Băsescu faţă cu anti-sistemul

CCR a judecat un număr de articole din noul cod penal şi din codul nou de procedură penală ca fiind neconstituţionale.

Nici PNL, nici PSD nu vor, în acest moment, să activeze în Parlament corecturile de rigoare în aceste coduri.

Oare de ce ?

1. Nu au specialişti care să aducă acele corecturi într-o formă constituţională?
2. Se tem să nu supere DNA, care, deocamdată, profită de pe urma absenţei corecturilor şi menţine lupta anti-corupţie la un nivel înalt?
3. Sunt şantajaţi de SRI să amâne introducerea acelor corecturi, dat fiind că SRI vrea să menţină viteza acţiunilor anti-corupţie, iar corecturile ar putea să o reducă?

Nu putem şti. Constatăm că avem o grevă parlamentară care care nu inflamează nici vectorii de opinie din media, nici societatea civilă, cu atât mai puţin pe liderii politici.

În schimb, lumea comentariilor politice se inflamează din pricina lui Traian Băsescu. Acum (abia acum) i se recunoaşte contribuţia decisivă la maturizarea statului de drept, dar nu i se recunoaşte dreptul de a critica excesele mecanismelor de forţă ale acestui stat de drept. Argumentul acestei nerecunoaşteri e ultra-stupid: ”cei pe care îi criticaţi acum au fost numiţi de d-voastră!”. Acest argument pune în lumină mentalitatea cea mai adânc tipică a românismului actual: personalizarea (personificarea) instituţiilor. A plecat Băsescu de la butoane? Înseamnă că acum la butoane este Iohannis. Nimeni nu pare a fi în poziţia de a accepta în chip obiectiv că, de la un punct încolo, e normal ca instituţiile să funcţionaze doar de la butoanele… legii. De altfel, chiar şi excesele criticate, azi, de Băsescu au devenit posibile prin schimbări ale legilor. Inclusiv prin articolele declarate de CCR ca fiind neconstituţionale (ce-i drept, aceste schimbări au avut loc sub al doilea mandat prezidenţial şi au fost făcute pentru a înlesni urmărirea penală anti-corupţie). Întrebarea zilelor ce au urmat acestui al doilea mandat e următoarea: cât a cunoscut şi cât a protejat Băsescu din lumea corupţiei politice?

Din punct de vedere politic (pentru cine înţelege logica jocului politic), era limpede din prima zi de după al doilea mandat băsescian că singura zonă neocupată de partide pe scena politică era zona atitudinii anti-sistem. Această zonă era ocupată doar de stradă. Arestarea Elenei Udrea i-a căzut mănuşă lui Băsescu. Spre a ocupa această zonă fără să poată fi bănuit de perversitate patologică faţă de propria sa creaţie (puterea binomului SRI-DNA), era necesar un pretext (o împrejurare) care să înlăture bănuiala de perversitate nesănătoasă. Manifestaţiile anti-sistem ale străzii au fost şi vor fi expresii anti-politice de tip subiectiv.

Atitudinile anti-sistem ale lui Băsescu sunt şi vor fi expresii obiective ale unui joc politic. Jocul politic permite chiar şi asemenea atitudini anti-politice. Ele au menirea de a menţine electoratul departe de anarhie. În cazul nostru concret, bazinul electoratului anti-sistem este, sigur, în creştere.

Iată marea deosebire marcată în proverbul acela înţelept care spune că dacă doi zic la fel, nu însemană şi că sunt la fel. Azi, Băsescu zice ce zice şi Antena 3. Numai că Antena 3 zice ce zice şi influenţează creşterea bazinului anti-sistem, în vreme ce Băsescu zice ce zice şi încearcă să preia acest bazin anti-sistem în jocul politic al sistemului.

Nimeni nu putea juca acest joc dificil mai bine ca Băsescu. Se vor mira, aşadar, doar naivii când se va afla că o bună parte din filialele PMP s-au întărit şi cu ajutorul acoperiţilor SRI.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.