Cervantes, în lumina reflectoarelor la 400 de ani de la naştere

Ambasada Spaniei în România şi Instituto Cervantes din Bucureşti organizează, în perioada 18-22 aprilie, o serie de activităţi menite să aducă un omagiu lui Miguel de Cervantes cu ocazia împlinirii, în anul 2016, a celui de-al IV-lea centenar de la moartea marelui scriitor.

În 18 aprilie, la ora 19.30, în Sala Auditorium, este programată proiecţia filmului Las locuras del Quijote în regia lui Rafael Alcázar (2014) – primul lungmetraj din ciclul Cervantes visitado / Vizitându-l pe Cervantes. Toate fílmele din serie rulează în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză.

Miguel de Cervantes este unul dintre scriitorii care au suscitat cele mai multe cercetări, în încercarea de a desluşi personalitatea autorului şi de a afla în ce măsură acesta se regăseşte în magistrala sa creaţie, Don Quijote de la Mancha. Nenumărate astfel de demersuri au încercat să aducă la lumină necazurile ce l-au urmărit pe scriitor, dar şi genialitatea ce a dat naştere operei lui, care înseamnă mai mult decât celebrul său roman. Ciclul Cervantes visitado îşi propune să îl aşeze pe autor în lumina reflectoarelor, prin intermediul mai multor producţii audiovizuale de ficţiune şi documentare, pentru a dezvălui câteva dintre tainele sale, dar şi pentru a exemplifica abordarea însemnatei sale biografii din perspectiva contemporană a cinematografiei.

Figura scriitorului ce se află în spatele romanului Don Quijote de la Mancha are propria legendă, marcată de nefericire şi genialitate. Datele comune ale scriitorului şi personajului său au dus la apariţia unui număr important de lecturi ce încearcă să decanteze viata plină de vitregii a nefericitului Cervantes din nenorocirile ingeniosului hidalgo. Mulţi dintre cititorii fascinaţi de romanul său s-au întrebat cine a fost Miguel de Cervantes şi au încercat să găsească răspuns în studiile realizate de specialişti şi cercetători.

Ilustraţie de Gustave Dore la Don Quijote

Ciclul Cervantes visitado îşi propune să reia această căutare a lui Cervantes, prin intermediul câtorva răspunsuri oferite de cineaştii ce s-au aplecat asupra mitului autorului. Filmele din acest ciclu încearcă să ni-l prezinte pe scriitor din diverse perspective. În primul rând, mai multe dintre producţii stabilesc o legătură între cele două personaje, Cervantes şi Don Quijote însuşi: Las locuras del Quijote, de Rafael Alcázar, care încearcă să îşi îndrepte privirea spre personajul de ficţiune şi să dezvăluie personalitatea scriitorului; şi Cervantes y la leyenda de don Quijote, un documentar ce analizează vieţile amândurora, cu ajutorul unor scriitori şi specialişti contemporani, ce punctează importanţa autorului şi a operei sale.

În al doilea rând, există şi poveşti biografice, aşa-numitele biopics, bazate pe o adaptare a vieţii scriitorului, într-un demers strict cinematografic. Astfel, regizoarea Inés París, în pelicula Miguel & William, a născocit o poveste în care Miguel de Cervantes şi William Shakespeare se întâlnesc, poveste ce frizează comedia şi farsa fantastică. De asemenea, scriitorul Ramón J. Sender a creat o poveste apocrifă despre viaţa lui Miguel şi a soţiei sale Catalina în Las gallinas de Cervantes, după care Alfredo Castellón a realizat o magistrală adaptare pentru televiziune.

În 19 aprilie, la ora 18.30, în Sala de expoziţii va avea loc vernisajul expoziţiei Miguel En Cervantes. El Retablo de las maravillas/ Miguel en Cervantes. Panorama minunăţiilor, expoziţie de bandă desenată şi ilustraţii realizate de David Rubin şi Miguelanxo Prado pornind de la Panorama minunăţiilor, de Miguel de Cervantes. Expoziţia este realizată de Instituto Cervantes, Acción Cultural Española şi Comunidad de Madrid, iar prezenţa ei la Bucuresti se bucură de sprijinul Ambasadei Regatului Spaniei în România.

Miguelanxo Prado şi David Rubín, doi dintre cei mai buni desenatori şi autori de benzi desenate spanioli, abordează expoziţia din perspectiva limbajului contemporan al ilustraţiei şi al benzilor desenate. Expoziţia pune în oglindă două niveluri narative: cel al realităţii, ce corespunde vieţii lui Cervantes, şi cel al ficţiunii, reprezentat de celebra sa piesă.

Lucrare din expoziţia Miguel en Cervantes

Proiectul, conceput şi îngrijit de echipa de curatori “i con i”, conturează fascinanta personalitate a lui Miguel de Cervantes, prin intermediul uneia dintre cele opt scurte piese de teatru ale sale, Panorama minunăţiilor, operă în care autorul se apleacă asupra binomului ficţiune/realitate şi care beneficiază de o puternică încărcatură autobiografică.

Limbajul folosit este cel al ilustraţiei, un limbaj care permite călătoria în trecut şi readucerea acestui subiect istoric în atenţia publicului actual de toate vârstele. Miguelanxo Prado, desenator realist, laureat cu Premiul Naţional pentru Comics în 2013, povesteşte viaţa lui Cervantes accentuând discursul despre realitate. El schiţează latura fizică a scriitorului şi traiectoria sa existenţială, valorificând puţinele date certe pe care le avem din biografia lui şi foloseşte un limbaj realist.Miguelanxo Prado îi da viaţă lui Miguel de Cervantes, interpretând şi redând 36 de ipostaze importante şi surprinzătoare din viaţa scriitorului. În ilustraţiile sale se îmbină umorul, atitudinea umană şi ironia, care ne introduc în fascinantele episoade ale vieţii lui Cervantes, descoperindu-i gândurile, frustrările şi visurile. Ilustratorul recurge la un stil cât se poate de pictural şi realist, cu linii fine şi culori suave, plin de detalii, dar întotdeauna folosite cu măsură, fără a ajunge la ornament.

David Rubín, unul dintre cei mai apreciaţi autori de benzi desenate ai ultimilor ani, narează povestea din Panorama Minunăţiilor din perspectiva ficţiunii şi oferă chipuri personajelor. El transformă un text dramatic clasic într-un comics actual, alcătuit din 32 de planşe. Folosind un limbaj plastic ce sugerează acţiune pură, resursele sale creatoare dau forţă şi actualitate acestei poveşti, plasate în secolul al XVII-lea, dar care abordează teme universale şi a cărei critică de fundal ar putea fi aplicată şi contextului social actual.

Din volumul apărut la Editura Paralela 45 vor fi citite fragmentele în limba română

Viaţa lui Miguel de Cervantes a fost pe cât de captivantă, pe atât de puţin cunoscută. A fost spion al regelui Filip al II-lea, a lucrat în slujba Bisericii, a trăit experienţa unui atac al piraţilor pe mare, a fost luat prizonier, a lucrat ca perceptor, a fost soţ cu intermitenţe, neobosit călător… Cu toate acestea, marele său succes literar, El Quijote, i-a eclipsat personalitatea şi viaţa i-a fost întotdeauna învăluită într-o aură de mister.

Discursul este structurat pe trei părţi. Prima parte prezintă scene din viată de zi cu zi a lui Cervantes, precum şi personajele piesei. În cea de-a doua, apar scene cu Cervantes în ipostaza de scriitor şi este expusă cea mai mare parte a acţiunii din piesă; ultima parte prezintă alter ego-ul lui Cervantes şi critica socială, concomitent cu deznodământul din Panorama minunăţiilor.

Expoziţia pune în oglindă două niveluri narative: cel al realităţii, ce corespunde vieţii lui Cervantes, şi cel al ficţiunii, reprezentat de celebra sa piesă. Pe parcursul său, sunt aduse în prim-plan teme universale precum categoria socială, iubirea, familia, banii, educaţia, religia, profesia de scriitor si alter ego-ul, teme prezente atât în viaţa, cât şi în opera lui Cervantes.

Expoziţia îşi propune să scoată la lumină fascinanta personalitate a lui Miguel, prin intermediul unei noi lecturi ale uneia dintre operele sale de teatru, “Panorama minunăţiilor”, operă pe care nu a văzut-o pusă în scenă în timpul vieţii.

În Miguel EN Cervantes există două niveluri de lectură. Scenele biografice desenate de Miguelanxo Prado contrastează şi stabilesc un dialog cu naraţiunea din benzile desenate ale “Panoramei minunăţiilor”, create de David Rubín. Ilustraţiile de sine stătătoare ale lui Miguelanxo Prado pot fi admirate una câte una, contrastând astfel cu naraţiunea secvenţială din benzile desenate.

Expoziţia îşi propune, prin temele universale prezente în Panorama minunăţiilor şi a conexiunii lor cu însăşi biografia autorului, precum şi prin limbajul ilustraţiei, să-i prezinte vizitatorului din prezent fascinanta personalitate ce se ascunde în spatele operei: Miguel EN(DIN) Cervantes.

Las locuras de Don Quijote

Miguelanxo Prado este unul dintre cei mai prestigioşi desenatori şi autori de benzi desenate spanioli. S-a născut la A Coruña şi de la sfârşitul anilor ’70 începe să publice în diverse reviste şi fanzini, în scurt timp arătând interes pentru moravuri şi critică socială, evidenţiindu-se drept un excelent colorist, dar şi prin latura sa umoristică. Din 1988 începe să publice în Norma Editorial, unde semnează lucrări cunoscute, precum Trazo de tiza (1992), Tangencias (1995), La mansión de los Pampín (2004) sau Ardalén (2013), lucrare pentru care primeşte Premiul Naţional pentru Comics, în acelaşi an în care intră la Academia Regală de Arte Frumoase din Galiţia. În paralel cu publicarea benzilor desenate, Prado s-a remarcat şi în domeniul ilustraţiei de carte şi revistă, din publicitate şi animaţie.

David Rubín este unul dintre cei mai cunoscuţi autori de benzi desenate şi roman grafic ai ultimului deceniu. S-a născut la Ourense în 1977 şi, după ce a studiat design grafic, a activat în domeniul animaţiei, coregizând lungmetrajul El espíritu del bosque, iar în 2001 creează colectivul Polaqia, pe lângă colaborările cu alte publicaţii. În 2005, începe colaborarea cu editura Astiberri, publicând El circo del desaliento, lucrare pentru care este nominalizat ca autor-revelaţie la Salonul de Comics de la Barcelona din 2006. Urmează alte succese, precum La tetería del oso malayo (2006), celebra sa adaptare a mitului din Heracles El Héroe (2011 y 2012) sau Beowulf (2013), cu scenariul scris de Santiago García, pentru care primeşte Premiul Criticii pentru cel mai bun desenator. În 2014 publică la Mondadori, împreună cu Paul Pope, El momento de Aurora West,.

În 20 aprilie, la ora 19.30, sunteţi invitaţi la proiecţia filmului Cervantes y la leyenda de Don Quijote regizat de Daniel Serra, Jaume Serra (2004).

În 21 aprilie, la ora 18.30 – Melancolia lui Don Quijote. Despre bolile sufletului în Secolul de Aur, un dialog între medicul şi scriitorul Slavko Zupcic (Spania), specialist în psihiatrie şi istoria medicine, şi prof.univ.dr. Octavian Buda, șeful catedrei de Istoria Medicinei, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti

Romanul Don Quijote de la Mancha a oferit cititorilor o multitudine de posibile grile de lectură. Este oare, atunci, posibil să aplicăm metoda patografiei asupra acestei fabuloase cărţi considerate de majoritatea criticilor literari drept primul roman modern? Este posibil să pătrundem în universul inedit al lui Don Quijote, în delirul său fundamental despre cavaleri rătăcitori şi femei de o frumuseţe inegalabilă cum este cea a Dulcineei din Toboso? Sau să ne apropiem de accesele de stupizenie, dublate de surprinzătoare înţelepciune, ale lui Sancho Panza?

Oprindu-ne asupra textului lui Cervantes din această perspectivă şi aplicându-i conceptele medicinei şi psihiatriei zilelor noastre, vom vedea cum melancolia lui Quijote devine, într-o lectură intervenţionistă, depresie sau manie sau sindrom psihotic sau tulburare delirantă.

Secvenţă din pelicula Miguel y William

Slavko Zupcic (Venezuela, 1970) este scriitor, medic psihiatru şi specialist în medicina muncii, Doctor în medicină al Universităţii Autonome din Barcelona, cu o teză de istoria medicinei intitulată Medicul şi scriitorul: Andreas Rösclaub (1708-1835) şi Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling (1775-1854). Printre cărţile publicate de Slavko Zupcic amintim o dramatică evocare a figurii paterne în Dragi Sol (Fundarte, Caracas, 1989), 583104: pizzas pizzas pizzas (Fundarte, Caracas, 1995), tonul escatologic din romanul Barbie (Grupo Eclepsidra, Caracas, 1995), Tres novelas (El otro el mismo, Venezuela, 2006), peripeţiile unui detectiv particular în Giuliana Labolita: El caso de Pepe Toledo (Ediciones B, Bogotá, 2006) și versatilitatea registrelor stilistice abordate în povestirile din volumul Médicos taxistas, escritores (Sudaquia, New York, 2014). În cei aproape 20 de ani de carieră literară, a primit numeroase premii între care Premiul Maracay pentru proză (1988), Premiul pentru cel mai bun articol umoristic al cotidianului El Nacional (Caracas, 2006), a fost selectat spre a face parte din grupul de scriitori tineri cunoscut ca Bogotá 39 (Bogotá, 2007) şi a primit premiul Concursului Iberoamerican pentru Arte (acordat de Colegiul Medicilor din Spania, 2014). Povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii literare venezuelene şi iberoamericane și au fost traduse în portugheză, italiană, germană, engleză, maghiară şi frnaceză. În prezent locuieşte în Spania, la Valencia, unde lucrează ca medic de urgenţă la Consorţiul de Spitale Provinciale din Castellón, scrie la Mediterráneo de Castellón şi actualizează săptămânal blogul său, Cuartientos de Slavko Zupcic.

Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti (1992) şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997), precum și Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar – Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila” Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti, Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti. Din 1993 este redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. A publicat articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural, precum și studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.

Printre cărţile publicate amintim: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

Evenimentul are loc cu traducere simultană pentru limbile româna şi spaniolă..

La ora 19.30, în Sala Auditorium, puteţi viziona filmul Las gallinas de Cervantes (regia: Alfredo Castellón, 1988). Cu sprijinul AECID, Filmoteca Ministerului de Afaceri Externe şi Cooperare Internaţională al Spaniei.

În 22 aprilie, între orele 11.00 – 17.00, Sala Auditorium a Instituto Cervantes va găzdui o lectură publică din Don Quijote de la Mancha. Lectura este deschisă, se vor citi fragmente de maximum 2 minute în limbile spaniolă şi română (pentru lectura în limba română se va folosi editia Don Quijote de la Mancha, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2005, traducere din limba spaniolă de Sorin Mărculescu). Lectura va fi deschisă la ora 11:00 de E.S. Dl. Ramiro Fernandez Bachiller, Ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureşti, şi va fi continuată de doamna Rosa Moro de Andrés, directorul Instituto Cervantes din Bucureşti. De-a lungul intervalulului dedicat lecturii vor citi atât elevi şi studenţi, cât şi membri ai corpului diplomatic, personalităţi, iubitori ai lecturii şi ai personajelor create de Miguel de Cervantes. La sfârşitul lecturii, fiecarui cititor îi va fi oferit, conform tradiţiei spaniole de Ziua Cărţii, un trandafir roşu.

La ora 19.30, este anunţată proiecţia filmului Miguel şi William, în regia lui Inés París (2007).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.