Ce impact are în factură plafonarea prețului de vânzare la intern a gazelor

Prețul de vânzare al gazelor pe piața internă va fi plafonat, pentru trei ani, la 68 de lei/MWh, atât pentru consumatorii casnici cât și pentru firme, potrivit unei celebre, de-acum, OUG adoptate de Guvernul Dăncilă. „În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații apartinand aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili. În aceasta perioadă, producătorul are obligația să vândă cu prioritate către furnizori, în condiţii reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare”, scrie în Ordonanţă. Implicațiile OUG(care mai are și alte prevederi fiscale din alte domenii ) sunt unele deosebite , pentru că marchează o intervenție directă a statului în mecanismele de piață care stabilesc prețul în urma unei convergențe a cererii cu ofertei. Pe de altă parte, și alte state din UE au apelat la acest tip de plafonări iar producția de gaze din România este departe de a fi o piață în adevăratul sens al cuvântului, fiind un oligopol între Romgaz și Petrom. Peste trei ani, în această piață ar putea fi incluși și concesionarii perimetrelor din Marea Neagră, dar doar dacă vor lua decizia de investiție comercială.

Ieftiniri marginale

Dincolo de scandalul iscat cu această OUG, ne propunem să analizăm impactul pe factură. În momentul de față, piața de gaze, pe partea de vânzare, este liberalizată, ceea ce înseamnă că furnizorii își asigură marfa la ce prețuri pot. Prețul final este încă stabilit de ANRE, însă doar pentru gospodării, iar marga gaz contează în prorporție de 50% în acest preț final, restul fiind tarife de distribuție, transport, alte tarife și taxe. Acum, prețul din piața liberă(excludem tariful de înmagazinare, care este doar o componentă de iarnă) este de circa 90 de lei/MWh. Plafonarea la 68 de lei/MWh înseamnă o scădere a prețului de achiziție cu 25%, ceea ce ar avea impact de 12,5% în factura consumatorului casnic. Timp de trei ani, acesta ar plăti același preț pentru gaze, în condițiile în care distribuția și transportul nu se schimbă. Pare o măsură convenabilă pentru români, dar este doar o palidă consolare care vine după doi ani în care prețurile au crescut deja cu o medie de 18%(în sudul țării, la ENGIE, chiar cu 25%). De precizat, piața pentru casnici s-a liberalizat la 1 ianuarie 2017. Anterior liberalizării, prețul de achiziție reglementat de ANRE era 60 de lei/MWh. Practic, și cu plafonarea, și românii tot plătesc mai mult pentru gaz, ca urmare a liberalizării pieței, este adevărat, luând în calcul și că petrolul, de cotațiile căruia gazul este legat, s-a scumpit mult în perioada menționată. Mai mult, plafonarea prețului la gaz desființează și ofertele alternative al furnizorilor, alții decât cei doi “mari”, ENGIE și E.ON, pentru că marfa va costa la fel pentru toți. Practic, nu vom mai avea oferte alternative, unde acum se pot obține prețuri mai mici cu până la 10% față de cele ale celor doi furnizori impliciți.

Vor profita chimiștii?

Aparent, măsura de plafonare a prețurilor implementată de Guvern pare a ajuta mai mult firmele, cu precădere cele care au nevoie de cantități mari, precum cele din industria chimică, care, într-adevăr, au fost crunt lovite de scumpiri. Nimici nu garantează însă că producătorii nu se vor axa mai mult către exporturi, unde prețurile sunt mai bune ca în intern. Spre exemplu, la Baumgarten, Viena, gazul costă acum(făcând conversia) circa 105 lei/MWh. Este un risc pe care îl identifică și fostul ministru al Energiei, actual director în cadrul Deloitte, Răzvan Nicolescu. „Nu cred ca plafonarea preţurilor şi suprimarea principiilor economiei libere sunt conforme cu statutul României de ţară membra a UE şi cu drumul ales de ţara noastră în decembrie ’89. Nu aşa se face protecţie sociala, ci identificând categoriile vulnerabile şi ajutandu-le mai mult decat în prezent. În plus, măsura va încuraja exporturi masive de gaz natural din România către ţările vecine, mai ales către sfârşitul anului viitor, când vom avea peste 3 miliarde m3/anual capacitate de export disponibilă către Ungaria şi Bulgaria”, precizează acesta.

România produce10 miliarde de metri cubi de gaze pe an şi consumă 11, diferenţa fiind importată de la Gazprom. Dacă vor începe exploatările din Marea Neagră, până la 7 miliarde de metri cubi anual se vor adăuga la producția actuală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.