Ce fac băncile dintr-o țară ”campioană” a integrării europene

Scandalul spălării de bani în care este implicată filiala din Estonia a celei mai mari bănci din Danemarca, Danske Bank, începe să se extinda în toată Europa. Prin filiala din Estonia au intrat în circuitul spălării de bani circa 235 de miliarde de dolari (de zece ori PIB-ul Estoniei), sume provenind în mare parte din Rusia.

Suma pare uriașă, însă, conform datelor obințute de Bloomberg de la banca centrală a Estoniei, ea nu reprezintă decât un sfert din banii provenind din alte țări care au intrat în băncile din Estonia în perioada 2008-2015, respectiv o mie de miliarde de dolari. Banca Națională a Estoniei a precizat însă că ar fi incorect ca întreagă această suma să fie suspectată că ar fi bani negri. Pe de altă parte, scrie Bloomberg, este greu de crezut că străinii și investitorii ar fi rulat prin mica țară baltică o sumă atât de mare strict în scopuri legitime.

Nu doar Estonia a atras un asemenea flux uriaș de bani, ci și Letonia (2.800 de miliarde de dolari) și Cipru (3.400 de miliarde de dolari), state prin care banii din Rusia intră în sistemul bancar din UE. Cifrele au fost oferite de Banca Centrală Europeană. Privind la aceste sume prin prisma scandalului uriaș de la Danske Bank, este cazul să ne ridicăm întrebări serioase în privința studiilor Institutului pentru Guvernanță de la Basel (Elvetia), care oferă anual topuri ale celor mai sigure țări în legătură cu spălarea banilor. În topul de anul trecut, Estonia ocupa un onorant loc trei in lume, iar nu departe se aflau Danemarca și Letonia. Bloomberg mai scrie despre ”semne ale unor abuzuri extisnse în care bănci importante au închis în mod repetat ochii la fluxurile unor fonduri suspecte”. Este vorba despre Deutsche Bank, ING, și BNP Paris Bas, care au trebuit să plătească amenzi din această cauză.

”Ar fi naiv din partea noastră să fim surprinși că toate transferurile suspecte au mers doar pe filiera Danske”, spune Kilvar Kessler, șeful Autorității de Supreveghere Financiară din Estonia. Unul dintre experții citați de Bloomberg spune că avem de-a face cu o problemă extinsă în toată Europa. ”Am lucrat împotriva spălării banilor în țările baltice și nu am văzut nimic care să fie mai rău decât în alte părți”, spune expertul irlandez pentru Bloomberg.

Potrivit lui Marc Galeotti, de la Institutul pentru Relații Internaționale din Praga, nu este vorba despre o vânătoare de vrăjitoare. ”Mai degrabă este vorba despre faptul că bancherilor, fie ca sunt din statele baltice sau din Londra, Delaware sau Frankfurt, beneficiile obținute închizând ochii la afacerile din umbră sunt mult mai mari decât riscurile pe care și le asumă astfel”.

Letonia și Republica Moldova au o ”tradiție” în infracționalitatea financiară, scria CNB, în aprilie acest an. Totul ar fi inceput în perioada sovietică, când infractorii eliberați din închisoare nu aveau dreptul de a se stabili în orașe importante. ”Pe de altă parte, sovieticii încercau să rusifice țările baltice și astfel le-au permis infractorilor să se stabilească la Riga (Letonia). Cu tipul, Riga a ajuns să aibă o populație rusofonă importantă, iar unii dintre ei aveau un trecut infracțional. Când s-a dizolvat URSS-ul, această categorie a introdus Riga în rețelele criminale implicate în spălarea de bani și traficul cu carne vie”, spunea Louise Shelley, profesor la George Mason University din SUA.

Spre deosebire, ”Estonia a fost foarte atentă în procesul de privatizare, știind despre pericolul” reprezentat de rețelele criminale ruse. ”Însă în Letonia nu a fost asa. De aceea aproape fiecare caz de criminalitate financiară cu legături în Rusia se leagă fie de Letonia, fie de Republica Moldova”, spunea Shelley. Letonia și Republica Moldova au fost implicate recent într-un scandal de spălare de bani (20 de miliarde de euro). Însa scandalul din Estonia depășește cu mult proporțiile acestui caz.

Premierul Estoniei, Juri Ratas, a declarat război spălării banilor și a spus că vrea să fie descoperit ”tot adevărul” despre cât de răspândită este spălarea de bani în țara sa. Până să se afle adevarul despre cum sute de miliarde de euro negri au intrat în mașina de spălat europeană prin Estonia, premierul Ratas a făcut apologia noului proiect european propus de Franța lui Emmanuel Macron. Premierul Estoniei nu a suflat o vorbă despre problemele țării sale și a spus doar: ”Sunt de acord cu președintele Macron că UE depinde sentimentul unității. (…) Apreciez foarte mult dialogurile structurate despre viitorul Europei inițiate de președintele Macron, de președintele CE, Jean-Claude Juncker, și de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani”. Discursul a fost ținut în fața Parlamentului European, miercuri, la câteva minute după ce, tot acolo, România era pusă la zid pentru că nu respectă ”valorile europene”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.