La Bruxelles de desfășoară cel mai lung Consiliu European după cel de la Nisa, din decembrie 2000. Atunci s-a stabilit cadrul Tratatului de la Nisa, care urma să guverneze UE vreme de un deceniu, până la Tratatul de la Lisabona, în 2009. Acum, la Bruxelles se încearcă un pas către federalizarea UE, de această data și cu accepul tacit al Germaniei. Cum însă este vorba și despre cel mai important program de relansare economică a UE, au apărut piedicile venite din partea așa-zisului ”club al zgârciților” – Austria, Olanda, Danemarca și Suedia. Și nu este vorba doar despre fondul de relansare de 750 de miliarde de euro, ci si depăre cadrul financiar multianual de peste o mie de miliarde al UE și acoperirea găurii de 78 de miliarde de euro lăsata de Brexit.
Există trei mari puncte de dezacord:
- Statul de drept (între Est și Vest);
- Împărțirea fondurilor de relansare în imprumuturi rambursabile și nerambursabile (între Nord și Sud);
- Influența în Uniunea Europeană după Brexit.
În ce privește statul de drept, premierul Olandei dorește ca țara să aibă drept de veto asupra modului în care statele membre vor cheltui banii pentru relansarea economică. Este practic o reluare a poziției statelor nordice față de Grecia din urmă cu aproape un deceniu. Premierul bulgar Boiko Borissov i-a reproșat omologului olandez că dorește să devină ”polițistul Europei”. O poziție similară a avut și premierul Ungariei, Viktor Orban, care condiționează aprobarea pachetului de ajutor financiar, dar și a bugetului UE pentru 2021-2027, de renunțarea activării Articolului 7 din Tratatul UE împotriva țării sale, pe motivul așa-ziselor legi anti-Soros și a refuzului de a accepta cotele de imigranți.
De această data, conjunctura este mai favorabilă statelor estice, căci opoziția Olandei intră în contradicție cu interesele statelor sudice – Spania și Italia – mai puțin sub aspectul condițiilor politice și mai mulor sub aspectul împărțirii fondurilor. De la 500 de miliarde de euro în împrumuturi nerambursabile, președintele Consiliului European, Charles Michel, a coborât la 400 de miliarde și apoi la 350 de miliarde dintr-un total de 750 de miliarde de euro, la presiunile ”zgârciților”. Or, asta a stârnit furia premierului Italiei, Giuseppe Conte, care a spus că ”Europa este șantajată”. Mai mult, din suma inițială nerambursabilă de 500 de miliarde, 100 de miliarde sunt fonduri europene rămase necheltuite. Practic, suma reală nerambursabilă este de doar 250 de miliarde de euro.
În al treilea rând, avem o dispută pentru influența în cadrul UE. În luna iunie, la momentul schițării actualului plan de relansare de către Franța și Germania, majoritatea analiștilor arătau că, odată ce Germania a fost de acord cu un asemenea plan, nimic nu-i va sta în cale, grație influenței politice a Berlinului asupra Olandei, Austriei, Suediei sau Danemarcei. Acum, dată fiind încăpățânarea Olandei chiar în timpul președinției germane a Consiliului UE, ne putem pune întrebarea dacă această opoziție este una pur olandeză sau este o strategie acceptată chiar de Germania, pentru reducerea la maximum a efortului financiar al Berlinului și sporirea la maximum a controlului financiar și politic asupra reformelor din țările sudice și estice, după modelul Greciei?
Apoi, ridică semne și strategia Comisiei Europene de a specifica, înaintea Summitului de la Bruxelles, ce sumă îi va reveni fiecărui stat membru din acest fond de relansare. Asta echivalează cu a asmuți un guvern împotriva altuia, un popor împotriva altuia, folosind date economice încă neclare (impactul crizei covid19 este încă incert). Vor fi regiuni sărace din Germania ce vor avea de suferit mai mult decât regiunile bogate din Spania, spre exemplu. A vrut oare CE să saboteze acest plan de relansare, a vrut să ofere o mână de ajutor mascată ”clubului zgârciților” sau a fost doar o mare eroare de comunicare?
Un elan redus de la început, tăiat și mai mult de Olanda
Criza economică provocată de izolare și închiderea economiei a afectat grav conturile companiilor, care vor merge către reducerea locurilor de munca și reducerea investițiilor. Spre deosebire de perioadele prospere, când beneficiile sunt acumulate de acționari, pagubele perioadelor de criză sunt socializate, prin creșterea cheltuielilor publice. În acest moment, mai toate țările din UE își majorează deficitul bugetar. Într-un asemenea context, pe piețele financiare apare teama că statele cu finanțe șubrede, precum Italia sau Spania, nu-și vor mai putea gestiona datoriile.
În acest punct ar fi trebuit să intervină obligațiunile europene, așa-numitele eurobonduri, prin care datoria Spaniei, Italiei sau a altor țări cu finanțe slabe ar fi fost împărțită între toate statele zonei euro, în frunte cu Germania. Însa euro-obligațiunile în varianta lor autentică au fost abandonate. Planul de relansare al UE nu prevede emiterea de obligațiuni europene de către Banca Centrala Europeană. De fapt, sunt noi fonduri structurale. ”Așa cum multele miliarde de euro sub forma de fonduri structurale nu au reușit să reducă din efectele austerității în perioada 2010-2016, așa nu va reuși nici acest plan de relansare”, spune fostul ministrul grec de Finanțe Yannis Varoufakis, într-un interviu pentru Berliner-Verlag.
Același Varoufakis arată că un plan de relansare considerat istoric la momentul creionării sale ar putea avea un efect nefast asupra UE, în forma alterată în care va fi adoptat. ”Va întări falsa viziune că Europa de Nord susține financiar Europa de Sud, dar și falsa viziune din Sud cum că Europa de Nord îi împinge la sărăcie”.
Varoufakis arată că guvernul Olandei acționează în interesul propriilor cetățeni (ferindu-i de o datorie publica excesivă) însă în primul rând, în interesul marilor conglomerate industriale, care doresc o cotație cât mai mică a euro, care să le favorizeze exporturile, și dobânzi negative, pentru a primi bani gratis din partea Băncii Centrale Europene (marele exportator el UE este Germania). În acest context, situația precară din Italia, Spania sau Grecia, care ține euro la cotatii mici, este în avantajul marilor multinaționale.
Italia nu va accepta condițiile impuse Greciei. Ce se va întâmpla cu zona euro?
Intervievat de Liberation, economistul Xavier Timbeau, de la Observatorul Francez al Conjuncturilor Economice, consideră că strategia Olandei este de a altera într-atât de mult planul de relansare al UE, încât Italia și Spania să renunțe la el. Guvernul olandez speră că în acest fel se va ajunge la o soluție alternativă – garantarea datoriilor publice ale statelor cu economii slabe prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate – ca în gazul Greciei – cee ce nu va apăsa deloc asupra ecoomiilor mai puternice din UE. Însă, avertizează Timbeau, o asemenea strategie a ”zgârciților” riscă să ducă la ieșirea unor țări precum Italia din zona euro, căci este puțin probabil ca vreo mare economie europeană să accepe condițiile impuse Greciei în ultimul deceniu.
Dincolo de opoziția ”zgârciților”, rămâne întrebarea de unde vor veni fondurile cu care Comisia Europeană să finanțeze relansarea economică? Există propuneri ca CE să ofere statelor membre permise de poluare nu în mod gratuit, ci contra cost, să taxeze inclusiv protecția frontierelor exterioare ale UE, să impună taxe tot mai mari unor companii precum Google, Microsoft sau Apple. Or, săptămâna trecută, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că impunerea unor taxe de 13 miliarde de dolari companiei Apple contravine legislației UE – a fost o lovitură serioasă încasată de Comisia Europeană, o gaură importantă în ceea ce ar fi fost bugetul relansarii UE, dar și un semnal al strângerii rândurilor UE și SUA în pregătirea războiului economic cu China. Iar un semn că lucrurile nu se vor schimba este alegerea ministrului irlandez de Finanțe ca președinte al Eurogrupului (grupul statelor membre euro), în codițiile în care toate marile companii americane își stabilesc reședința europeană în semiparadisul fiscal irlandez, iar Irlanda a fost în centrul procesului privind cele 13 miliarde de euro.
olanda a profitat de banii ue din plin
statul de drept NU EZISTA,pentru ce nu exista nicio definitie juridica legala
premierul olandei e un mic gay
wernelul dupe el
bate la usa al treilea razboi mondial iar europa o sa fie din nou epicentru.
Olanda a fost ,de cand se stie Coada vacii Engleze in Europa!Olanda,o tara de canibali pana la 1700(cititi „1672, anul în care olandezii și-au mâncat conducătorul”23 septembrie 2019) a fost permanent sluga UK de pe vreme lui Cromwell!Tot ce face acum Olanda este sa puna bete in roate UE ,influentata de UK si SUA!
Foarte bine spune olandezul..ce vreți bă să vă dea moca bani fără un control??…am avut experiența lui Dragnea la Teleorman!..cu km de 800 de metri…!!de ce nu explicați de unde vin miliardele ??..din mărirea taxelor și impozitelor in țările nordice!!!…păi ce voi credeți că au aia la Bruxelles un vapor de bani veniți din cosmos?? ..se vor mări taxele ,se vor introduce taxe noi,…voi știți că în criza greciei , germanii toți au fost taxați cu 0,25,euro cenți!!de euro…!!! Practic ei câștigau ,trei sferturi de euro !!!../la euro muncit…!!.. așa au dat greciei miliarde de lei pentru salvarea de la faliment… Acum e la fel,numai că țările nordice nu acceptă efortul fără garanții… îi dai lui Orban Victor miliarde și el îi folosește că Dragnea in familie,sau lui Orban al nostru.. care-i va folosi la .?..la ce ???..că nu avem nici un plan de redresare economică. …de fapt Romania va fi monitorizată la sânge pentru cheltuielile pe bani europeni.. așa că și eu dacă aș fi în locul lui Mark aș cere aceste garanții.. nu-mi pun pielea la bătaie pentru niște hoți..
Premierul Bulgariei a reprosat…, premierul Ungariei a reptosat si el. Mutul României o fi spus si el ceva?
Am spus de la momentul initial ca nu vor accepta sa dea pomeni fara cel putin un urias avantaj! Milogii.ro vor accepta toate porcariile pe care le vor agata de cocoasa cetateanului roman si de tara!
DECI HOLANDA BATE TOBELE !!Erdogan a făcut bine că a făcut SF.SOFIA MOSCHEIE altfel ajungea ,,clubul LGTB-ului Holandez,ringul de dans al celor fără gen ! Decât HATEISMUL olandez mai bine SUTRELE din CORAN citite și auzite și de adevărații creștini(câți mai sunt)( se citează în ISTORIE că cele mai mari PAGUBE -HOȚII-DISTRUGERI _- au fost provocate de-CRUCIAȚII_ APUSENI (anglo-olandezi)!
Babaiatule,postacule,cele mai mari pagube facute de cruciati au fost ale italienilor. Ai înnebunit,la tine merge orice minciună?
Daca Vestului Europei ii pute Estul, cel putin o parte a Estului s-ar putea reorienta catre o relatie stransa cu China. Si pentru China ar fi mai benefica relatia cu Estul Europei decat de exemplu cu tarile africane, destabilizate de numeroase conflicte tribale interne. Si atunci Austria, Olanda, Danemarca și Suedia, si-ar putea pastra banii doar pentru ei, dar ar pierde incomparabil mai mult pierzand pietele estice. caci vorba aceea, lacomia strica omenia. Cine vrea sa aiba piete trebuie sa le si construiasca, sa castige toata lumea, win-win cum se spune in engleza. In germana poate suna altfel.
Intre 1940-44 Olanda, Danemarca au fost sub ocupatia Reichului german; Austria le-a oferit un Kanzler psihopat si s-a anexat voioasa si anticipat la Reich. Daca Germania actuala vrea sa otina ceva, se foloseste de aceste guverne satelite, cat si de purtatorii ei de cuvant din Luxembourg… Birocratii UE sunt dirijati cf intereselor politice ale concernelor germane, olandeze, austriece. Europa de sud si Europa de est reprezinta o prazi geopolitic pe care Germania le asteapta de o jumatate de veac si a inceput sa le vaneze dupa reunificare. Deocamdata se clarifica optiunea Tarilor baltice. Nu intamplator se petrec in RO atatea evenimente incredibile pentru populatie, dar logice in sfera Realpolitik. Noile generatii de junkeri germani neoconservatori, crestin-sociali, socialisti, neo-extremisti stiu sa se poarte cu manusi diplomatice in UE si in relatiile cu mai marii lumii. dar cu o SUA slabita de concurenta cu China si Rusia si de razboiul intern ideologic, cu Marea Britanie out din UE la solicitarea yankeilor si cu o Franta obosita de multiculturalism magrebian , Germania defileaza din nou in plan economic si politic. Are interese de business major in OstEuropa, cu Turkey-ul anticrestinului Erdogan,cu seicii arabi, are interese geopolitice de lamurit si business cu conductele de hidrocarburi din Rusia gasputinista…Autoanaliza nu a fost niciodata usoara, dar cu timpul ar putea deveni pentru putinele elite de incredere, pentru poporul Romaniei si mai grea.
Cam ce spuneam despre lăcomie ieri. Mă întreb dacă măcar acum unele ţări din Sud, şi mă refer mai ales la Italia şi Spania, realizează ce mult a contat în forţele centrifuge care dau semnale de destrămare a UE, prilej de creştere a populismelor-naţionaliste, faptul că nu au fost ferm solidare cu Grecia. Şi desigur cât rău au făcut propriilor populaţii pentru momente grele, adică pentru asemenea momente ca cea lăsată de Coronavirus, slăbind solidaritatea, singura care mai poate oferi viitor UE, prin dezvoltare cât de cât egală între State şi regiuni.
Ar trebui revizuita atitudinea guvernului fata de afacerile Olandei in Romania. Functie de deciziile luate de cultivatorii de lalele, putem incuraja firmele lor sa se care. Fregate ne putem fabrica si noi, iar portul Constanta n-or sa-l vada.
@. Nemuriciu. Bravo ! Tocmai asta e miza, statele zgarcite s-au obisnuit cu colonialismul lor si, cu Merkoafa in frunte, vor estul european, pana la granita Turciei si a Rusiei, ca domeniul lor de vanatoare. Si tot un mare adevar e ca germania vede ca un cosmar negru apropierea Chinei de granitele ei, deoarece China actioneaza eficient si la low cost pe cand saxonii vor sa se apere cu mehr imigrationen in estul european ca un bazin de forta de munca ieftin fara sa realizeze ca astfel ii atrag si mai mult si mai repede pe chinezi. Hansa germana a pierit in istorie in sec. XV datorita eforturilor conjugate ale statelor nationale pe care n-au mai putut sa le domine si sa le pacaleasca…
@Vanatorul de javre: Fregate sau altceva putaem face pina in 1989. Acum nu mai avem nici proiectare si nici vreun santier naval militar propriu. Totul s-a dus pe apa privatizarii, adica a Simbetei, impusa la admiterea in UE prin tratatele PSAL 1 si 2.