Când discută CCR cazul „Belina”

Curtea Constituțională va discuta pe 16 noiembrie cererea președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de a se constata existența unui conflict juridic între Guvern și DNA pe tema afacerii „Belina” în care Sevil Shhaideh are calitatea de suspect, iar Rovana Plumb a fost scăpată de urmărirea penală de către colegii săi parlamentari.

Conform solicitării către CCR depuse de către Tăriceanu luna trecută, acest conflict a intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcției Naționale Anticorupției asupra Hotărârii Guvernului 858/2013, respectiv a Hotărârii Guvernului 943/2013.

Președintele Senatului a solicitat CCR „să constate existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului: Ministerul Public — Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității și legalității elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanțele, împrejurările, oportunitatea și legalitatea hotărârilor de Guvern”.

”În documentul înaintat Curţii Constituţionale a României se precizează: actele şi faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi D.N.A. – componentă a Ministerului Public, care constă în declanşarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern.  Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, se preciza într-un comunicat de presă al preşedintelui Senatului la data sesizării CCR.

Acuzațiile DNA din acest dosar (comunicat):

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale față de următorii suspecți

SEVIL SHHAIDEH, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P.), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
IONELA STOIAN ( fostă VASILE), director în cadrul M.D.R.A.P, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit
GHEORGHIU MARIANA SANDA, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
GUȘĂ RODICA, asistent-registrator în cadrul Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alexandria, cu intenție sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
DIACONU ALEXANDRINA ANDUȚA, registrator-șef în cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Teleorman, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
În același dosar, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție – doamna Laura Codruța Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaților, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de PLUMB ROVANA, deputat în Parlamentul României, fost ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice, în legătură cu săvârșirea complicității la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcției ministeriale.

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:
În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013 act cu caracter individual și HG 858/2013 act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din:
– Constituției României,
– Legea apelor 107/1996,
– Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică,
– O.U.G. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”
– Legea 115/1999 a responsabilității ministeriale
– Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Prin aceste fapte a fost prejudiciat patrimoniul statului și au fost vătămate interesele Administrației Naționale „Apele Române”.
Totodată, au fost efectuate notări în cărțile funciare ale celor două imobile (insula Belina și brațul Pavel) cu încălcarea dispozițiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere și pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menționate.
În susținerea acestor demersuri, persoane cu funcții de decizie din Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, precum și din Oficiul de Cadastru Teleorman, Biroul de Cadastru Alexandria, Administrația Națională „Apele Române” și Consiliul Județean Teleorman au servit intereselor unei societăți particulare, încălcând dispoziții prevăzute în mai multe legi.
Concret,
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.
Sub pretextul realizării Complexului turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, la data de 26 iulie 2013, Consiliul Județean Teleorman a înaintat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (M.D.R.A.P), o notă de fundamentare privind trecerea unor bunuri din proprietatea publică a statului și din administrarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice – Administrația Națională „APELE ROMANE”, în proprietatea publică a județului Teleorman și administrarea Consiliului județean Teleorman.
La primul proiect de hotărâre de guvern, două ministere implicate în avizare, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice au atras atenția că scoaterea din domeniul public al statului și din administrarea “Apelor Române” a celor două obiective nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de guvern.
În aceste condiții, a apărut necesitatea unui demers menit să creeze aparența că Insula Belina și Brațul Pavel nu ar face parte dintre bunurile care aparțin domeniului public al statului aflate în administrarea “Apelor Române”, astfel încât transferul dreptului de proprietate să se poată realiza prin hotărâre de guvern.
Astfel, în ședința de guvern din data de 6 noiembrie 2013, s-a adoptat H.G. 858/2013 prin care se modificau codurile de clasificație ale Insulei Belina și Brațului Pavel, în sensul că, pe hârtie, se elimina apartenența acestora la bazinul hidrografic al Dunării, creând aparența că trecerea lor în proprietatea și administrarea Consiliului Județean Teleorman nu mai impune adoptarea unei legi, ci este posibilă doar printr-o hotărâre de guvern.
Modalitatea de adoptare a H.G. 858/2013, act cu caracter normativ, s-a abătut de la prescripțiile normelor legislative, inclusiv prin aceea că proiectul de hotărâre nu a avut, la momentul adoptării, avizele Ministerului Justiției și al Ministerului Finanțelor Publice.
Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție, a inițiat și promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative.

La data de 27 noiembrie 2013, deoarece aparent impedimentele fuseseră înlăturate, s-a adoptat H.G. 943/2013 prin care Insula Belina și Brațul Pavel au fost trecute din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „APELE ROMANE”, în domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman.
Prin modalitatea de adoptare a acestei hotărâri de guvern au fost încălcate prevederile Constituției României, cele ale Legii organice 213/1998, ale Legii 107/1996 și cu O.U.G. 107/2002, având în vedere că insula Belina și Brațul Pavel fac parte din albia minoră a Dunării, astfel încât nu puteau constitui obiect al unui transfer de proprietate publică. De asemenea, au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, aspect semnalat în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, în perioada premergătoare adoptării hotărârii.
Adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condițiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh și-a însușit în totalitate conținutul notei de fundamentare și a proiectului de hotărâre de guvern, a inițiat și a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfințea transmiterea unor părți din imobilele Insula Belina și Brațul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.
La rândul său, suspecta Ionela Vasile Stoian, în calitate de director la M.D.R.A.P. -Direcția Juridică, Relația cu Parlamentul și Relații Internaționale, a sprijinit demersurile nelegale prin aceea că nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut cele două ministere avizatoare (ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice), nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare, a contribuit la crearea unei reprezentări false M.F.P. și M.J. referitor la contactele de închiriere deja existente.
De menționat că, anterior acestor demersuri, suprafețe din Insula Belina și Brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private.
Pentru a nu atrage atenția administrației publice centrale cu privire la existența unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina și brațul Pavel, s-a dorit obținerea unor extrase de carte funciară „curate”, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și această societate comercială.
Astfel, sub pretextul îndreptării unei erori materiale, suspectele Gheorghiu Mariana Sanda cu complicitatea suspectelor Gușă Rodica și Diaconu Alexandrina Anduța, în calitate de registratori, cu încălcarea legii, respectiv a unor prevederi din Codul civil, au acționat astfel încât să fie radiate notările privind încheierea contractelor de închiriere cu acea firmă privată.

Faptele descrise mai sus au determinat obținerea unui avantaj patrimonial de către Consiliul Județean Teleorman, respectiv dreptul de proprietate și dreptul de administrare asupra unei părți din Insula Belina și Brațul Pavel.
Totodată a fost cauzat un prejudiciu statului român, precum și o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de administrare asupra celor două bunuri.
Un aspect relevant este că, prin forma finală a HG 943/2013 se renunță la exprimarea “pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, ceea ce reprezenta motivul inițial invocat pentru trecerea către Consiliul Județean Teleorman a celor 2 obiective.
Apare în schimb o sintagmă mai generală și anume “în vederea reabilitării și valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Brațul Pavel”.

Suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile 307 Cod de procedură penală.

Din probele administrate, a rezultat bănuiala rezonabilă că numita Rovana Plumb, în calitate de ministru al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, cu intenție a ajutat la săvârșirea faptei penale reținute în sarcina suspectei Sevil Shhaideh, respectiv a inițiat și promovat H.G. 858/2013 în decurs de 17 ore, în perioada 5.11.2013 – 6.11.2013, cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative. Prin efectele acestei hotărâri de guvern s-a urmărit crearea unei aparențe de legalitate a trecerii Insulei Belina și a Brațului Pavel, prin proiectul de hotărâre de guvern ce va purta nr. 943/2013, contrar aspectelor semnalate în repetate rânduri de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției cu privire la forța juridică a actului normativ”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

6 Comentarii

  1. Păi CCR are competența de a pronunța soluții despre cauze aflata în cercetare la PÎCCJ ? Ar putea constitui o „imixtiune” în „derularea unor anchete penale” ? Considerați că „astfel de spețe” ar putea fi și despre „activitatea” de „procuror” a domnului Dorneanu ?

  2. Alte vemuri ?
    Or fi „sunat” de la partid ca „procurorul Dorneanu” să dea o „soluție” ?

  3. Capete de acuzare: eternul abuz în serviciu. Păi cum să nu pui dom’le prag! Și încă prag înalt. Să nu-l mai sară procororii vieții!

  4. Aliniatul 1 din Legea 213/1998 spune:
    „Art. 9. – (1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului.“
    Vina celor două foste ministrese, este că au aplicat legea.

    • 1.Bunurile faceau parte din bazinul hidrografic al Dunarii, si se aflau in administrarea EXCLUSIVA a Apelor Romane, ASTFEL NEPUTAND FI TRANSFERATE (decat prin lege, dar asa ar fi aflat toata lumea de mismasurile teleormanene ale lui Mustata!). 2. Pentru schimbarea clasificarii s-a emis, pretextand efectuarii unor lucrari de cadastru, HG 858/2013. 3. Aceasta a permis ulterior ca lacul Belina si Bratul Pavel sa fie transferate catre Consiliul Judetean Teleorman prin hotarare de Guvern. 4. CJ Teleorman le-a închiriat catre … Tel Drum. SI, IN PLUS, Decizia Curtii Constitutionale nr 1 din 2014 stabileste ca daca bunurile ce se vor a fi transferate formeaza obiectul EXCLUSIV al proprietatii publice in temeiul unei Legi organice (cazul lacului Belina aflat in administrarea exclusiva a Apelor Romane), atunci transferul de proprietate nu se poate face decat TOT PRIN LEGE. DECI: schimband printr-un HG codul de clasificare si denumirea lacului Belina si bratului Pavel, eliminand sintagma BH Dunare (Bazinul Hidrografic), niste ministri pesedisti au facut posibil transferul acestor bunuri tot printr-un HG la CJ Teleorman, desi in mod normal trebuia prin LEGE, care CJ Teleorman S-A NIMERIT SA LE INCHIRIEZE TOCMAI LUI … TELDRUM. Sper ca acum a inteles si tu cum sta treaba. si in general, orice prost.

  5. Ce diversiune ticaloasa si ordinara. Procurori mediocri si analfabeti, Apele Romane, daca ar avea cui, ar da toate „Zonele Umede” ale Dunarii aflate in stare naturala de paragina si salbaticie sa fie amenajate pentru agrement, turism si activitati economice insa nu sunt atatia prosti si idioti ca aia de la Tel Drum sa cheltuie banii proprii ca mai apoi sa se distreze altii. Habar nu aveti arogantilor si suficientilor dar prosti, rai, dusmanosi si ai Draku, ca Lacul Belina si Bratul Pavel, sunt „Zone Umede” ale Dunarii, cu relief schimbator de apele Fluviului, in fapt o mlastina cu miasme urat mirositoare purtatoare de boli, damburi si dune de nisipuri, balarii, stufarisuri salbatece, etc. o Insula Mica a Brailei in miniatura, aflata pe teritoriul administrativ al judetului Teleorman si fost in administrarea Statului Roman prin Apelor Romane iar in prezent prin Consiliul Judetean Teleorman. Ce au vrut autoritatile locale, Editat si ticalosilor ?. Sa gaseasca niste fraieri sa le inchirieze aceste salbaticii pentru a le amenaja, indigui,etc. si mai apoi sa le redea circuitului turistic si economic de unde sa castige si ei un ban dar si Consiliul Judetean prin inchiriere. Unde este aici coruptie si prejudiciu,Editat?! Unde este paguba Statului Roman, tradatorilor de neam si tara ?!. Sau era mai bine sa le dea unor straini sa le pazeasca cu mitralierele sa nu intre nimeni…?! Editat si mizerii pe doua picioare…?! Asta cu privirea la oportunitate si necesitatea introducerii in circuitul turistic al zonei iar cu privire la legalitatea masurii de trecere a celor doua lacuri, lucrurile sunt clare ca lumina zilei totul facandu-se conform procedurilor legale si absolut legal pentru ca altfel nu se putea. Si atunci care e problema voastra, Editat, Dragnea…?!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.