Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, care are ca sarcină să verifice ca lucrările și instalațiile concesionarilor de resurse în Marea Neagră să respecte reglementările de siguranță și mediu, are tarife, dar nu are încă inspectori.
Aceste tarife și le-a stabilit singură, ca o instituție nouă ce este, deși, în mod normal, un act normativ ar fi trebuit să le stabilească prin hotărâre de guvern sau ordonanță de urgență. Un act normativ care să prezinte și detalii privind normarea personalului, tiparul inspecțiilor, modul concret în care se facturează.
Un ordin al președintelui ACROPO, Constantin Gheorghe, arată că aceste tarife sunt de 165 euro(echivalent în lei)/oră/inspector. „Tarifele orare ale ACROPO trebuie stabilite astfel încât să fie acoperite toate costurile înregistrate în funcționarea acesteia, respectiv toate cheltuielile directe și indirecte. Având în vedere că ACROPO este o autoritate nou-înființată și nu există o bază de calcul a regimului de tarifare, s-a hotărât adoptarea pentru 2018 a unui tarif orar fix stabilit ca media tarifelor utilizate de către autoritățile competente din statele cu tradiție în domeniu – respectiv 165 euro/oră/inspector“, se arată în ordinul menționat. Nu este precizat tipul de lucrări care se tarifează, nici care sunt respectivele state cu „tradiție în domeniu“. În Europa, exploatare de hidrocarburi offshore fac doar Marea Britanie și Norvegia.
În ordinul președintelui ACROPO, publicat pe 7 iulie, se mai spune că firmele concesionare de perimetre pot fi de acord sau nu cu „vizitele“ inspectorilor, dar și că societățile plătesc nu numai tariful orar al inspectorilor, ci și cazarea și masa lor. Nu se știe cât durează o inspecție, nici periodicitatea lor, cel puțin acest lucru nu este precizat nicăieri pe site-ul ACROPO.
Acest ordin spune că inspecțiile se referă la „vizite la instalații, luarea de declarații, recoltarea de evidențe medico-legale“. Nimic normat, nimic clar. În aceste condiții, companiile ce urmează a fi verificate pot refuza fără problemă și fără teama de amenzi inspecțiile. Pentru că nu sunt fundamentate printr-o lege, nu au un studiu temeinic în spate. Mai mult decât atât, în cazul în care inspecția are loc oricum, companiile pot ataca atât actul, cât și concluziile lui în instanță, cu șanse reale de a câștiga și de a cere despăgubiri.
Până atunci însă, ACROPO mai trebuie să aibă și angajați. Pentru că, în prezent, schema de personal este completată cu precădere de directori. Inspectori, mai puțin. Abia acum, la un an de la înființarea instituției, se fac angajările la TESA. Potrivit anunțurilor făcute pe site-ul Secretariatul General al Guvernului, autoritatea tutelară, ACROPO, a realizat o recrutare, prin concurs, pentru 15 persoane. Acum o altă recrutare este în derulare, tot pentru 15 persoane, după cum puteți vedea aici: http://posturi.gov.ro/post/functii-contractuale-autoritatea-competenta-de-reglementare-a-operatiunilor-petroliere-offshore-la-marea-neagra/
Cum schema de personal aprobată pentru acest an este de 54 de persoane, rezultă că, până în urmă cu o lună, nu erau decât 24 de angajați. Câștigul mediu al personalului lucrativ este de 5.100 lei lunar.
Instituția este condusă de Constantin Gheorghe, care a venit la ACROPO din funcția de director al Grup Servicii Petroliere, operator de platforme marine de foraj, platforme care vor trebui verificate de ACROPO odată ce vor extrage gazul din Marea Neagră. Gheorghe a mai fost președinte anul trecut, debarcat de premierul Mihai Tudose, întorcându-se în funcție în mandatul Vioricăi Dăncilă.
Trebuie să existe
ACROPO este o instituţie publică ce se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului României, prin Secretariatul General, şi exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. Obiectivul general îl reprezintă limitarea apariţiei accidentelor rezultate ca urmare a derulării operaţiunilor petroliere în zone ale Mării Negre aflate sub jurisdicţia României. Statele UE cu exploatări offshore au ca obligație să constituie autorități de acest tip, care să verifice siguranța exploatării de hidrocarburi. Normele din domeniu au devenit foarte stricte după ce întreaga planetă a fost martora dezastrului ecologic din Golful Mexic în 2011, când cantități uriașe de petrol s-au deversat în ocean, cu efecte dezastruoase asupra ecosistemului.
Autoritatea locală are ca scop să abordeze pericolele majore care sunt legate de industria offshore a petrolului şi gazelor din Marea Neagră, în mod special de siguranţa privind procesele, izolarea hidrocarburilor în condiţii de siguranţă, integritatea structurală, prevenirea incendiilor şi a exploziilor, evacuarea şi salvarea şi limitarea impactului asupra mediului, rezultate în urma unui accident major. De asemenea, ACROPO are în obiectul de activitate acordarea de consultanţă de specialitate pe probleme de inginerie privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore proprietarilor, titularilor de acorduri petroliere şi/sau operatorilor, dar şi altor instituţii interesate. Toate aceste activităţi vor fi tarifate.
Bugetul ACROPO, aprobat pentru anul 2018, este de 10 milioane lei şi este finanţat integral din bugetul SGG. După stabilirea activităţilor şi aprobarea ghidului privind recuperarea cheltuielilor realizate în exercitarea activităţilor esenţiale de la operatori / titulari / proprietari, ACROPO va genera venituri proprii.
Expoatarea petrolului în Marea Neagră ar trebui interzisă complet. Un accident grav ar avea efecte dezastruoase, fiindcă e o mare de întindere redusă şi practic închisă.
E caraghios cât scandal s-a făcut despre Roşia Montană şi ce tăcere mormântală acoperă platformele de foraj de la Marea Neagră, unde riscurile sunt incomparabil mai mari.