Calvarul unui american în orașul lui Boc (I)

Fostul premier Emil Boc se apropie de finalul celui de-al patrulea mandat de primar al municipiului Cluj-Napoca și are cele mai mari șanse să devină pentru a cincea oară edilul șef al capitalei simbolice a Transilvaniei. Este adevărat că municipiul Cluj-Napoca a evoluat mult în ultimii 10-15 ani, dar nu neapărat datorită unei viziuni sau strategii mai cu moț a primarului Boc, cum s-a întâmplat la Oradea sau la Timișoară de când au devenit primari colegii săi liberali Ilie Bolojan și Nicolae Robu. Dezvoltarea Clujului a fost generată înainte de toate de faptul că a devenit cel mai mare centru universitar și cel mai mare incubator de afaceri IT din România. Boc a știut să atragă o mare parte din spuza de dezvoltare a urbei de pe Someș pe turtă să de imagine. În plus, la Cluj există și un gen de conservatorism electiv, dacă ne amintim că predecesorul sau Gheorghe Funar a fost ales de trei ori în fruntea urbei de pe Someș. În niciun caz, ex-premierul primar nu s-a remarcat drept un promotor al competenței, integritățîi și meritocratiei în politică și în administrația publică locală. Primarul pe care l-a propus și l-a girat în perioada în care a fost premier, Sorin Apostu, a fost arestat și condamnat pentru fapte grave de corupție. În aceeași perioada a fost arestat și condamnat pentru corupție și Radu Bica, pe care Boc l-a propulsat în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj. Principalii săi locotenenți politici, fostul deputat PDL actualmente europarlamentar PNL, Daniel Buda, care deține funcția de președinte al PNL Cluj, și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, căruia îi este și nas de căsătorie, nu au nici pe departe o viziune și o anvergură de nivelul Clujului și au fost și sunt implicați în afaceri destul de dubioase.

Echipa controversată a primarului Clujului

Lasă mult de dorit, sub aspectul competenței și onestitățîi, și echipa pe care edilul șef Boc și-a constituit-o în cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, începând cu city-managerul Gheorghe Surubaru (cu un trecut cam ilegalist la Regională CFR Cluj) și secretarul Aurora Roșcă (fosta Tarmure) și continuând cu arhitectul șef Daniel Pop, șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, șefa Serviciului autorizări construcțîi, Ramona Rusescu, până la șeful Poliției Locale, fostul plutonier de miliție Marcel Bontidean, cu care Boc a fost coleg de internat în anii de liceu . Cele mai multe acuze i se aduc primarului Boc și echipei sale cu privire la dezvoltarea urbanistică haotică a Clujului și la favorizarea unor mari dezvoltatori imobiliari, precum și a unor afaceriști care au fost apropiați de PDL, iar acum se află în siajul PNL. Astfel, cel mai sprijinit și favorizat dezvoltator imobiliar este Chimu Capusan, care a construit zeci de imobile în toate zonele Clujului. Boc l-a sprijinit circa un deceniu și pe ginerele fostului ministru Ioan Rus, Sile Pușcăș junior, care a construit vreo șapte ansambluri imobiliare sub sigla Platinia în zona centrală a Clujului. Fînului sau Alin Tișe i-a permis să construiască în buricul târgului un bloc turn cu 13 etaje, dintre care ultimul a fost construit nelegal, iar recent firma acestuia a fost autorizată să mai construiască patru blocuri. Unui alt apropiat, Radu Vlas, i-a autorizat să construiască cel mai înalt bloc din Cluj, cu 25 de etaje, la ieșirea din cartierul Mănăștur spre Florești. Un favorit special al lui Boc este un medic afacerist originar din orașul Cărei, care a lucrat în Germania, unde și-a schimbat numele și prenumele din Radu Pandrea în Ralph Sander, iar ulterior a făcut investiții imobiliare în Cluj-Napoca, unde a obținut, în mod cel puțîn suspect, mai multe certificate de urbanism pentru parcele de teren deținute în zona Făget. Cu sprijinul primăriei clujene, a deschis un centru medical pe stradă Constanța și o policlinică pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 (în spatele blocului nr. 31 din Piață Mărăști), ambele cu denumirea Radusan.

Pentru a avea un control complet asupra proiectelor imobiliare, primarul Boc l-a promovat, cu trei ani în urmă, în funcția de arhitect șef interimar al municipiului pe Daniel Claudius Pop, pe care l-a prezentat drept „un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”. Pop este într-adevăr un arhitect tânăr (în jur de 35 de ani), dar avea o experiență redusă la câțiva ani și nu cunoaște nicio limba de circulație internațională. Că nu avea un background profesional deosebit, respectiv că nu-l prea ducea capul, a confirmat în scurt timp după ce a fost numit interimar în 2017, când a picat concursul organizat pentru ocuparea definitivă a postului de arhitect șef, deși a fost singurul candidat, întrucât a obținut doar notă 5 la proba scrisă. Cu chiu cu vai, Boc a reușit însă ulterior să-l definitiveze pe post. Arhitectul șef Pop poate fi manipulat prin tatăl sau, Titus Pop, care este unul din cei mai vechi funcționari din Primăria Cluj-Napoca, unde activează în Serviciul Investițîi din cadrul Direcției Tehnice, și a devenit unul din oamenii cei mai de încredere și de învârteala ai primarului Boc, după ce anterior a fost omul de încredere al predecesorului sau Gheorghe Funar, precum și prin mama să vitregă Ramona Rusescu (cu care s-a recăsătorit tatăl sau), care este șefa Serviciului autorizări construcțîi din cadrul Direcției de Urbanism. Șefa acestei direcții, Corina Ciuban, este și ea o slujitoare devotată a lui Boc în materie de proiecte și afaceri imobiliare, ocupând mai demult și funcția de arhitect șef interimar. Ciuban este unul din personajele cele mai controversate din primărie, având în ultimii mai multe reclamații și dosare penale la DNA și la alte unități de parchet. Până acum a scăpat basma curată, dar s-ar putea că viitorul să nu mai sune atât de bine după recentă pensionare a fostului procuror general și procuror general-adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Florin Maghiar, cumnat cu principalul colaborator politic al lui Boc, Daniel Buda, care a protejat mafia portocalie de la poalele Feleacului mai bine de un deceniu.

Un american care a renunțat la oferte în Statele Unite și în Australia pentru Cluj

În septembrie 2019, am prezentat într-un articol intitulat „Nesimțire, neomenie și nelegiuire în primăria lui Boc” supliciul prin care au trecut două pensionare (mama și fiica) domiciliate pe stradă Alexandru Vlahuță nr. 56 din Cluj-Napoca, lângă casă cărora a fost autorizată și construită nelegal, în calcan (alipit), fără să li se solicite acordul, un imobil pentru firma de panificație Panemar, care a sponsorizat PDL și Primăria Cluj-Napoca de-a lungul timpului.

În cursul acestui an, am fost sesizat cu un abuz imobiliar la fel de grav, a cărui victime sunt un cetățean american stabilit în orașul de pe Someș de aproape un deceniu, David LaGue, și soția sa, o localnică de etnie maghiară, Eniko LaGue-Csoma, care și-au cumpărat casă visurilor lor în Făget, zona cea mai atractivă și mai scumpă a Clujului. Originar din Minessota, David este de profesie matematician și este angajatul unei companii de IT din Statele Unite ale Americii. În 2011, a fost detașat la Cluj-Napoca că manager al unei sucursale de dezvoltare clienți în România și în Europa, la care a devenit ulterior director. Aici a cunoscut-o pe soția sa Eniko Csoma, de profesie economistă, cu care s-a căsătorit în 2014 și are doi copii (o fetiță născută în 2015 și un băiețel născut în 2018). Deși David a primit oferte profesionale de la companie în Statele Unite și în Australia, a decis să rămână în Cluj, americanului plăcându-i muncă și colegii de aici, precum și transformarea Clujului într-un oraș modern și vibrant. La sfârșitul lunii august 2017, după căutări de mai bine de un an, și-au cumpărat, punând la bătaie economiile fiecăruia și ale părinților lui Eniko, o casă pe stradă Liviu Rusu nr. 7, situată în zona Făget, cu panorama spre Munțîi Gilaului din Apuseni. Înainte de semnarea contractului de vânzare-cumpărare, i-au întrebat pe vânzători de parcelă din vecini, de pe stradă Liviu Rusu nr. 5, iar aceștia le-au spus că aparține unui medic care locuiește în zona, Ralph Sander, și că acesta nu intenționează să construiască, achizitionand terenul ca investiție. S-au mutat în casă nouă la 1 noiembrie 2017, dar în aceeași zi Eniko a pierdut o sarcina din cauza stresului cauzat de mutare și de o veste tristă primită cu trei zile înainte, respectiv că tatăl sau, bolnav de Alzheimer, avea și cancer în formă metastazică, boală care-l va răpune în scurt timp.

În dată de 19 februarie 2018, zi în care a intrat în concediu de risc maternal întrucât rămăsese iar însărcinată, Eniko LaGue-Csoma a sesizat că pe parcelă din vecini a fost afișat un panou din care rezultă că proprietarii acesteia, soții Teodor și Raluca Călugăr, urmau să construiască un imobil constând în locuința unifamilială cu regim de înălțime S+P+E, cu împrejmuire și amenajări exterioare, în baza unei autorizații de construire emise în dată de 28 decembrie 2017. În situația dată, aflându-se în concediu de risc maternal și suferind, în plus, de bronsiectazie și hernie de disc, cu un copil la creșă, cu soțul foarte ocupat cu jobul sau și cu tatăl bolnav de cancer în formă terminală, nu s-a putut deplasa la primărie pentru a vedea în baza căror acte a fost autorizată construirea unui imobil în vecini și în ce condiții urmează să fie construit. În cursul lunii martie soții Călugăr au început lucrările la imobil, iar în cursul lunii aprilie le-au solicitat soților LaGue să le furnizeze apă și curent electric și apă, solicitare acceptată de aceștia. Cu acest prilej, le-au cerut soților Călugăr să le prezinte planul de situație al imobilului pe care au început să-l construiască, au primit promisiuni în acest sens, dar au fost amânați continuu. După două luni, au sesizat că imobilul vecin este construit în linie cu casa lor, pe o adâncime mai mare de 30 metri, având frontul la o distanță de 22,5 metri de stradă, încălcând astfel dispozițiile art. 5 lit. b și d din Regulamentul local de urbanism aferent UTR (Unitate Teritorială de Referință)-Lid (Locuințe cu regim redus de înălțime, de mică densitate, pe teritorii fără infrastructură completă), aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 493/2014. Conform acestor prevederi, în situațiile cu alinieri variabile, clădirile se vor retrage cu cel puțin 3 metri și cu cel mult 6 metri de la aliniament (în speță, drumul de acces).

Funcționarul responsabil fuge, șefa de la Urbanism se eschivează, arhitectul șef fabuleaza,…

În această situație, în cursul lunii iunie 2018, soții Laque au decis să se deplaseze la primărie unde, la Direcția de Urbanism, au au avut prima întâlnire cu funcționarul Dan Anca, care a întocmit dosarul pentru autorizarea imobilului soților Călugăr.

Întrebându-l cum a fost posibil să autorizeze amplasamentul la 22,5 metri de stradă, în condițiile în care în zona nu există aliniere, acesta le-a răspuns că nu este posibil așa ceva, că sigur nu se respectă autorizația și să cheme Poliția Locală pentru verificări. Au decis să nu le mai furnizeze apă și curent vecinilor, comunicandu-le că au aflat că autorizația a fost emisă nelegal, și atunci au primit primul mesaj de amenințare din partea șefului lor de șantier, Bogdan Bucur. Au chemat Poliția Locală, care a efectuat verificări și le-au comunicat că este respectată autorizația, astfel că l-au căutat din nou pe funcționarul Dan Anca. Comunicându-i acestuia că nu este posibil că imobilul soților Călugăr să fie amplasat la o distanță de 22,5 metri, pentru că nu există aliniere în zona, respectiv minimum 4-5 case cu frontul casei la aceeași adâncime, acesta le-a răspuns că există aliniere. I-au arătat o harta din care reieșea că nicio casă de pe stradă Liviu Rusu nu este amplasată la aceeași adâncime, dar Dan Anca le-a spus că a făcut el o aliniere. Colegele sale de birou au admonestat-o pe Eniko LaGue-Csoma că sunt și ei oameni și că pot să greșească, dar această le-a răspuns că este imposibil să se greșească într-un asemenea hal, mai ales că autorizația de construire este semnată de încă patru persoane. Dan Anca a ieșit din birou și a fugit, astfel că soții LaGue au sesizat în aceeași zi problema lor șefei Direcției de Urbanism, Corina Ciuban, care le-a spus că pleacă din instituție, dar va verifică documentația și-i va sună, fapt care nu s-a mai întâmplat.

Ulterior, în cursul lunii iulie 2018, au solicitat și au fost primiți în audiență de arhitectul șef Daniel Pop, care le-a spus inițial că Regulamentul aferent UTR-Lid conține o reglementare care permite alinierea casei vecinilor la distanță de 22,5 metri de stradă. Soții Laque i-au cerut să le arate paragraful respectiv, iar arhitectul șef a citit tot regulamentul respectiv în față lor și nu a găsit o astfel de reglementare, recunoscând că au dreptate. Atunci a sunat o subalternă, probabil pe mama vitregă Ramona Rusescu, după care a schimbat placă susțînând că există un regulament intern la primărie care le permite vecinilor alinierea imobilului construit. I-au solicitat să le arate documentul respectiv, dar Pop le-a răspuns că nu se poate. Cu această ocazie, au sesizat arhitectului șef că vecinii au construit și o piscină cu o structura masivă de beton care nu este calculată în POT (Procentul de Ocupare a Terenului), iar acesta le-a arătat un plan și le-a spus că piscină este neacoperită și că stâlpii enormi de beton sunt stâlpi decorativi. Totodată, le-a recomandat să cheme Poliția Locală dacă vecinii vor încerca să acopere piscină.

… primarul Boc nu primește în audiență, iar viceprimărița Emese o întoarce ca la Ploiești

Soții LaGue au vrut să meargă în audiență și la primarul Emil Boc, dar la registratură li s-a spus că acesta nu acordă audiențe, astfel că au încercat să între în legătură cu el pe site-ul primarului municipiului Cluj-Napoca. I-au sesizat problema lor tot în iunie 2018, Boc le-a răspuns imediat că va face verificările de rigoare și le va da un răspuns, dar, după ce i-au comunicat autorizația nelegală și numele angajaților care au semnat-o, nu le-a mai dat niciun răspuns, refuzând orice comunicare ulterioară. În condițiile în care Boc nu se coboară și nu se obosește să acorde audiențe pentru cetățenii din urbea pe care o păstorește, au solicitat și au fost primiți, în cursul lunii septembrie 2018, în audiență de viceprimarul Olah Emese, căreia i-au precizat că doresc verificarea documentației de la primărie cu privire la aliniamentul, terasamentul, piscină și POT-ul vecinilor. La începutul audienței, viceprimarul Clujului le-a creat impresia că a înțeles problema și că este de acord cu ei, spunându-le că nu poate să facă altceva decât să trimită un control pe șantier. Deși au solicitat că la audiență să fie prezent arhitectul-șef Pop, viceprimarul chemat-o cu documentația pe șefa Serviciului autorizări construcțîi, Ramona Rusescu, care nu a adus însă niciun document și nu avut niciun răspuns la întrebarea soților Laque cum a fost posibilă amplasarea construcției vecinilor la o distanță de 22,5 metri de stradă.

Referitor la terasament, Rusescu le-a spus că există un document întocmit de firma Geognozis conform căruia nu există probleme care să nu permită realizarea acestuia. Ori, conform art. 3 alin. 2 din Regulamentul aferent UTR-Lid, în zona sunt interzise lucrări de terasament și sistematizare verticală de natură să afecteze amenajările de pe parcelele adiacente. În ce privește piscină, le-a răspuns că nu este acoperită și că, dacă încearcă să o acopere, să cheme Poliția Locală. După această audiență, soții LaGue nu au primit niciun răspuns oficial de la biroul viceprimarului Olah Emese, deși șefa de cabinet a acesteia a luat notițe și a întocmit o mînuță a întâlnirii. După câteva zile, Eniko LaGue-Csoma a sunat-o pe această să și a întrebat-o de ce nu au primit răspunsul, rugând-o să li-l comunice și pe email, dar nu l-au primit nici după această. Singură explicație logică este că s-a interferat cineva cu funcție sau autoritate mai mare în primărie decât viceprimarul Olah

Ulterior, soții LaGue au primit de la Tribunalul Cluj, unde intentasera acțiune în contencios administrativ, o întâmpinare a Primăriei Cluj-Napoca la care era anexată documentația întocmită pentru imobilul vecinilor, constatând că în același act (memoriu de arhitectură) piscină figura atât că acoperită cât și că descoperită, precum și că spațiul verde, care conform art. 13 alin. 1 din Regulamentul UTR-Lid trebuia să fie de minimum 80%, ocupă doar 40% din teren. Au resunat și a urmat a două întâlnire cu viceprimarul Olah Emese, în octombrie 2019, la care această a schimbat tonul conversației și, deși își amintea detaliile de la prima discuție, nu mai știa că a fost prezența și Ramona Rusescu. Soții LaGue au solicitat să o cheme pe Rusescu cu documentația, dar această a sunat după câteva minute că nu o găsește. Cu această ocazie, Olah le-a spus că este prevăzută piscină acoperită, dar, fiind întrebată ce măsuri va lua împotriva lui Rusescu care a mințit-o în față la întâlnirea precedentă că este piscină descoperită, a răspuns că nu poate face nimic întrucât nu există niciun document semnat care să confirme acest fapt. Când au întrebat-o de ce nu le-a comunicat minuta întocmită de șefa sa de cabinet cu ocazia primei audiențe, în care ar fi trebuit să consemneze răspunsurile Ramonei Rusescu, Olah a evitat un răspuns punctual, invocând că Rusescu i-a spus că le-ar fi comunicat un răspuns că piscina este acoperită, dar acest fapt nu s-a întâmplat. După aceste întrebări, viceprimărița a devenit tot mai ostilă, ajungând la un moment dată să-i spună secretarei: „Nu vreau să mai pierd timpul cu ăștia”. Este mai mult decât degradant și chiar discriminatoriu să folosești cuvântul „ăștia” la adresa a doi locuitori și contribuabili din orașul pe care trebuie să-l deservesti că ales local, dintre care unul este cetățean străin iar unul provine din minoritatea națională pe care doamna viceprimar ar trebui să o reprezinte prin apartenența sa la UDMR.

Soții LaGue au sesizat ulterior vreo 20 de lideri ai UDMR, în frunte cu președintele Kelemen Hunor, dar niciunul nu a catadicsit să le dea vreun răspuns, adoptând cu toții poziția struțului. Poate află Congresul SUA că și UDMR este complice uneori la abuzuri și discriminări pe criterii etnice. De-abia la începutul lunii aprilie 2020, soții LaGue au primit de la viceprimarul Olah Emese un răspuns formulat de șefa Biroului autorizări construcții, Ramona Rusescu, care le comunica, cu impertinență, că Direcția de Urbanism nu poate acordă consultanță și nu poate răspunde întrebărilor adresate de Eniko LaGue-Csoma având în vedere că există un proces de contencios administrativ în care această are calitatea de reclamantă, iar Primăria Cluj-Napoca are calitatea de parată. Această șefa unsă cu multe alifii invocă, în mod aberant, prevederi din Codul Administrativ în sensul că funcționarilor publici le este interzis să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare sau să acorde asistență sau consultanță persoanelor fizice sau juridice, deși în speță primăria avea obligația să răspundă la întrebările adresate de petenta în baza actelor normative care reglementează activitatea de soluționare a petițiilor și liberul acces la informațiile de interes public.

Inspectorația în Construcții și justiția se fofilează

Soții LaGue au sesizat și Inspectoratul de Stat în Construcții Cluj, o instituție tot mai figuranta și mai inutilă, unde au fost primiți de inspectorul Irina Pop, care nici măcar nu a știut să facă deosebirea între aliniere și aliniament și le-a retezat orice așteptare spunându-le să fie mulțumiți că au reușit să-și cumpere o asemenea casă și să nu se ocupe cu autorizația nelegală a vecinilor. În dată de 26 iunie 2018, Eniko LaGue-Csoma a depus la Primăria Cluj-Napoca plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea autorizației de construire eliberate vecinilor săi. Primăria le-a răspuns a două zi, cu o celeritate suspectă, respingând cererea de revocare, cu motivația că autorizația este legală întrucât au fost respectate prevederile Regulamentului aferent UTR-Lid, precum și obiceiul locului sau regulă zonei. Ori, regulamentul susmenționat nu prevede aplicarea obiceiului locului sau a regulii zonei. Ultima lor speranța a devenit justiția pământeană, astfel că au înregistrat în aceeași zi la Tribunalul Cluj o cerere prin care au solicitat repunerea în termen pentru plângerea prealabilă, având în vedere că, până în a două jumătate a lunii iunie 2018, Eniko LaGue a fost în imposibilitate să se deplaseze la primărie și să consulte documentația emisă, aflându-se în concediu de risc maternal, iar soțul sau nu cunoaștea limba română. Efectiv, soții LaGue au intrat în posesia unei copii de pe autorizația de construire și au luat știință de conținutul acesteia în a două parte a lunii iunie 2018, când au formulat plângerea prealabilă.

Ulterior, au înregistrat la Tribunalul Cluj și cereri prin care au solicitat suspendarea respectiv anularea autorizației în discuție. Deși s-au încadrat în termenul de 6 luni de la dată emiterii autorizației și aveau motive foarte întemeiate pentru întârzierea relativă de a atacă actul care încalcă cele mai importante reglementări din Regulamentul aferent UTR-Lid, Tribunalul Cluj le-a respins atât cererea de repunere în termen cât și cererea de suspendare a autorizației de construire, cu motivarea aiuristică că a fost depășit termenul de sesizare de 30 de zile, care ar fi un termen de prescripție, deși în realitate este un termen de decădere, fapt recunoscut de Curtea de Apel Cluj, care a respins însă apelul soților LaGue. Procesul a trenat doi ani în instanțe, din care un an și 8 luni la Tribunalul Cluj, care s-a pronunțat la începutul lunii septembrie 2019 și a comunicat sentința de-abia la începutul lunii martie 2020, după 6 luni de la pronunțare. Până la pronunțarea definitivă a justiției clujene, vecinii și-au construit nederanjați un viloi cu mult beton și sticlă. La finele lunii februarie 2020, soții Lague s-au adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca formulând plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva tuturor celor cinci semnatari ai autorizației de construcție, inclusiv a primarului Emil Boc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.