului, care poate avea loc chiar în cursul acestui an, pentru a aştepta concluziile ultimului raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi avizul Comisiei de la Veneţia pe Legile Justiţiei. Comisia Europeană a instituit MCV ca măsură tranzitorie pentru a ajuta România să remedieze deficienţele din domeniul justiţiei şi să ia măsuri împotriva corupţiei. În acest caz, intrarea României în zona Schengen este în continuare condiţionată de criterii care nu au nicio legătură cu dispoziţiile acquis-ului Schengen. Se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România, afirmă europarlamentarul român.

În al treilea scenariu, votul privind intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen ar putea fi reprogramat pentru anul viitor, după ce vor avea loc alegerile din Regatul Ţărilor de Jos din martie 2023.

– Croaţia se aşteaptă să adere la Schengen în 2023 –

În ceea ce priveşte Croaţia, Consiliul Uniunii Europene a iniţiat procesul decizional privind admiterea acestei ţări în spaţiul Schengen încă din iunie, solicitând avizul Parlamentului European. Deşi acest aviz nu este obligatoriu pentru Consiliu, este un pas procedural necesar şi transmite, de asemenea, un mesaj politic. Consiliul UE a propus eliminarea controalelor acolo unde Croaţia se învecinează cu ţările Schengen pe uscat şi pe mare de la 1 ianuarie 2023. Controalele pe aeroporturi ar urma la rândul lor să fie eliminate începând din 26 martie anul următor.

În sesiunea plenară din 10 noiembrie, Parlamentul European a votat în favoarea intrării Croaţiei în Schengen. Acesta a fost penultimul pas către decizia finală, care este aşteptată pe 9 decembrie, la reuniunea miniştrilor de interne ai statelor membre.

– Slovenia şi Croaţia – zeci de ani de dispută la frontieră –

Slovenia sprijină aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen. Cu toate acestea, soarta acordului de arbitraj din 2017 privind diferendul lor frontalier este incertă. Acest acord a stabilit delimitarea frontierei terestre şi maritime, în condiţiile în care cele două ţări nu au reuşit să găsească singure o soluţie timp de mai bine de două decenii.

Croaţia insistă acum că nu mai este parte a procedurii de arbitraj deoarece au existat nereguli procedurale din partea Sloveniei. Ljubljana, pe de altă parte, insistă că hotărârea arbitrală constituie şi decizia finală asupra frontierei.

Politicienii sloveni au discutat adesea, mai mult sau mai puţin deschis, posibilitatea de a condiţiona aderarea Croaţiei la Spaţiul Schengen de punerea în aplicare a hotărârii arbitrale privind frontiera. În ultimele săptămâni, au apărut zvonuri că guvernul sloven elaborează o declaraţie unilaterală în sensul că, prin aderarea la zona Schengen, Croaţia acceptă hotărârea arbitrală. „Vorbim despre adoptarea unei declaraţii, dar această declaraţie nu va fi altceva decât un angajament reînnoit pentru punerea în aplicare a hotărârii arbitrale”, a declarat săptămâna trecută ministrul de externe Tanja Fajon. Fajon, care se aşteaptă la o decizie politică pozitivă cu privire la aderarea Croaţiei la Schengen din partea miniştrilor de interne ai UE, a anunţat, de asemenea, că guvernul sloven va adopta în curând un proiect de poziţie care va fi apoi supus votului în parlamentul de la Ljubljana.

– Bosnia şi Herţegovina, care nu este membră a UE, îşi face griji cu privire la graniţa „întărită” –

Aderarea Croaţiei la Schengen este o provocare deosebită pentru Bosnia şi Herţegovina (BiH), care împarte aproape o mie de kilometri de graniţă cu Croaţia. Există legături economice, culturale şi familiale puternice între cele două ţări. BiH se teme că regulile Schengen ar putea „întări” graniţa dintre cele două ţări vecine.

Comercianţii se aşteaptă la probleme cu viteza fluxului de mărfuri peste graniţa cu Croaţia. Există nouă puncte de trecere a frontierei între BiH şi Croaţia şi 20 de puncte de trecere permanente pentru traficul transfrontalier. Din cele nouă puncte de control, doar două au statut special pentru a efectua controale fitosanitare. Acestea sunt folosite pentru a exporta fructe, legume şi toate celelalte mărfuri care necesită acest tip de inspecţie. Camera de Comerţ Exterior a BiH a avertizat în mai multe rânduri că implementarea standardelor de inspecţie Schengen poate crea cozi de aşteptare şi întârzieri ale camioanelor care transportă mărfuri exportate din BiH. Aceasta solicită o mai bună adaptare la noile circumstanţe în cursul trecerii frontierei.

Cu toate acestea, poliţia de frontieră din BiH afirmă că nu ar trebui să existe nicio schimbare semnificativă pentru cetăţenii BiH care intră în Croaţia. Ceea ce consideră ei ca un avantaj al aderării Croaţiei la Schengen este o mai bună supraveghere a frontierei comune, care a fost afectată de criza migranţilor. „Aderarea Croaţiei la Schengen ar asigura îndeplinirea tuturor criteriilor şi, prin urmare, un nivel foarte ridicat de securitate la frontierele externe ale ţării. Acest lucru este deosebit de important în ce priveşte prevenirea tuturor formelor de criminalitate transfrontalieră şi a traversărilor ilegale, în contextul actualei crize a migranţilor”, a declarat Poliţia de Frontieră din BiH pentru FENA.

Sprijinită de UE, Croaţia a investit în protecţia frontierelor. Graniţele ţării sunt păzite de 6.500 de poliţişti. Organizaţiile neguvernamentale şi mass-media au raportat în mod repetat despre întoarcerile violente şi tratamentul inuman ale migranţilor ilegali de către autorităţile croate. Drept urmare, această ţară – în cooperare cu organizaţiile societăţii civile – a iniţiat o supraveghere independentă a comportamentului poliţiei de frontieră faţă de migranţi şi solicitanţii de azil. Astfel de mecanisme de supraveghere, conform propunerii Comisiei privind Pactul European pentru Migraţie şi Azil, ar trebui să existe în toate statele membre.

Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, AGERPRES, BTA, dpa, FENA, HINA, STA, agenţii participante în proiectul European News Room.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.