Redăm din zicerile documentului oficial
PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei 6 piloni prevăzuți prin Regulament, iar Pilonul 1 se referă la Tranziția Verde. Pilonul trebuie să includă reforme și investiții în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficiență energetică, renovarea clădirilor și economia circulară, contribuind în același timp la obiectivele Uniunii privind clima, promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea energetică.
Provocările actuale, specifice României
Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă două dintre cele mai grave amenințări ale lumii, iar Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială şi de mediu. Agenda 2030 este corelată cu Pactul Verde european (European Green Deal) care va defini strategia de dezvoltare a UE ca primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, Pactul Verde European transformă provocările climatice și de mediu în oportunități, prin demersul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect deseră la zero până în 2050, prin reducerea poluării și restaurarea biodiversității.
Aceste provocări necesită politici coerente pentru a asigura o dezvoltare durabilă atât la nivel european cât și în țara noastră.
Un domeniu cu impact asupra degradării mediului este legat de conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă în corelare cu colectarea apelor uzate și tratarea acestora.
În Raportul de țară (2020), se arată că politica României în domeniul apei și a apei uzate prezintă în continuare deficiențe, în special în ceea ce privește accesul în zonele rurale, precum și cantitatea și calitatea apei potabile. Totodată, raportul menționat evidențiază că acțiunile legate de colectarea apelor uzate și conectarea la infrastructura publică de canalizare nu sunt încă finalizate, iar diferența până la atingerea obiectivului fixat privind colectarea apelor uzate generate de aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenți este de 26%. Susținerea investițiilor în infrastructura de apă și apă uzată este necesară atât pentru asigurarea conformării cu directivele europene în domeniu, cât și pentru asigurarea unor condiții de viața decente populației României.
Prin componenta 1. – Managementul sistemului de apă și canalizare – PNRR propune 3 reforme și 8 tipuri principale de investiții. Alocare totală: 1,88 miliarde euro. Reformele, pe scurt:
1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene
2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului naționalde gospodărire a apelor precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei inundații
3. Consolidarea cadrului legislativ actual privind stabilirea pragurilor pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase și a fluxului de elaborare și transmitere a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice
Ca urmare a investițiilor, se vor realiza, printre altele:
– 1630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2000 locuitori
– 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori
– 10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de l.e. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă
– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare
– Realizarea cadastrului apelor
România înregistrează întârzieri în ceea ce privește măsurile de adaptare la schimbările climatice, iar corelarea dezvoltării economice cu protejarea mediului reprezintă încă o provocare majoră. Tăierile ilegale de arbori reprezintă o problemă recurentă semnificativă, care duce la diminuarea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon de către păduri și la pierderea semnificativă a biodiversității. România înregistrează decalaje importante în atingerea obiectivelor comunitare în ceea ce privește
menținerea biodiversității, refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic.
Conform Raportului de țară (2020), exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an, iar efectul asupra mediului se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că zonele forestiere și suprafețele împădurite din România au o capacitate de absorbție a CO2 de 6 % din totalul acestora la nivelul UE. În prezent, există o discordanță majoră între gradul actual de acoperire a teritoriului României cu păduri (29%) și procentul optim de împădurire (40%) stabilit prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă (1999) și susținută de Academia Română în anul 2016.
Prin componenta 2 – Împădurim România și protejăm biodiversitatea se răspunde acestei provocări cu 2 reforme și 7 tipuri principale de investiții. Buget propus: 1,37 miliarde euro. Reformele:
1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente (Codul Silvic și legislație forestieră secundară)
2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea.
Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între care cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate, adoptarea actelor normative necesare pentru implementarea Strategiei UE 2030.
De asemenea, se vor obține 10.000 hectare suprafață de refăcută/regenerată natural de pădure afectată de incendii forestiere și diferite alte fenomene și 2900 habitate de pajiști reconstruite ecologic.
Managementul deșeurilor este un alt domeniu cu importanță majoră pentru mediu. Principala provocare a României este atingerea țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (11% grad de reciclare în 2019, potrivit ultimelor date disponibile, față de ținta de 55% prevăzută pentru anul 2025 în pachetul economiei circulare – PEC). O altă provocare este reducerea la 10% a cantității de deșeuri municipale eliminate prin depozitare până în anul 2035.
România nu își permite să se axeze pe un singur aspect, cum ar fi asigurarea capacității de colectare, sortare sau reciclare/compostare. Problema deșeurilor trebuie abordată la nivel național, pe toate nivelurile de competențe și atribuții, coordonând mai atent și ferm activitățile asumate de autoritățile locale, cu dezvoltarea unor politici coerente care să prioritizeze prevenirea deșeurilor, să dezvolte repararea și reutilizarea, urmate de investiții majore în sisteme de colectare separată și reciclare și, nu în ultimul rând, pe alinierea între capacitatea logistică și comportamentul responsabil al cetățenilor, adică educare-conștientizare-implicare.
Prin componenta 3 – Managementul deșeurilor, PNRR adresează aceste provocări prin o reformă și 3 linii principale de investiții. Buget total propus: 1,2 miliarde euro.
Reforma: Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.
Măsurile includ modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deșeurilor, dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu, inclusiv 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului. În acestea sunt incluse următoarele echipamente:
300 stații de monitorizarea a radioactivității
240 stații de monitorizare a zgomotului.
De asemenea, 15 sisteme de management integrat al deșeurilor vor beneficia de măsuri de dezvoltare și modernizare și mai este țintită construirea a 10 instalații de tratare reciclare deșeuri colectate separat în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare.
Transport sustenabil
Sectorul de transport este unul cu impact semnificativ pentru mediu și pentru dezvoltarea economică și socială în ansamblul său. Conform celui mai recent raport privind stadiul infrastructurii de transport la nivelul Uniunii Europene (European Transport and Infrastructure Score Board 2019), România se situează sub media europeană în toate aspectele legate de investiții și infrastructură. În ceea ce privește calitatea drumurilor, România ocupă ultimul loc (cu un scor de 2,96). Investițiile programate în infrastructura de transport și propuse pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 4 au fost prioritizate în baza unui set de criterii care au în vedere asigurarea accesibilității și conectivității, elemente cheie pentru dezvoltarea economică și socială.
Totodată, investițiile propuse au în vedere atingerea obiectivelor asumate prin Regulamentul 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și vizează respectarea și includerea următoarelor tipuri de intervenții, integrate:
– investiții în infrastructura de transport afectată;
– investiții în infrastructura necesară pentru asigurarea protecției mediului, reducerii emisiilor de carbon, siguranței și eficienței serviciilor de transport.
– Investițiile și acțiunile sunt corelate cu:
– Pactul Verde European,
– Politicile climatice ale Uniunii Europene,
– Planul Uniunii Europene privind obiectivele climatice pentru 2030
– Strategia Europeană de Mobilitate Durabilă și Inteligentă.
Componenta se adresează și inițiativei emblematice europene Reîncărcarea și alimentarea din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, prin care se promovează utilizarea transporturilor durabile, curate, prin contribuţia la dezvoltarea rețelei stațiilor de încărcare electrice.
Prin reformele și investițiile propuse în cadrul componentei se va asigura completarea rețelei de stații electrice de reîncărcare cu 52 de stații de încărcare electrică care vor avea 264 de puncte de încărcare până în anul 2026 pe cele 4 autostrăzi propuse prin PNRR, contribuind astfel la obiectivele stabilite prin Pactul Verde European. Această măsură este în linie cu Strategia privind Cadrul Național de Politică pentru Dezvoltarea Pieței în ceea ce Privește Combustibilii Alternativi în Sectorul Transporturilor și pentru Instalarea Infrastructurii Relevante în România, document adoptat în anul 2018. De asemenea, măsurile sunt corelate cu inițiative aflate în curs de implementare, cu finanțare din fonduri europene, prin Mecanismul Pentru Interconectarea României (CEF) care vizează implementarea primei reţele de staţii de alimentare a vehiculelor cu gaz natural comprimat din România de-a lungul coridoarelor europene de transport.
Sunt 2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro. Reforme:
– ”Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transport sustenabil;
– „Viziune și management performant pentru transport de calitate” – Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă.
În urma investițiilor, vor fi obținute o serie de rezultate, spre exemplu:
Infrastructura rutieră:
– 434 de kilometri de autostradă construiți; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii
– 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare– o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
– 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
– 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor
– 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
– Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
– Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
– Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
Cale ferată:
– 311 km de cale ferată modernizată;
– 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
– 110 km de cale ferată electrificată;
– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou:
– 12.7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou.
Sectorul energiei și cel al eficienței energetice sunt între cele mai problematice și cu provocări majore pentru obiectivele climatice și pentru asigurarea tranziției verzi. PNRR adresează prin două subcomponente consistente aceste domenii: Renovation Wave și Green Energy.
Sectorul energetic rămâne sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) cu 66% din emisii aparținând acestui sector și în condițiile actualului mix energetic, chiar și cu țintele din Planul Național Energie Climă (PNIESC), România nu își va atinge obiectivele de reduceri de emisii pentru 2030. Conform Regulamentului (UE) 2018/ 842, România trebuie să își reducă emisiile nonETS cu 2% comparativ cu anul 2005, pe când evaluările Comisiei Europene din 2019 anticipează că acestea vor crește cu până la 6%, chiar și în contextul măsurilor suplimentare anunțate în contextul revizuirii PNIESC.
Una din provocările majore ale Sistemului Energetic Național, în cazul scenariului conform cu PNIESC de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile la 30,7% în 2030 (chiar și acesta fiind insuficient de ambițios comparativ cu ce ar fi economic fezabil, propunând creșterea nivelului de energie din surse regenerabile la 34% în 2030), ar fi lipsa posibilității actuale de asigurare de rezerve și echilibrare suficiente pentru capacități adiționale din surse regenerabile.
Îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% până în 2030 va fi de asemenea o provocare. În prezent în sectorul rezidențial mai puțin de 5% din fondul de clădiri au fost reabilitate termic și eficientizate energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medii, la economii de energie de peste 50%. România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.
Componenta V. Fondul pentru Valul Renovării propune 2 reforme și 4 categorii principale de investiții cu scopul de a implementa modificări legislative și programe precum și un fond de renovare a clădirilor publice, rezidențiale și de patrimoniu. Bugetul total propus este 2,2 miliarde euro.
Reforme:
1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente;
2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente.
Între rezultatele așteptate se găsesc: Registrul național al clădirilor, formare profesională a specialiștilor și muncitorilor în domeniul construcțiilor pentru realizarea de construcții cu performanțe energetice sporite, Dezvoltarea de centre pilot pentru recuperarea materialelor de construcții istorice și reutilizarea lor; Schimbarea legislativă în vederea consolidării seismice a clădirilor din România.
La finalul implementării reformelor și investițiilor vor exista: circa 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic (4 milioane mp clădiri rezidențiale) și circa 2.000 de clădiri publice reabilitate (2,5 milioane mp).
Componenta 6 – Energie propune 6 reforme și 6 tipuri principale de investiții. Bugetul total propus este de 1,62 miliarde euro. Reformele:
1. Reforma pieței de energie electrică, prin inlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile
2. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare
3. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector
4. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficientei energetice în industrie
5. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire
6. Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructură de transport electric și crearea de stimulente pentru transportului verde
Între rezultatele așteptate:
– Creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW
– Contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon
– 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon
– Finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an.
– Finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.
Apă de ploaie
Trebuie sa lucram impreuna pentru a face o Romanie curata cu o economie sustenabila, cei de la PSD si votantii lor nu sunt invitati.
Celor ce nu le pasă de oameni le pasă de plante şi vietăți? Totul ese spre înlănțuirea nostră.
Gândiți-vă! Pe de-o parte gaze peste tot dar aceiaşi se vaietă, mint, că gaze la noi mai sînt pt 10 ani. Unii ar zice, nu-i nimic cumpărăm de la oligarhii din Rusia dar, la vedre, de şou, se ațîță ursul din Urali pt a justifica prețul mare la gaze. Nu vedeți că nimic nu are nici o noimă! Doar noi prostiții ne forțăm mintea pt a lega minciunile ce ni le toarnă într-un adevăr neadevărat.
Cu apa, de unde să fie apa de izvor otrăvită în nu ştiu ce sat? Unde se face agricultură intensiv este de la chimicalele, otrăvurile ce le folosesc din greu dar se dă vina pe haznaua/buda din fundul curții, pe vacile ce se beşesc. Cei ce-nghițiți asemenea minciuni cred că sînteți pierduți cu mintea. Vai de voi!
Dupa ce vor inchide CET-urile. pe carbune, vor astepta sa bata vantul si sa iasa soarele. Abia dupa asta isi vor incarca telefoanele si vor incepe sa se laude pe FB cu realizarile lor ecologice. Dar ghinion, energia electrica nu se produce de la tastatura si nici de la trotinete. Vor importa de la vecini? Deocamdata nu au reteaua conectata la 400 kV cu Serbia. Dar ce mai conteaza, vom deveni sustenabili pe hartie, platind energia electrica la pret de fleica.
Păi mulți nu realizează ce inseamnă acest PNRR.. Înseamnă ultima șansă, ultimul tren, ultimul vagon, ultima treaptă de care se mai poate agăța romania, inainte de a deveni un haos total. Deci ai la dispoziție patru ani., Numai patru să faci cam tot ceea ce ai promis și pentru care primești finanțare,. Greu de crezut că românu peste noapte se face chinez și are puterea și competența de a realiza prea multe in prea scurt timp.. Insă, e o șansă..ULTIMA !! Altfel pierzi banii, trebuie să inapoiezi ceea ce ai furat și nu mai ai veci nicio șansă.. Ergo,.riscă romania să se face bucăți..In cel mai bun caz..
In rezumat: toti pilonii acestia vor insemna in final noi cresteri de preturi, taxe noi si indatorarea Romaniei ptr urmatorii 30-50 de ani.
Vom ajunge ca Muntenegru, sa ne vindem tara strainilor din cauza datoriilor. Grecia a scapat cu cateva insule vandute, dar grecii au o sumedenie de insule deci nu au pierdut mare branza.
CO2, dioxidul de carbon, este de 1,5 ori mai greu decît aerul. Unde se face efect de seră dacă codoiu stă pe pămînt, se-adună-n gropi, depresiuni?
Despre ce decarbonizare vorbim?
Ca să scoți hidrogen ai nevoie de energie termică si/sau energie electrică. Mai apoi, hidrogenul este folosit pt a face energie termică şi energie electrică. Sînt, desigur pierderi.
Vaccinații nu m-aştept să priceapă.
Infrastuctura rutieră.
Autostrăzile sînt cele mai stricătoare, dăunătoare căi din cîte sînt: dealuri rase, adus pămînt de umplutură de unde-au rămas gropi, gălăgie mare, oprelişte pt animale, consum muult mai mare de benzină/motorină peste 70-90km/h, cauciucurile se strică mai repede pe măsură ce creşte viteza (la 110 la oră țin jumate decît la 70 la oră) samd.
Calea ferată e, pe lîngă cel mai ieftin mijloc de transport, cel mai prietenos şi cu viețuitoarele şi cu plantele. Căi ferate zero, doar întreținerea a 300km de cale ferată fața de 400km de autostrăzi noi. Nici un vagon sau locomotivă nouă.
o prpaganda gretoasa care se traduce = infometare, infrigurare, imbecilizare, moarte. planul de depopulare a Romaniei promise „gratis” celui care a platiti pe model de vi atul c a n ib al elitist pe do fil Rothschild cumparatorul Ucrainei. este un joc „monopoly” de cumparare a copiilor omenirii – „DECAT” CEI ALESI (VREO 500 MILIOANE) – si a uciderii in masa a adultilor.
Prea popmpos pentru guvernul mieu! Este bun doar pentru sters pe jos de clanurile guvernamentale si pentru furat pe langa lege.
// Ce înseamnă Pilonul ”Tranziție Verde” din PNRR //. Inseamna … fix – omida pe-o frunza sanatoasa !
Au fost, pe rand, diverse etape de iluzii si in acelasi timp de sacrificii : cativa ani de colectivizare si vreo 30 de industrializare , care s-au dovedit greseli chiar si in timpul regimurilor comuniste si mai ales dupa prabusirea lor; au urmat vreo 30 de ani de „reforme” cu rezultate sub asteptari(privatizari in pierdere in totalitate, falimente, somaj, coruptie etc) , incat vreo 3 mil. de romani au plecat in afara pentru un trai mai bun sau mai linistit, fara schimbari bruste de directii, la sau de slujba, fara socuri de preturi, castiguri , ori de alt fel. Urmatoarea etapa pare abordata de politicieni in acelasi fel: in graba; propaganda in loc de competenta; dirijarea democratiei(totul este politizat) si economiei(iarasi politizare):interventia politicienilor in economia de piata; ignorarea principiului cererii si ofertei: cererile vin de la politicieni, nu de la clienti; concurenta este evitata, conditii impuse clientilor, care nu pot sa decida cine stie ce in privinta calitatii, preturilor,furnizorilor sau executantilor.
Inca mai sunt tampiti care cred in propaganda asta jegoasa. mihnea e unul dintre ei. :))))
Vorbe goale cu repercusiuni asupra populatiei.Vrei sa folosesti ceva,platesti in plus,ca poluezi.In rest,se defriseaza padurile ,cu acoperire politica, se importa gunoaie periculoase toxice,cu acoperire politica si protejate de legi,multinationalele deverseaza substante toxice in canalizari,in ape,etc ,ard cauciucuri in loc de gaze ,Bani aruncati pe eoliene din buzunarul consumatorului ,care nu sunt rentabile,afecteaza terenurile,si apoi sunt ingropate in pamant.De ce occidentul,ne ia gazul,si nu folosesc aceste resurse naturale?Noi nu mai avem industrie,de unde atunci atata consum de energieCum va contrazice.Pai pe site calitate aer,in lume,Romania este verde ,verde ca si cum are aerul cel mai curat din lume si atunci,unde sunt emisiile?De fapt nu ii intereseaza pe nimeni ca aerul sa fie curat,apa sa fie curate,ii intereseazasa platim,bani multi,multi.Tot ce se intampla in tara se face cu acordul institutiilor statului,sub protectia lor si a politicienilor.distrugerea economiei,cresterea preturilor,inchiderea minelor si folosirea gunoiului in arzatoarele termocentralelor,incalzirea cu cauciucuri si cu uleiuri reziduale asta este viitorul.Nu mai faceti nimic ca polueaza,lasa ca va trimitem noi gunoaiele.Pentru cresterea preturilor,totul are o explicatie
Ce inseamna? Verde peste tot si bipezii la adancime sub 1-2 metri sub verdeata! La ce bun bipezi vii in Romania daca tara trebuie „predata” proprietatilor?!
Optica “poluatorul plateste” este gresita – poliatorul trebuie sa nu mai polueze, sa polueze cat mai putin, sau in cazul emisiilor de CO2 sa se asigure extractia din atmosfera a CO2 si stocarea acestuia. Producerea de hidrogen se face tot cu consum de energie, iar randamentul este evident subunitar. Daca energia consumata pentru a obtine hidrogen este produsa prin arderea hidrocarburilor (adica varianta clasica de producere a energiei) atunci nu am rezolvat nimic, producerea hidrogenului trebuie facuta folosind o energie nepoluanta, cum ar fi cea a soarelui.
Un copac ce putrezeşte se descompune în CO2, dioxid de carbon, şi pămînt. Vor tăia pădurile ca să decarbonizeze aerul?
Un lemn care arde-n sobă, se descompune, pe lîngă căldură face cenuşă, fum şi periculosul CO2.
Dacă pînă acum cîțiva ani căzăturile şi uscăturile erau la liber acum e aproape cu neputință să le aduci din pădurea ta.
Desigur codoiu de sobă e poluant, iar cel de pădure verde.
Chiar toată lumea e vaccinată/prostită-n halul ăsta?
@Rancilio : l-ai omis pe „Marele urs” , dacă nu o fi unul și același. Oricum de la aceeasi Unitate sunt sigur.
În altă ordine de idei, CO2-ul ăsta nu ar trebui sa fie bun pentru tot ce înseamnă plante ? Eu așa știu că am învățat la școală, că plantele se hrănesc cu CO2 și elimină la schimb oxigen… așadar acest „exces” de CO2 care este atât de trâmbițat ar trebui să fie excelent pentru mediul vegetal care profitând de condiții s-ar expanda pe suprafețe întinse și ar produce mai mult oxigen și situația s-ar echilibra de la sine…nu ?