Citiți în Cotidianul: Misteriosul și înrobitorul PNRR

Citiți în Cotidianul/Misteriosul și înrobitorul PNRR

Planul Național de Redresare și Rezliență lansat în prezenta președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cuprinde mai multe reforme fiscale care duc la o creștere majoră de taxe. Printre acestea se află trecerea de pe rovinietă (abonament anual) pe taxare la kilometru parcurs pe autostradă de mașinile de mare tonaj (peste 7,5 tone);  taxarea proprietății în funcție de valoarea ei de piață;  taxarea în plus a tot ce nu este ECO, bio, electric etc.

De asemenea, Cabinetul Cîțu și-a asumat prin PNRR că până în 2025 va implementa o reformă prin care vor fi reduse „stimulentele fiscale excesive”. Unul din sectoarele vizate este cel al construcțiilor. Astfel, guvernul se angajează să reducă gradual beneficiile fiscale pentru angajații acestui sector. Patronatele se plâng că, odată cu introducerea acestei reforme, angajații își vor căuta de muncă în străinătate.

În PNRR apare ideea revizuirii impozitului pe proprietate, fără a se preciza în ce condiții. Președinții Asociațiilor locale susțin că nu au fost consultați de Guvern, dar sunt de acord cu majorarea impozitului pe proprietate, despre care spun că este la o cotă foarte joasă la nivelul UE.

Iată cîteva investiții prevăzute in PNRR

Investiția 1. Dezvoltarea a 12 rute (trasee) turistice

Prin programele de restaurare finanțate din POR și programe naționale au fost restaurate în jur de 500 de monumente istorice din România, dar obiectivele turistice individuale atrag un număr mare de vizitatori doar în cazul în care reprezintă o valoare extraordinară. Proiectul România atractivă își propune ameliorarea acestor neajunsuri, și atragerea de turiști pe baza acestor rute, prin creșterea accesibilității zonelor turistice și a calității infrastructurii turistice, dezvoltarea destinațiilor turistice, creșterea și diversificarea ofertei turistice prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, respectiv creșterea calității experiențelor și a serviciilor la nivelul destinațiilor turistice.
Traseul turistic cultural sau ruta turistică este o cale de circulație turistică prestabilită ce prezintă interes și face legătura între mai multe obiective, cu scopul de a trage împreună turiștii. Scopul este asigurarea accesului la obiectivele turistice (culturale și naturale), precum și să pună în valoare peisajul natural, sau al a unor obiective deosebite, de interes turistic. Fiecare rută turistică beneficiază de o strategie de promovare a rutei, de materiale promoționale accesibile atât în mediul online cât și fizic, la agențiile de turism, aeroporturi, și la destinațiile individuale, pentru a asigura promovarea întregii rute turistice.
Obiectivele ce vor fi incluse în rute (trasee) vor fi alese în urma consultării coordonate de MIPE cu Ministerul Turismului, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Asociația Comunelor din România, Ministerul Dezvoltării, Ordinul Arhitecților, Autoritatea Națională de Turism, Organizațiile neguvernamentale active în domeniu, etc.
De asemenea, se are în vedere:
– Digitalizarea valorilor aferente rutei
– Crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor
– Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei;
2.IV.2 Turism și Cultură
– Marketing, management și digitalizare
Investiții pentru care sunt incidente prevederile legale privind ajutorul de stat
În scopul ducerii la îndeplinire a activităților de mai sus, se propune realizarea unei scheme de ajutor de stat umbrelă astfel:
• Pentru beneficiarii și activitățile aferente rutelor castelelor, curiilor, culelor, se va avea în vedere art. 53 din Regulamentul nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din TFUE, având în vedere că valoarea investițiilor definită ca diferența dintre costurile eligibile și profitul din exploatare aferent investiției nu va depăși 150 mil euro/proiect.
• Pentru beneficiarii și activitățile aferente traseului gastronomiei tradiționale, se va avea în vedere prevederile Regulamentului nr. 1407/2013 privind aplicarea art 107și 108 din TFUE a ajutoarelor de minimis.
Pentru investițiile legate de realizarea rutelor castelelor, curiilor, culelor, respectiv traseului gastronomiei tradiționale și al vinului și selectarea obiectivelor incluse, inclusiv activitățile de documentare, marcare, semnalizare, promovare, marketing, management/formare se vor realiza acorduri de parteneriat cu entitățile juridice responsabile de obiectivele incluse în cadrul rutelor de mai sus și ministerul de resort cu atribuții în domeniul turismului. În acest sens, acesta va realiza o achiziție publică centralizată pentru toate obiectivele incluse în cadrul rutelor respective.
Complementaritate cu alte componente din plan:
Investițiile incluse în cadrul acestei componente sunt complementare cu reformele și investițiile de pe fondul construit privind eficiența energetică unde se finanțează inclusiv reabilitarea/consolidarea seismică a monumentelor istorice. De asemenea, investițiile sunt complementare cu componenta de mobilitatea urbană și cu componentele de reducere a disparităților de dezvoltare între regiunile României, între orașele mari și zonele rurale sau de urban mic, cele de creare de locuri de muncă și ameliorarea migrării forței de muncă.
1. Finanțarea Rutei castelelor
Prin această investiție se urmărește readucerea la viață a locurilor pline de istorie ale meleagurilor unde turistul poate merge pe urmele aristocrației de odinioară și unde prin utilizarea tehnologiei de realitate virtuală se poate realiza recreerea atmosferei din trecut. Proiectul prevede înființarea unei rute ale castelelor din cele 30 de castele cele mai
2.IV.2 Turism și Cultură
reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesați precum și restaurarea a 3 castele din toate regiunile istorice ale țării.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 3 castele și a infrastructurii specifice în toate regiunile României. Se vor investi 3,750 mil EUR fără TVA pentru restaurarea fiecărui castel, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 11,250 mil EUR fără TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai impornate castele din România (30 de obiective), investiția fiind 80.000 x 30 = 2,4 mil EUR. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 30 obiective turistice/castele cuprinse în rută
Valoare estimată: 13,650 mil EUR
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
2. Finanțarea Rutei curiilor din zona Transilvaniei
Curia reprezintă ansamblul unei curți senioriale sau nobiliare, cele mai multe au fost construite între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, combinând caracteristicile stilului Renașterii, Barocului și Neoclasicismului cu particularitățile arhitecturii populare.
Proiectul prevede înființarea unei rute ale curiilor cele mai reprezentative din Transilvania pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 3 curii.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 3 curii și a infrastructurii specifice. Se vor investi 1,9 mil EUR fără TVA pentru restaurarea fiecărei curii, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 5,7 mil EUR fără TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management. Se vor include în rută cele mai impornate curii din România (20 de obiective), investiția fiind 50.000 x 20 = 1 mil EUR. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă : 20 obiective
Valoare estimată: 6,7 mil EUR + TVA.
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
2.IV.2 Turism și Cultură
3. Finanțarea Rutei culelor
Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic. Culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.
Proiectul prevede înființarea unei rute ale culelor cele mai reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 2 cule.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 2 cule și a infrastructurii specifice. Se vor investi 1,95 mil EUR + TVA pentru restaurarea fiecărei cule, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 3,9 mil EUR fără TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai importante cule din România (15 de obiective), investiția fiind 50.000 x 15 = 0,75 mil EUR. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului
Țintă : 15 obiective cuprinse în rută
Valoare estimată: 4,65 mil EUR + TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
4. Finanțarea Traseului gastronomiei tradiționale românești
Gastronomia românească, la fel ca si cultura, reflecta, prin fiecare fel de mâncare, vasta istorie a tarii. Ocupațiile de baza ale romanilor au fost agricultura, creșterea animalelor si vânătoarea, astfel ca bucătăria românească s-a bucurat mai tot timpul de o gama variata de produse vegetale, produse din carne si lactate tradiționale. Bucătăria românească a fost influențată de cea balcanica, turceasca, germana, sârbeasca, italiană, maghiară, iar, in prezent, diversitatea preparatelor occidentale își pune amprenta si asupra bucatelor românești. Proiectul prevede înființarea unei rute a gastronomiei românești, cuprinzând localități care sunt cunoscute în legătură cu un produs culinar specific, pentru a atrage împreună vizitatorii interesați.
Obiectivul de investiție:
Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României; inventariere, digitalizare, documentare, marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management și digitalizare (digitalizarea valorilor culturale aferente); dezvoltare și livrare ofertă culturală; formare personal și activități de educație culturală. Se vor include în rută cele mai importante locații cu un specific gastronomic din România (30 de obiective),
2.IV.2 Turism și Cultură
invesiția fiind 100.000 x 30 = 3 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 30 de obiective cu specific gastronomic tradițional românesc din toate zonele României
Valoare estimată: 3 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
5. Drumul vinului.
În România, conceptul de Drumul Vinului reprezintă mai multe șosele turistice care traversează zone viticole și istorice. Apărute în anul 2000, aceste drumuri ale vinului există în mai multe zone ale țării, dar primul și încă singurul funcțional este cel din vestul județului Buzău și care traversează județul Prahova de la est la vest.
Sunt aproape 150 de kilometri de traseu viticol in total, pe raza cărora se pot întâlni câteva dintre cele mai frumoase atracții turistice ale zonei. În județul Buzău, acest drum urmează vechea rută care lega orașul Buzău de Bucov, Gherghița și București prin zona deluroasă, în județul Prahova, unde Drumul Vinului continuă pe o lungime de 58 km, iar există un drum al vinului și în județul Alba.
Prin prezentul proiect se urmărește completarea Drumului Vinului, astfel încât acesta să aibă o acoperire națională și să cuprindă 30 de obiective viticole de importanță națională.
Obiectivul de investiție:
Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României; inventariere, digitalizare, documentare, marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management și digitalizare (digitalizarea valorilor culturale aferente); dezvoltare și livrare ofertă culturală; formare personal și activități de educație culturală. Se vor include în rută cele mai importante locații cu un specific viticol din România (30 de obiective), investiția fiind 100.000 x 3 = 3 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de MIPE și Ministerul Economiei și Turismului
Țintă: 30 de obiective cu specific viticol din toate zonele României.
Valoare estimată: 3 mil EUR+TVA
Activități eligibile pentru implementarea investiției :
• Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României;
• Inventariere, digitalizare, documentare, proiectare, restaurare și punerea în valoare a unor monumente/obiective/ansambluri reprezentative; (unde e cazul).
• Amenajare acces din DN/DJ spre monument/obiectiv din cadrul rutei, amenajare parcare, toalete;
• Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei;
2.IV.2 Turism și Cultură
• Dezvoltarea de infrastructură la scară mică (locuri de campare, puncte de odihnă, locuri de belvedere)
• Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;
• Marketing, management și digitalizare;
• Dezvoltare și livrare ofertă culturală (unde e cazul)
• Formare personal și activități de educație culturală (unde e cazul).
Investiții pentru care nu se aplică prevederile legale privind ajutorul de stat.
1. Finanțarea Rutei bisericilor fortificate
Satele transilvane cu biserici fortificate constituie un sit în Patrimoniul Mondial UNESCO, clasificat deoarece s-a considerat că oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Satele din această zonă sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare a terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești păstrat încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Bisericile fortificate transilvane sunt specifice satelor săsești și secuiești situate în sud-estul Transilvaniei. Acestea au jucat atât un rol religios, cât și un rol militar pentru mai mult de cinci secole. Ele formează unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații medievale bine păstrate de pe continentul european.
Proiectul prevede înființarea unei rute ale bisericilor fortificate cele mai reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesați.
Obiectivul de investiție:
Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai impornate biserici fortificate din România (15 de obiective), investiția fiind 50.000 x 15 = 0,75 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 15 biserici fortificate cuprinse în rută
Valoare estimată: 0,75 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
2. Finanțarea Rutei bisericilor de lemn
Bisericile de lemn din România formează un patrimoniu prețios pe plan național și mondial. Până la începutul secolului 20 românii au creat și s-au manifestat preponderent într-o civilizație a lemnului, de o bogăție, o varietate și un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie. În acestea s-au înfiripat comunitățile creștine din sate și
2.IV.2 Turism și Cultură
târguri și în jurul lor au luat ființă primele așezăminte monahale, singurele noastre centre culturale în decursul multor veacuri. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă și definitorie din identitatea națională.
Proiectul prevede înființarea unei rute ale bisericilor de lemn cele mai reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 5 biserici de lemn.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 5 biserici de lemn și a infrastructurii specifice în toate regiunile României. Se vor investi 1,55 mil EUR pentru restaurarea fiecărei biserici, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 7,75 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai importante biserici de lemn din România (30 de obiective), investiția fiind 50.000 x 30=1,5 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 30 obiective turistice/biserici de lemn cuprinse în rută
Valoare estimată: 9,25 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
3. Finanțarea Rutei mănăstirilor din zona Moldovei
Mănăstirile din Moldova reprezintă un element extrem de valoros și atractiv al patrimoniului cultural național, având o arhitectură specifică, cu fresce unice și picturi murale deosebite. Proiectul prevede înființarea unei rute ale mânăstirilor cele mai reprezentative din Moldova pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 3 mănăstiri.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 6 mănăstiri și a infrastructurii specifice. Se vor investi 2,75 mil EUR+TVA pentru restaurarea fiecărei mănăstiri, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 8,250 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2.IV.2 Turism și Cultură
2. Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai impornate mănăstiri din România (20 de obiective), investiția fiind 50.000 x 30=1,5 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă : 30 obiective cuprinse în rută
Valoare estimată: 9,750 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
4. Finanțarea Rutei Sfântul Ladislau pe teritoriul României
Regele Sfântul Ladislau este prezent în memoria culturală și în zilele noastre: regele cavaler apare în legende, povești și este personajul principal a mai multor pelerinaje. Moștenirea se compune din obiective de patrimoniu construit, locuri legendare și arii naturale excepționale. Proiectul prevede înființarea unei rute ale așezămintelor reprezentative legate de cultul regelui cavaler pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 3 biserici.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 3 biserici și a infrastructurii specific. Se vor investi 2,25 mil EUR+TVA pentru restaurarea fiecărei biserici, investiția totală fiind 6,750 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai impornate locații din România (20 de obiective), investiția fiind 50.000 x 20 = 1 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului
Țintă: 20 de obiective monumente istorice și naturale cuprinse în rută
Valoare estimată: 7,750 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiții
5. Finanțarea Traseului Castrelor Romane
Limesul dunărean și cel al provinciei Dacia face parte din cel mai complex și cea mai lungă porțiune de frontieră a Imperiului Roman, de pe teritoriul Europei continentale. Limesul dacic are un caracter unic, care ilustrează abordări creative în privința peisajelor în care acesta a fost implementat. Totodată, acest Limes este cel mai mare monument istoric, din întreaga Europă. Proiectul prevede reabilitarea și punerea în valoare a castrelor romane de pe Limesul dacic și
2.IV.2 Turism și Cultură
dunărean, înființarea unei rute ale castrelor cele mai reprezentative din România pentru a atrage împreună vizitatorii interesați, precum și restaurarea a 3 castre romane.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 3 castre și a infrastructurii specifice. Se vor investi 3,725 mil EUR+TVA pentru restaurarea fiecărui castru, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 11,175 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de CNI și UMP.
2. Digitalizarea valorilor aferente, Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management;. Se vor include în rută cele mai impornate castre din România (20 de obiective), investiția fiind 80.000 x 20 = 1,6 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 20 de obiective
Valoare estimată: 12,775 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, UAT-urile afectate de investiție
6. Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei
Pentru Delta Dunării relația dintre resursele naturale și comunitatea de pescari au creat un spațiu si un peisaj cultural unic ce se dorește sa fie protejat ca Patrimoniu Cultural si Natural și valorificat prin turism cultural. Proiectul propune o abordare inovativa în care patrimoniul local devine factor principal de dezvoltare durabila într-o arie protejata naturala. Se vor restaura, puse în valoare 15 obiective de peisaj cultural, care vor fi incluse într-un traseu turistic.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 15 obiective tradiționale (de ex: case tradiționale, gospodării tradiționale, șure, etc) din Delta Dunării și a infrastructurii specifice. Se vor investi 0,1 mil EUR+TVA pentru restaurarea fiecărui obiectiv în paralel cu training-ul meșterilor locali, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 1,5 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de organizațile neguvernamentale profesionale din domeniu.
2. Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management și digitalizare (digitalizarea valorilor culturale aferente); dezvoltare și livrare ofertă culturală; formare personal și activități de educație culturală. Se vor
2.IV.2 Turism și Cultură
include în rută 15 obiective tradiționale din Delta Dunării, invesiția fiind 50.000 x 15=0,75 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Țintă: 15 de obiective de peisaj cultural din Delta Dunării
Valoare estimată: 2,25 mil EUR+TVA
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, organizațile neguvernamentale profesionale din domeniu, UAT-urile afectate de investiție
7. Finanțarea rutei satelor cu arhitectură tradițională
În mediul rural românesc, calitatea peisajului construit a avut de suferit mult în ultimii ani. Imaginea satelor noastre s-a degradat treptat din cauza proastei administrări, a lipsei resurselor necesare și a unor standarde minime de calitate în construcții, precum și din cauza depopulării sau îmbătrânirii populației. Această situație este cu atât mai gravă în zonele cu potențial turistic deosebit și valoare identitară importantă, acolo unde conduce la risipirea unor oportunități importante pentru dezvoltarea României. Satele noastre încep să-și piardă acea imagine care, în mod tradițional, conferă valoare culturală localităților, garantează calitatea vieții și bunăstare în comunitate și prezintă atractivitate pentru vizitatori. Multe case sunt abandonate și se distrug treptat pe măsura trecerii timpului. Altele sunt renovate doar parțial sau nesatisfăcător, în lipsa resurselor financiare, a mâinii de lucru specializate, precum și a unor standarde minime care să garanteze reabilitarea de calitate.
Obiective:
• Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor: prin folosirea materialelor și tehnicilor tradiționale, precum și integrarea celor moderne și performante, fără a distruge valorile culturale;
• Dezvoltarea satelor din perspectivă turistică: prin crearea unei coerențe la nivelul aspectului arhitectural, adăugând valoare culturală care să atragă potențiali turiști;
• Protejarea resurselor locale: prin punerea în valoare a patrimoniului și conservarea lui și oferirea de asistență de specialitate privind standardele unei restaurări de calitate;
• Prevenirea depopulării satelor: pe termen lung, crearea de noi oportunități (turistice și comerciale) care să motiveze oamenii să rămână sau care pune premisele atragerii de oameni noi de la oraș care vor să investească în mediul rural.
Măsura se referă la clădirile de locuit din mediul rural, în satele aparținătoare comunelor și localităților urbane din România, inclusiv, aflate în proprietate privată și situate în zone de importanță turistică și cu densitate mare de clădiri cu valoare culturală, precum Maramureșul,
2.IV.2 Turism și Cultură
Munții Apuseni, Bucovina și Oltenia, Ținutul Secuiesc sau zona săsească din sudul Transilvaniei. Programul-pilot presupune:
1. Asigurarea unei etape de formare a potențialilor beneficiari cu privire la standardele de calitate pe care trebuie să le urmărească proiectele vizate prin cererile de finanțare;
2. O etapă de selecție și finanțare a proiectelor eligibile;
3. Etapa de implementare pe parcursul căreia se asigură monitorizarea lucrărilor cu ajutorul profesioniștilor în domeniul reabilitării patrimoniului construit, proveniți din profesiile și mediul academic de specialitate, precum și cei furnizați de ONG-urile cu activitate în domeniu.
Obiectivul de investiție:
1. Reabilitarea a 100 de case tradiționale din toatâ România și a infrastructurii specifice. Se vor investi 0,1 mil EUR+TVA pentru restaurarea fiecărei case tradiționale în paralel cu training-ul meșterilor locali, inclusiv refacerea peisagistică a zonei, investiția totală fiind 10 mil EUR+TVA. Investițiile vor fi coordonate de Muzeele satului din regiune și organizațile neguvernamentale profesionale din domeniu.
2. Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei, marketing, management și digitalizare (digitalizarea valorilor culturale aferente); dezvoltare și livrare ofertă culturală; formare personal și activități de educație culturală. Se vor include în rută 20 de sate cu arhitectură tradițională din România invesiția fiind 50.000 x 20 = 1 mil EUR+TVA. Această componentă va fi coordonată de Ministerul Economiei și Turismului.
Programul va fi implementat de Muzeele satului din regiune și organizațiile neguvernamentale specializate în domeniu, în toată țara.
Țintă: 100 de obiective restaurate și o rută culturală cuprinzând sate tradiționale din România (20 obiective).
Valoare estimată: 11 mil EUR
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, Muzeele satului din regiune, ONG-uri profesionale active în domeniu, UAT-urile afectate de investiție
2.IV.2 Turism și Cultură
Activități eligibile pentru implementarea investiției:
• Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României;
• Inventariere, digitalizare, documentare, proiectare, restaurare și punerea în valoare a unor monumente/obiective/ansambluri reprezentative;
• Amenajare acces din DN/DJ spre monument/obiectiv din cadrul rutei, amenajare parcare, toalete;
• Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei;
• Dezvoltarea de infrastructură la scară mică (locuri de campare, puncte de odihnă, locuri de belvedere)
• Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;
• Marketing, management și digitalizare;
• Dezvoltare și livrare ofertă culturală;
• Formare personal și activități de educație culturală (unde e cazul).
Investiția 2: Finanțarea lanțului de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor (inclusiv a comunismului), inclusiv proiectele care documentează și prezintă evenimente conflictuale majore din istoria României.
România, după 30 de ani de la revoluție este pregătită să-și înfrunte trecutul recent. Ca orice țară europeană își propune să pună la dispoziția generațiilor tinere, într-o formă adecvată secolului 21, prin realitate virtuală, obiecte digitalizate și într-o manieră interactivă memoriile legate de regimul comunist, a nazismului și a relațiilor interetnice din Transilvania. Face asta din dorința de a-și asuma și de a transforma în realitate motto-ul Uniunii Europene: Unitate prin diversitate.
Cei născuți după decembrie 1989 nu au nicio memorie legată de regimul totalitarist, de sacrificiul celor care s-au împotrivit comunismului. Nu cunosc metodele prin care oamenii au fost îndoctrinați, umiliți, nu cunosc încercările prin care regimul comunist a încercat să creeze „omul nou” fără rădăcini și fără identitate, prin fractura individului și crearea societății omogene. Nu cunosc căile prin care diferitele etnii din Transilvania și-au croit drumul de la războaie și tensiuni la conviețuire pașnică și relații interetnice orientate spre viitor. Deasemenea, nu au accepțiunea dimensiunii dramei trăite de comunitatea evreiască din România, care până cel de-al doilea război mondial a fost parte componentă a societății noastre, lăsând în urmă o puternică moștenire culturală și construită.
2.IV.2 Turism și Cultură
Proiectul își propune crearea unor centre muzeale diferite de cele existente în România. Aceste muzee vor deveni centrul comunității în care vor fi construite/revitalizate, fiind spații în care vizitatorii sunt primiți cu ușile larg deschise, vor fi lăcașurile co-creării, ale interactivității și ale educației non-formale. Proiectul își propune modernizarea și crearea muzeelor memoriei: Muzeul identităților transilvănene (Mutra), Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației, alte memoriale prin care România democratică și europeană onorează memoria victimelor totalitarismelor și educă generațiile tinere.
Vor fi incluse următoarele obiective:
1. Mutra: Muzeul identităților și conflictelor transilvănene.
Se prevede înființarea (construirea și dotarea) unui complex muzeal nou în județul Cluj, în zona rurală, parte a zonei metropolitan, ca extindere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, care prezintă în format fizic și digital istoria tuturor etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul istoriei, modul lor de interacțiune și conviețuire.
Se prevede depozitarea, conservarea, restaurarea și digitalizarea patrimoniului Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, realizarea expozițiilor interactive, crearea de module de educație muzeală și de cunoaștere a patrimoniului pentru școlile și instituțiile de cultură din România, și dezvoltarea unui centru al comunității în vederea păstrării și dezvoltării identităților, pentru o mai bună cunoaștere a istoriei comune.
Zona în care va fi construit obiectivul se află în apropiere de orașul Cluj, în cea mai mare comună din România, Florești. Suprafața pusă la dispoziție de Consiliul Local (CL) Florești este de 12000 mp, aproximativ 30 de procente fiind ocupat de amprenta viitoarei construcții (c. 3000 mp). Aceasta va avea un total de 8000 mp, desfășurați pe trei niveluri cu dimensiuni variabile. Zonele adiacente vor fi ocupate de căi de acces, parcări și „zone verzi”, în care vor fi desfășurate alte activități culturale. În afară de suprafețele aminite CL mai dispune în zonă de câteva hectare de teren, având în plan dezvoltarea acolo de activități cultural, sportive și educative. În apropiere de obiectiv va fi amenajată din fondurile CL Florești o parcare de mai mari dimensiuni. Accesul în această zonă este facil, ajungând până în apropiere inclusiv mijloacele de transport în comun, iar rețelele tehnico edilitare (apă, canal, curent, gaz etc.) sunt în imediata vecinătate a parcelei destinate construirii obiectivului. Consturile totale ale construcției sunt estimate de 1500 €/mp, cu un total de 15.000.000 € fără TVA (proiectare + execuție lucrări+dotări), din care 12.000.000 € fără TVA destinați proiectării și execuției, iar 3.000.000 € fără TVA dotărilor.
Gradul de accesibilitate la patrimoniului cultural este aproape inexistent în România, principiul de “cultură comună” (shared culture) fiind cvasi-necunoscut. Or, acesta, dacă este ridicat, poate genera creștere economică prin locuri de muncă create, prin turism cultural, prin creativitatea și inovarea pe care le înlesnesc, dar și prin dezvoltarea de pareteneriate cu mediul privat.
2.IV.2 Turism și Cultură
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) păstrează și acumulează, de peste 150 de ani, valori ale civilizației transilvănene. Principiile formulate de fondatorii muzeului: cunoașterea și promovarea culturii transilvănene, sprijinirea și dezvoltarea materială a patrimoniului muzeal. MNIT deține o colecție de 457806 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice, artistice etc, fiind al doilea muzeu din țară din puncul de vedere al mărimii și importanței patrimoniului cultural mobil deținut. Spațiile în care sunt depozitate aceste obiecte sunt insuficiente și necesită mari investiții care presupun instalații de control al temperaturii, umidității, asigurarea ventilației, mobilier modular mobil, refacere spații de acces, rampă încărcare-descărcare, utilaje pentru manipulare/transport mecanizat.
Depozitele permanente cât şi cele amenajate temporar au un indice de ocupare de 100%. Datorită specificului muzeului, patrimoniul se îmbogățește permanent ca urmare a descoperirii de noi artefacte în urma cercetărilor arheologice efectuate. Se adaugă problemele legate de laboratoarele de conservare și restaurare ale MNIT. Pe lângă insuficiența spațiului în raport cu numărul mare de bunuri culturale asupra cărora trebuie intervenit, o serie de probleme de ordin tehnic fac dificilă funcționarea în condiții competente: laboratorul funcționează în prezent în spații improprii, care nu au fost desemnate de la început a fi folosite în acest scop, ci au fost modificate și adaptate ulterior (clădirea a funcționat ca și proprietate personală). Astfel, spațiul nu poate fi prevăzut cu dotările optime necesare, cu titlul de permanență, neavând nici suprafața necesară, nici acces facil, nici deschideri de dimensiuni acceptabile, nici instalații moderne. Este, astfel, necesar existența unui spațiu de dimensiuni și cu dotări adecvate, special proiectat spre a deservi un Laborator de Restaurare, dotat cu sisteme de încălzire, ventilaţie, control al microclimatului şi mobilier și suprafețe de lucru adaptate criteriilor optime de funcționare, compartimentat în spații de intervenții, carantină, tranzit, depozitare de materiale, birouri, cu acces facil și deschideri de dimensiuni mari. Extrem de important este aspectul proximității Laboratorului de conservare și restaurare față de depozitele muzeului.
Viziunea holistică asupra patrimoniului include patrimonial tangibil și intangibil, de aceea crearea spațiului pe care-l propun oferă nu doar accesul direct la patrimonial mobil, dar și integrarea într-un peisaj natural și istoric potrivit.
Noul muzeu va fi clădit pe trei piloni doctrinari, corespunzând celor trei roluri fundamentale:
– democratizarea accesului la patrimoniu/cultură;
– protejarea și valorificarea resursei culturale;
– revitalizarea comunității.
Clădit astfel, muzeul poate aduce cele mai remarcabile și sustenabile valori în cadrul unei comunități în căutarea lor: identitate, cultură, incluziune. Nevoia de a contracara această stare imobilă de fapt a dus la elaborarea modelului muzeal de „depozit muzeal deschis” sau „open storage museum”, ca un efort pentru „democratizarea” accesului la patrimoniul muzeal. Astfel, se va revitaliza un spațiu periurban aflat într-o carență identitară, la un pas de a se transforma în handicap și care să protejeze și valorifice sustenabil patrimoniul excepțional al istorie Transilvaniei. Proiectul vrea să răspundă mai multor nevoi comunitare:
– democratizarea accesului la patrimoniu;
2.IV.2 Turism și Cultură
– revitalizarea unei zone periurbane;
– protecția și valorificarea în mod sustenabil a patrimoniului;
– „motor” comunitar – „spațiu al culturii” –social, al comunicării, incluziunii și coeziunii;
– înzestrare identitară (sense of belonging);
– accesibilizare a spațiului cultural;
– educație pentru patrimoniu;
Estimarea necesarului pentru noul centru, care să deservească toate funcțiunile necesare este aproximativ 8.000 mp:
– Minim 2500 mp necesari pentru diferitele depozite;
– Minim 1000 mp necesari pentru spațiile dedicate laboratoarelor;
– Minim 500 mp pentru spații de acces și depozitele de tranzit;
– Minim 1000 mp pentru spații auxiliare (depozite de proximitate, spații de relaxare pentru vizitatori);
– Minim 1000 mp pentru vestiare, cafeteria, săli multimedia, căi de acces, toalete, lifturi;
– Minim 2000 mp pentru spații expoziționale temporare și săli de pedagogie muzeală;
La acestea se adaugă necesarul de dotări, echipamente, mobilier etc.
Valoare investiției: 15 milioane euro fără TVA.
2. Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
Se prevede înființarea (construirea și dotarea) unui complex muzeal, care are drept scop prezentarea și promovarea istoriei, a culturii și a tradițiilor comunităților evreiești în contextul proceselor de modernizare a României, inclusive în format digital. În septembrie 2016, prin Hotărârea Guvernului nr. 625/2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a fost însărcinat cu organizarea, coordonarea și înființarea viitorului muzeu. Prin Legea nr. 174 din 2019, clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, a fost transferată în administrarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în vederea realizării viitorului muzeu. Suprafața totală construită va fi de 10.397 mp, cheltuielile de construcții și montaj sunt de 1785 euro/mp. Din PNRR se prevede finanțarea lucrărilor de construcție și montaj în valoare de 15 milioane de euro fără TVA.
În 2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost desemnat de către Guvernul României să coordoneze organizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România (MNIEHR).
Scopul muzeului este promovarea istoriei, a culturii și a tradițiilor comunităților evreiești din România. Narațiunea expoziției permanente focalizează destinul populației evreiești în
2.IV.2 Turism și Cultură
contextul istoriei modernizării Romîniei. Important de menționat că România, în perioada interbelică avut a treia cea mai mare comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS. Vorbim despre 752.000 de evrei care au reprezentat puțin peste 4% din populația totală a țării. Merită de asemenea subliniat faptul că în România a existat o diversitate foarte interesantă a comunităților sale evreiești: Ashkenazi (în Moldova și Țara Românească), Sephardim (sudul României), iar din perspectivă religioasă ei erau Ortodocși (Marmorosh) și Neologi (Transilvania). Astăzi, în România trăiesc puțin peste 3.000 de evrei.
Crearea acestui muzeu este o acțiune extrem de complexă care va îmbina colectarea documentelor, artefactelor de mari și mici dimensiuni, care să reflecte diversitatea istoriei comunităților evreiești din România, cu fotografii și medalioane a zecilor de personalități care au îmbogățit cultura, economia și tehnica românească.
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va răspunde necesității de a completa golul existent în societatea românească la nivel de cunoștințe pentru a înțelege ce înseamnă diversitate, multiculturalitate, iar pe termen lung, prin activitățile sale, va cotribui și la efortul de combatere a discriminării și antisemitismului.
Activitățile care se vor desfășura în cadrul viitorului muzeu (de cercetare, educaționale și culturale) se adresează diferitelor categorii de public: cercetători, experți, profesori, studenți, atât noii generații, cât și seniorilor.
Clădirea destinată pentru Muzeu este veche si trebuie modernizată constructiv și reconfigurata pentru a împlini funcțiunile unui muzeu modern.
În cadrul muzeului publicul va putea vizita:
 Expoziția permanentă care va ilustra prin mijloace interactive și atrăgătoare istoria, tragedia și evoluția comunității evreilor din România începând cu mijlocul secolului al XVII-lea până în prezent. De asemenea, se va urmări și prezentarea contribuției evreilor la modermizarea și dezvoltarea țării. O componentă importantă a muzeului este narațiunea despre Holocaust, secvență a istoriei recente prea puțin cunoscută și acceptată.
 Expoziții temporare care vor fi organizate de Muzeu sau în parteneriat cu alte instituții culturale sau persoane fizice.
Prin mijloace moderne și interactive precum Holograme, VR (realitate virtuală), canale multi-media, se dorește ca expoziția să fie cât mai interactivă, iar publicul să devină parte din poveste și să se simtă mai aproape de evenimentele semnificative din istoria comunităților evreiești din România. Practic scopul este de a clarifica anumite aspecte legate de imaginea evreului în societate, dar și de a netezi asperități de a dilua prejudecăți reluate de-a lungul timpului din comoditate și necunoaștere.
2.IV.2 Turism și Cultură
Conceput într-o viziune modernă, muzeul va include, un centru media multifuncțional echipat pentru activități culturale, educaționale și de cercetare, care va oferi vizitatorilor o experiență unică în învățarea culturii și istoriei comunității evreiești din România. Muzeul își propune să dezvolte cât mai multe programe educaționale, seminarii și ateliere pentru studenți, profesori și experți, precum și activități creative, artistice, inclusiv mini-concerte, spectacole de teatru, proiecții de filme și lansări de cărți. Un accent deosebit se va pune pe programe pentru copii și tineri, special gândite în concordanță cu segmentul de vârstă căruia i se adresează.
De asemenea, în cadrul Muzeului vor funcționa o bibliotecă și un centru de cercetare. Prin bibliotecă și arhivă publicul interesat va avea la dispoziție un variat fond documentar (înregistrări arhivistice, atlasuri, biografii, enciclopedii, tezaure, monografii istorice ale evreilor din România și regiunile românești, jurnale, dicționare, cărți despre istoria Holocaustului din România, microfilme cu documente românești etc.). Centrul de cercetare va dezvolta temele abordate în Expoziția Permanentă, iar unul dintre obiective este de a colecta, documenta și cerceta artefacte subiecte care să ilustreze cultura, civilizația, istoria evreilor din România.
Acest muzeu își propune să prezinte în modalități accesibile și pe înțelesul tuturor modul de viață al evreilor, instituțiile lor specifice și viața lor comunitară. Un alt aspect important este expunerea modului în care comunitățile evreiești au participat la viața și istoria României.
Narațiunea Expoziției Permanente pornește din secolul al XVII-le și se oprește în actualitate.
În cadrul muzeului vor fi prezentate șase perioade istorice:
1. Antichitate (pe scurt pentru a marca diferențierea iudaism-creștinism),
2. Ev Mediu Timpuriu,
3. Epoca medievală – până la 1830,
4. Perioada Modernă – până la 1918 (de la Regulamentele organice din 1832 până la
1918),
5. Terminarea Primului Război Mondial până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial (de la 1918 până la 1945),
6. Perioada 1945 până în post-comunism (perioada postbelică până în postcomunism).
În urma recomandărilor făcute în cadrul Expertizei tehnice desfășurate înainte de lansarea Concursului internațional de Soluții pentru amenajarea expoziției permanente și a spațiilor conexe a Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România a fost stabilit un deviz estimativ, prezentat de mai jos:
2.IV.2 Turism și Cultură
No.
Denumire servicii
Valoare estimată TVA exclus
Valoare estimată TVA inclus
Sursa fondurilor
1
Lucrări C+M (construcție și montare) pentru reabilitare și consolidare
15.595.500 EUR
18.447.515.29 EUR
15.000.000 EUR Fonduri Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență
3.447.515.29 EUR
Guvernul României
/donații

2
Lucrări de amenajare expoziție permanentă
12.150.000 EUR
14.371.826.11 EUR
Guvernul României
/donații
3
Cheltuieli diverse
4.161.825 EUR
4.922.882.78 EUR
Guvernul României
/donații
4*
Lucrări de proiectare în vederea execuției
832.365 EUR
984.577.70 EUR
Guvernul României
/donații
TOTAL
33.103.690 EUR
38.726.801.88 EUR
*Stadiul de lucrări de proiectare în vederea execuției este în desfășurare: concursului internațional de Soluții pentru amenajarea expoziției permanente și a spațiilor conexe s-a încheiat, urmând ca proiectul să fie predat în 2021-2022.
Finanțarea solicitată
Faza de Lucrări C+M (construcție și montare) pentru reabilitare și consolidare, poate fi finanțată cu suma de 15.000.000 EUR fără TVA din Fonduri Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Restul sumei până la 38.726.801,88 va fi suportată din bani proveniți de la bugetul de stat și donații.
3. Timișoara Capitală Europeană a Culturii: Memorialul Revoluției-decembrie 1989.
În corelare cu proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii devine indispensabilă crearea unor programe atractive în domeniul turismului și inventarierea principalelor obiective turistice
2.IV.2 Turism și Cultură
din oraș. În acest context, un pilon principal este crearea/dezvoltarea unui Program de valorificare a patrimoniului cultural local al Revoluției din 1989., inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online. Acest program va avea 4 elemente, implementarea acestora fiind sarcina Primăriei municipiului Timișoara.
T.Rev89 // Respect 89
Traseul Revoluției din Decembrie 1989 în Timișoara
Concept:
Creionarea unui Traseu al Revoluției din 1989 care are ca scop regândirea modului în care este reflectată revoluția în spațiul public. Acest traseu îl vom valorifica prin reamenajarea spațiilor publice, a locurilor fierbinţi ale acelor zile din decembrie 1989: Piața Maria, Podul Maria, Piața Victoriei (Zona dintre primărie şi catedrală este una dintre cele mai „fierbinţi” pe harta Revoluţiei), Opera (Palatul Culturii), Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, fostul sediu judeţean al P.C.R. (actuala prefectură), Podul Decebal, Parcul Poporului și ”Complexul Memorial” din Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei. (cost estimat: 2,4 milioane EUR) Activități propuse: marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei; dezvoltarea de infrastructură la scară mică (puncte de odihnă, locuri de belvedere), ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ.
Situația actuală:
Memoria revoluției este reflectată în spațiul public doar prin monumente de for public amplasate punctual în zonele relevante pentru evenimentele din 1989. Valorile revoluției nu se reflectă în spațiul public dincolo de o comemorare prin memorie a evenimentelor, spațiile urbane aferente nu oferă o calitate urbană care să permită locuitorilor și vizitatorilor să parcurgă traseul pe jos sau cu bicicleta, să se poată opri în siguranță, să poată petrece timp în ele, să comunice și să se informeze despre revoluția din 1989. Infrastructura spațiului public din zonele marcante ale revoluției are nevoie de modernizare și de un mod de a marca evenimentele revoluției ca parte a experienței de zi cu zi a orașului respectiv a capitalei culturale 2021/2023.
Obiective:
1. Memorie și experiența directă a istoriei:
Punctele în care s-a petrecut schimbarea României în 1989 vor deveni punctele din care va începe transformarea Timișoarei odată cu Capitala Culturală Europeană. Aceste spații devin proiecte pilot pentru spațiul public Timișorean și se transformă în exemple de bună practică privind accesibilitatea, ambientul urban, iluminat public și ambiental, signaletică și marcaj, accesibilitate velo și pietonală, marcaj turistic, documentare istorică. În combinație cu tehnologia AR efectul de documentare și experiența directă a evenimentelor din 1989 în locurile reale de desfășurare devine parte din experiența Timișoara Capitală Culturală, aducând tehnologia în prim plan. Sistemul de iluminat ambiental specific traseului va folosi
2.IV.2 Turism și Cultură
tehnică de ultimă generație bazată pe tehnologie IoT, senzori de mișcare și lumină, transformând experiența acestor spații istorice pentru publicul Timișorean și internațional.
2. Conținut creat de comunitate, IoT, AR și Open Data:
Includerea unor senzori de identificare a numărului de persoane, a vitezei de trecere sau timpilor de citire a informațiilor, respectiv timpii de repaos în aceste spații va permite ajustarea conținutului documentar specific, dar și tragerea de concluzii despre modul în care cetățenii folosesc spațiul public per ansamblu, dincolo măsurători de trafic. Furnizarea acestor date în sistem open data va permite inclusiv unor proiecte comunitare să creeze conținut și să utilizeze infrastructura de senzori, mijloace de informare, iluminat ambiental pentru a crea conținut propriu în vederea comemorării evenimentelor din decembrie.
Măsuri valabile pentru toate zonele de intervenție:
• Elaborarea unui concept și standard de identitate comemorativă, documentară și turistică unitar pentru traseul Revoluției, cu elemente de signaletică în limbaj grafic și vizual unitare valabile în orice mediu, pregnante și unice în contextul European. Traseul revoluției din Timișoara trebuie să aibă potențialul de a deveni un Brand recognoscibil.
• Marcarea unor evenimente la scara evenimentului istoric din spațiile respective, prin intervenții mici, durabile și marcante. Poate fi urma unui glonț, locul unei arestări, locul în care s-au aflat dispozitivele de represiune ale armatei și securității, locul din care prima oară s-a strigat Libertate sau Jos Ceaușescu.
• Signaletică de marcare a direcțiilor traseului de manieră unitară
• Aplicație mobilă cu funcțiuni tip Augmented Reality (AR) și conținut media aferent care să permită suprapuneri de material media original din perioada revoluției cu spațiul fizic de astăzi în real time, bazat pe geo locație și marker fizic după caz.
• Catalog unitar de mobilier urban, corpuri de iluminat și signaletică, specific acestei rute.
• Introducerea ca parte a identității traseului a unui Light design specific rutei, care să diferențieze prin intensitate și culoare locurile relevante pentru memoria comună
• Marcarea prin instalație audio-video interactivă a unor locuri specifice. (Sunete înregistrate la revoluție ce pot fi redate prin aplicație sau difuzoare direcționale ce reacționează la senzori de apropiere sau NFC devices prin aplicația T.Rev89.
2.IV.2 Turism și Cultură

Zone de intervenție și măsuri specifice
Tipuri de intervenții propuse în funcție de loc:
• Intervenții complexe ce cuprind reconfigurarea profilului stradal, refacere pavaje, trecere în subteran a infrastructurii de rețele, iluminat public, etc.
• Intervenții punctuale ce cuprind amplasarea de mobilier urban, refacerea pavaje la scară redusă, amplasarea de mijloace informative audio-video sau fizice, amplasarea de vegetație.
Zona și tipul măsurilor propuse
Deficiențe
Măsuri
1.
Pța. Maria
Zona 0 a Rev89. Aici se propun măsuri complexe de modernizare.
Infrastructură, rețele la suprafață, firide, domeniu public de foarte proastă calitate, monument de for public nerestaurat, iluminat public aproape inexistent, acces pietonal redus.
Modernizare spațiu public incluzând: pavaje, rețele curent, rețele telecomunicații, iluminat public, iluminat arhitectural (Biserica Reformată a pastorului Laszlo Tokes), bănci, cișmea, panou informativ. Restaurare monument for public.
2.
Podul 16 Decembrie
Măsuri punctuale, ambientale și de informare.
Actual o bucată de trotuar cu lățime mai mare, care acomodează haotic elemente de for public, comerț și publicitate stradală fără legătură cu canalul Bega.
Reorganizarea spațiu public și punere în valoare bust, cu loc de ședere și iluminat ambiental. Refacerea trecerii de pietoni și accesibilizarea locului. Refacerea legăturii cu promenada Bega.
3.
Piata Victoriei / Catedrala Mitropolitana
Măsuri punctuale, ambientale și de informare.
Zona în curs de amenajare minimală.
Signaletică, mobilier urban și iluminat ambiental. Asigurarea informațiilor specifice locului prin panou informativ și elemente informative realizate din materiale
2.IV.2 Turism și Cultură
durabile amplasate în pavaj sau după caz.
4.
Piata Victoriei / Palatul Culturii
Zona marcantă a Rev89. Aici se propun măsuri complexe de modernizare crearea unui centru de documentare turistic
Zonă ce va fi parte a unui proces de modernizare și are nevoie de integrare în traseul revoluției. Este important ca înainte de a începe această modernizare a zonei, conceptul traseului și proiectul traseului să fie deja bine definite.
Pasajul subteran din fața Palatului Culturii nu este utilizat la ora actuală.
Signaletică, mobilier urban și iluminat ambiental. Asigurarea informațiilor specifice locului prin panou informativ și elemente informative realizate din materiale durabile amplasate în pavaj sau după caz.
Amenajarea în galeria subterană a unui centru de documentare turistică despre evenimentele revoluției, ca parte a Memorialului Revoluției din Decembrie 1989.
5.
Piata Libertatii
Măsuri punctuale, ambientale și de informare.
Zonă amenajată din punct de vedere al spațiului public, adiacent se află viitorul Muzeu al Revoluției din Decembrie 1989
Signaletică, mobilier urban și iluminat ambiental. Asigurarea informațiilor specifice locului prin panou informativ și elemente informative realizate din materiale durabile amplasate în pavaj sau după caz. Această zonă de informare va lua forma unei expoziții în aer liber, în vecinătatea viitorului Muzeu, curatoriat de muzeu ca parte a traseului Revoluției din Timișoara.
6.
Piata Sf. Gheorghe
Măsuri punctuale, ambientale și de informare.
Zonă amenajată din punct de vedere al spațiului public, adiacent se află statuia Sf. Gheorghe.
Signaletică, mobilier urban și iluminat ambiental. Asigurarea informațiilor specifice locului prin panou informativ și elemente informative realizate din materiale durabile amplasate în pavaj sau după caz.
2.IV.2 Turism și Cultură
7.
Consiliul Județean Timis
Zonă marcantă a evenimentelor, de aici s-au aruncat pe geam portretele cuplului Ceaușescu. Măsuri complexe.
Zonă lipsită de modernizare în ultimele decenii, slabă accesibilitate pietonală, transformată în parcare mai mult decât Bulevard.
Modernizare spațiu public incluzând: pavaje, rețele curent, rețele telecomunicații, iluminat public), bănci, cișmea, panou informativ. Restructurare spatiu public prin reconfigurarea caii carosabile, refacerea iluminat public, rețele și pavaje.
8.
Parcul Poporului și Podul Decebal / Băile Neptun
Se propun măsuri punctuale de reamenajare.
Zone în care au existat cordoane militare și dispozitive de represiune, în care au murit oameni. Actual zone neamenajate în ultimii zece ani.
Modernizare minimă a spațiu public incluzând: pavaje, rețele curent, rețele telecomunicații, iluminat public), bănci, cișmea, panou informativ, amenajare zonă verde de biotop urban (în premieră). Refacerea conexiunii cu Canalul Bega și integrare cu viitorul proiect de Inel 2 cu profil de bulevard.
9.
Cimitirul Eroilor
Actual ansamblul este în incinta cimitirului zonele imediat adiacente fiind degradate și neamenajate (în special zona de acces și zonele din fața cimitirului). În vecinătate s-a construit un Mall, accesul dinspre acesta nu este tratat, ansamblul fiind plasat într-o poziție ingrată, greu accesibilă datorită unei străzi ce nu are marcaje suficiente de bine conformate pentru pietoni.
Integrarea ansamblului actual în conceptul identitar și de amenajare a Traseului Rev89, asigurarea accesibilității dinspre zona Mall prin reconfigurarea intersecției, a trecerilor pietonale, lărgirea trotuarelor în puncte de trecere refacerea domeniului public din fața incintei cimitirului.
2.IV.2 Turism și Cultură
10.
Calea Martirilor
Calea martirilor este un loc de tranzit acum, o intersecție puternic circulată în care au murit primii oameni din timpul revoluției. Era zona de intrare dinspre o unitate militară. Au fost ridicate primele baricade.
Reorganizarea minimă a unei zone pietonale și verzi, cu integrarea în conceptul traseului, crearea unui loc care să marcheze evenimentele și să fie conectat de traseu prin mijloace media și vizuale. Este un punct îndepărtat față de restul obiectivelor și nu va putea face parte dintr-un traseu pietonal 100%,, dar includerea este obligatorie prin relevanța locului pentru evenimentele de atunci. Utilizarea IoT și AR va permite ca experiența locului să fie percepută în ciuda distanței fizice ca parte din traseul Rev89.
Vizualizare traseu:
Traseul în sine va fi marcat digital și fizic prin elemente informative și de direcționare, prin iluminat ambiental.
2.IV.2 Turism și Cultură
Buget estimativ:
Locație
UM
Suprafața
Cost UM
Cost Total
P-ța Maria
mp
5100
350,00 €
1.785.000,00 €
Podul Maria
mp
570
200,00 €
114.000,00 €
P-ța Victoriei
mp
600
1.500,00 €
900.000,00 €
P-ța Libertății
mp
200
150,00 €
30.000,00 €
P-ța Sf. Gheorghe
mp
100
150,00 €
15.000,00 €
Prefectura
mp
1800
250,00 €
450.000,00 €
Pod Decebal
mp
500
150,00 €
75.000,00 €
Parcul Poporului
mp
500
150,00 €
75.000,00 €
Cimitirul Eroilor
mp
1500
250,00 €
375.000,00 €
Total investiție fără TVA
3.819.000,00 €
4. Memorialul Victimelor (Sighetul Marmației)
Muzeul de la Sighet este dedicat victimelor comunismului. Amplasată în fosta închisoare de la Sighetul Marmației prezintă istoria orală, fotografii, și obiecte în cele peste cincizeci de săli în fostele celule ale închisorii. Crearea Muzeului de la Sighet a fost precedată şi apoi suţinută de activitatea Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului. Este singurul obiectiv din România care a obținut titlul Marca Patrimoniului European. Aici se desfășoară ateliere, seminarii, simpozioane, întâlniri între victimele comunismului și istoricii din România și din străinatate, dar activitatea cuprinde și publicarea de cărți cuprinzând mărturii, studii, statistici și documente privind rezistența anticomunistă și reprimarea ei, inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online. Proiectul are două componente.
În componenta I se propune realizarea unui spațiu expozițional în podul clădirii muzeului Memorialului Sighet. Suprafața spațiului expozițional va fi de 120 mp. Clădirea muzeului este în folosința gratuită a Fundației Academia Civică, conform legii nr. 95/1997, lege prin care Memorialul Sighet a fost declarat ansamblu de interes național. Muzeul a fost organizat în clădirea fostei închisori, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind o clădire impunătoare, monument istoric. Clădirea are 3 nivele (parter, etaj I și etaj II). Toate fostele celule au fost transformate în spații muzeale. O parte a subsolului a fost de asemenea transformată în spațiu expozițional. Rezultat al unor cercetări laborioase, fiecare din cele 60 de
2.IV.2 Turism și Cultură
celule a devenit o sală de muzeu, în care sunt prezentate marile teme ale represiunii comuniste, ale distrugerii statului de drept şi înlocuirii lui printr-o construcţie de tip totalitar.
Pentru organizarea în condiții profesionale expozițiilor organizate prin proiecte internaționale la Memorial este necesar un nou spațiu expozițional. Podul clădirii istorice de la sfârșitul secolului al XIX-lea este un amplu spațiu care ar putea fi amenajat pentru a fi folosit în scopuri muzeale. Costurile estimate pentru amenajarea spațiului muzeal de 120 mp este de 71.429 euro+TVA.
Etapele proiectului
1. Servicii de proiectare pentru transformarea podului în spațiu muzeal
2. Lucrări de construcții
3. Lucrări instalații electrice
4. Lucrări instalații termice și sanitare
5. Amenajare si utilare spațiu
Proiectul va fi derulat și administrat de Fundația Academia Civică, organizație neguvernamentală fondată, în 1994, cu scopul realizării Memorialului Victimelor Comunismului. Fundația Academia Civică este persoana juridică care administrează toate proiectele muzeografice, educaționale, de cercetare, editoriale, precum și parteneriatele cu instituții similare din țară și din Europa. Memorialul Sighet a fost declarat de statul român ansamblu de interes național.
În componenta II se propune realizarea în imediata apropiere a Memorialului Sighet a unui centru multifuncțional unde să se deruleze diverse programe educaționale și de cercetare.
Memorialul Sighet este principalul punct turistic al orașului Sighet. Muzeul care funcționează în fosta închisoare de la Sighet este vizitat anul de zeci de mii de turiști. Memorialul a dezvoltat însă în cei 30 de ani de activitate și nenumărate proiecte educaționale la care au participat mii de elevi și studenți. Școala de Vară de la Sighet (organizată în perioada 1998-2014) a fost prima școală de vară care a avut ca temă istoria represiunii comuniste, iar în acest proiect au fost implicați 238 de conferențiari din 19 țări, peste 1300 de elevi și studenți din România și Republica Moldova, peste 200 de profesori de istorie din România. Pentru a putea continua și dezvolta proiectele educaționale se propune realizarea unui centru multifuncțional care să cuprindă săli de conferință, bibliotecă, o sală de proiecție pentru filme, spații de cazare.
Componenta II presupoune achiziționarea unei clăpdiri în imediata vecinătate a Memorialului, legată istoric de clădirea fostei închisori, fiind o fostă clădire administrativă folosită de gardienii închisorii (corpul de gardă). A fost folosită în anii 90 ca fabrică de mobilă, dar în ultimii 10 ani a fost închisă și este într-o stare precară. Transformarea acestei clădiri părăsite
2.IV.2 Turism și Cultură
într-un centru cultural și educațional va avea un impact și asupra comunității din Sighet. Proprietatea are o suprafață construită de 1170 mp (clădire DP+P și anexe), precum și un teren de 1800 de mp, costul de achiziție al proprietății este de 450.000 de euro. Pentru transformarea clădirii în centru multifuncțional vor fi făcute lucrări de consolidare, reabilitare, reîmpărțire a spațiilor, crearea unor spații noi. Centrul va avea săli de conferință, o bibliotecă, o sală de proiecții, precum și 20 de spații de cazare. Centrul va fi folosit pentru proiectele pe teme de educație civică și istorică organizate în colaborare cu școli și instituții culturale din țară și străinătate. Costurile pentru realizarea centrului multifuncționale sunt estimate la 1.225.500 de euro +TVA la case se adaugă costul achiziționării clădirii de 450.000 euro.
Etapele proiectului:
1. Achiziția imobilului
2. Realizarea studiilor și a expertizelor tehnice
3. Servicii de proiectare pentru transformarea clădirii și amenajarea centrului multifuncțional
4. Lucrări de construcții (demolări, reabilitare, reaparații)
5. Lucrări de amenajare interioară și utilare a spațiului
6. Amenajarea parcării în curtea proprietății
Valoiarea totală a investiției este de 1.746.929 euro+TVA.
5. Memorialul „Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind Comunismului în România.
Proiectul are în vedere restaurarea închisorii de la Râmnicu Sărat și amenajarea sa muzeală, realizarea unei expoziții permanente, și realizarea unui centru educațional privind comunismul în România în vederea promovării memoriei comunismului și a consecințelor sale, inclusiv în format digital și promovarea acestuia în mediul online.
Alături de închisori precum Sighet, Gherla sau Aiud, Râmnicu Sărat a reprezentat unul dintre punctele represiunii comuniste, regimul de exterminare practicat contribuind la trista sa reputație.
Prin proiectul Memorialul ”Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educational privind comunismul din România, IICCMER și-a propus transformarea fostului spațiu concentrațional într-un spațiu al reflecției, într-un centru pentru derularea unor proiecte culturale, documentare, turistice. În acest context se identifică nevoia de valorificare muzeală propusă de IICCMER prin prezentul proiect.
2.IV.2 Turism și Cultură
Scopul investitiei este de a promova un program de restaurare a monumentului istoric și de amenajare muzeală în vederea valorificării turistice pentru publicul larg dar și pentru crearea de condiții optime pentru specialiștii în cercetarea crimelor comunismului.
Obiectivele investiției Memorialul ”Închisoarea tăcerii” Râmnicu Sărat și Centrul educațional privind comunismul din România – din cadrul fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat sunt următoarele:
– Conservarea, consolidarea și restaurarea fostului Penitenciar de la Râmnicu Sărat.
– Punerea în valoare a monumentului prin implementarea programului funcțional ”memorial” și a unui circuit specific de vizitare astfel încât amenajările ce trebuie întreprinse să sugereze atmosfera de izolare ce va fi prezentă pe întregul circuit de vizitare.
– Realizarea unui centru educațional privind comunismul din România în vederea promovării memoriei regimului comunist din România și a consecințelor acestuia.
– Atragerea unui cât mai mare număr de vizitatori, în special din rândul tinerilor, obiectiv cu o clară conotație educativă pentru instaurarea respectului față de cei ce au suferit cu demnitate pentru că s-au opus regimului de teroare comunist și pentru victimele sistemului respectiv.
Imobilul este format din teren în suprafață de 8415 mp, se află în proprietatea Statului Român în administrarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din anul 2007. Terenul este amplasat în intravilanul municipiului Râmnicu-Sărat. Imobilul este clasat ca ansamblu monument istoric având cod LMI BZ-II-a-A-02462, sub numele „Fostul Penitenciar”, datat sec.XIX.
Total suprafețe intervenții pe construcții existente: 3379 mp
Total suprafețe intervenții construcții noi: 2530 mp
Total suprafețe intervenții propuse în cadrul investiției: 5909 mp
Valoarea totală (C+M) este de 8.198.093 euro +TVA
Valoarea dotărilor: 801.907 euro +TVA
Valoarea totală a investiției: 9 milioane de euro +TVA.
6. Jilava – Fortul 13.
Prin penitenciarul Jilava – Fortul 13 au fost tranzitaţi spre alte închisori şi lagăre de muncă sau au fost depuşi pentru proces şi anchete majoritatea deţinuţilor politici din perioada 1948-1964.
2.IV.2 Turism și Cultură
De la țăranii arestați în 1907, până la revoluționarii din 1989, multe categorii de detinuți politici au fost închiși în acest fort de apărare transformat în închisoare. Fortul 13 a fost un loc al suferinței și morții a nenumărați deținuti politici: intelectuali, politicieni, clerici.
Amenajarea Fortului 13 reprezintă punerea în lumină a tuturor destinelor frânte care au suferit aici pentru că au avut opinii diferite față de majoritatea opiniei politice din fiecare perioadă la care facem referire. Fortul 13 va deveni un loc al memoriei celor închiși pentru că au avut curajul să vorbească liber, sau să se împotrivească unui regim politic. Fortul 13 reprezintă spațiul complex din istoria României unde toate drepturile omului au fost încălcate rând pe rând, până la distrugerea individului.
Cei mai mulți deținuti politici de la Jilava au fost cei urmăriți și condamnați de către regimul comunist.
Jilava va fi amenajat din punct de vedere muzeal ca un spațiu al tăcerii și observației, un spațiu al analizei drepturilor omului încălcate în totalitate, n spațiu unde vizitatorul poate experimenta la nivel somatic frica, întunericul, răceala, umezeala, vocea celor închiși, dar și spațiul morții și suferinței celor condamnați pentru opiniile și identitatea lor.
Fortul 13 Jilava a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea făcând parte din sistemul de fortificații al Bucureștiului gândit de regele Carol I. În secolul XX Fortul 13 a fost folosit ca închisoare de toate regimurile politice. Închisoarea din Fortul 13 a fost dezafectată în 1990. Totuși Fortul 13 a rămas parte a complexului penitenciar Jilava, fiind în administrarea Administrației Generale a Penitenciarelor.
Proiectul propune transformarea acestui loc într-un exponat de istorie, de o excepțională autenticitate, păstrând totul neschimbat, intervențiile minime ținând doar de refacerea instalațiilor și necesitățile de pompare a apei pentru a nu fi inundat întregul fort. Acestui exponat i se va adăuga o clădire nouă, un centru de vizitare construit în exteriorul Fortului, la suprafață, în punctul de intrare în subteran. Aici va fi prezentată istoria Fortului 13, cu sensurile diferitelor forme de represiune și cu detalii biografice ale victimelor (unele mari personalități care au suferit sau chiar au murit aici). După aflarea informațiilor teoretice, vizitatorii viitorului muzeu vor coborî în subteran și vor descoperi condițiile incredibile – și insuportabile chiar și pentru câteva minute – cu propriile lor simțuri. Va fi cu siguranță unul dintre cele mai originale și mai convingătoare locuri ale memoriei europene în care generațiile tinere vor putea să înțeleagă și să simtă felul în care s-au încălcat drepturile omului într-o istorie care nu trebuie să se mai repete.
Pentru accesul la Fortul 13 este nevoie de un drum de acces prin exteriorul complexului penitenciar. Proiectul cuprinde și amenajarea terenului din jurul Fortului (curățarea și ecologizarea spațiului verde), crearea drumului de acces spre fort și amenajarea unei parcări, precum și amenajarea unor spații destinate vizitatorilor, spații pentru derularea unor proiecte educaționale, spații administrative.
Fortul 13 are o suprafață la sol de cca 44000 de mp din care 15000 mp de construcții accesibile. Terenul aferent fortului este de 10 ha. Fortul 13 Jilava este monument istoric clasa A.
2.IV.2 Turism și Cultură
Proiectul propus va fi derulat și administrat de Fundația Academia Civică, organizație neguvernamentală fondată, în 1994, cu scopul realizării Memorialului Victimelor Comunismului. Fundația Academia Civică este persoana juridică care administrează toate proiectele muzeografice, educaționale, de cercetare, editoriale, precum și parteneriatele cu instituții similare din țară și din Europa. Fundația Academia Civică are expertiza necesară realizării unui asemenea proiect.
Costurile estimate sunt de 4.201.680 euro +TVA.
Etapele proiectului:
1. Desprinderea Fortului 13 de complexul penitenciar Jilava
2. Amenajare drum acces spre Fort și parcare pe o suprafață de cca 10.000 mp
3. Curățare și ecologizare spațiu verde
4. Studii și expertize tehnice
5. Anteproiect
6. Servicii de proiectare pentru construcția spațiului expozițional care va cuprinde și spațiilor pentru vizitatori (suprafața estimată este de 1000 mp)
7. Lucrări de construcții
8. Servicii conexe șantier
9. Lucrări de amenajare interioară, cercetare, amenajare expozitională
10. Curățarea spațiului interior al Fortului și al terenului din jur
11. Reparații, schimbare instalații electrice
12. Lucrări necesare pentru a nu permite inundarea Fortului
7. Râpa Robilor Aiud.
Penitenciarul Aiud este o unitate penitenciară cu regim de maximă siguranță din municipiul Aiud, județul Alba, România. Prima atestare documentară a unității datează din anul 1786. În perioada comunistă penitenciarul din Aiud a fost una din cele mai dure închistori ale sistemului represiv din România. În baza ordinului nr. 17249 al Direcției Generale a Penitenciarelor, din septembrie 1948, condamnările politice urmau să fie executate la penitenciarul din Aiud, la Penitenciarul Gherla, Penitenciarul Pitești și Târgșor. În penitenciarul din Aiud urmau să își ispășească pedepsele cei mai periculoși infractori, criminali de război și deținuți din motive politice. Dintre aceștia, ordinul a precizat următoarele categorii: avocați, arhitecți, comercianți, farmaciști, medici, ingineri, învățători, profesori, preoți,
2.IV.2 Turism și Cultură
scriitori, subofițeri și ziariști, precum și pe toți cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moșieri, industriași și diverși patroni. Ordinul s-a aplicat până în 1964.
În perioada 1945-1965 au fost înregistrate 563 de decese. Au existat trei ani de vârf: 1947, 1950 și 1961, atunci când au decedat 240 de deținuți. Cauzele principale ale primului val masiv de morți au fost epidemia de tifos, frigul, lipsa asistenței sanitare și lipsa de alimente. În 1950, din cauza înăspririi regimului penitenciar, lipsei alimentelor, stării sanitare precare și condițiilor climaterice a crescut rata mortalității. Ultimul val, cel din 1961, se află cel mai probabil în legătură cu fenomenul reeducării, majoritatea celor decedați fiind încarcerați în zarcă, în condiții severe de detenție
In anul 1992, deținuții care au supraviețuit acestei închisori, au luat decizia de a ridica un monument, pe „Rapa Robilor”, locul unde au fost îngropați deținuții decedați în penitenciar. Edificiul a fost terminat in anul 1999.
Monumentul, numit „Calvarul Aiudului”, este inalt de 18 metri, lat de 6 metri si lung de 27 de metri, este amplasat in partea de sud-vest a orasului. Este alcătuit din șapte perechi de cruci, peste care stă așezată una mai mare. Arhitectura a fost proiectată de Anghel Marcu și Nicolae Goga. Placile inscriptionate, asezate pe peretii interiori ai mausoleului, amintesc numele persoanelor decedate în câteva din închisorile comuniste.
In luna septembrie a anului 2004, în zonă a fost înființat un schit inchinat „Inaltarii Sfintei Cruci”, iar în anul 2011 a început construirea noului ansamblu monahal. Până în prezent au fost construite biserica principală, două paraclise, osuar, spațiu muzeal desfășurat pe o suprafață de 1.000 m2, spațiu pentru bibliotecă, sală de proiecții și arhivă, acestea însumând încă 1.000 m2, corp de chilii, bucătărie, trapeză și spații tehnice. Mănăstirea organizează anual Simpozionul de Martirologie, în parteneriat cu Arhiepiscopia Alba Iuliei și cu alte instituții.
În anul 2011, sub egida Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România și în 2012, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilulului Românesc, au fost effectuate două campanii de investigații arheologice la Râpa Robilor, fiind descoperite opt morminte ale foștilor deținuți. Osemintele sunt păstrate în osuarul mănăstirii.
Proiectul prevede realizarea unei spații expoziționale, în valoare de 462.000 EUR+TVA.
Activități eligibile pentru implementarea investiției 2:
– Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României;
– Inventariere, documentare, proiectare, reabilitare, restaurare, conservare și punerea în valoare a unor monumente/obiective/ansambluri reprezentative prin folosirea materialelor de construcții cu eficienta energetica și reducerea emisiilor cu efect de sera
– Construirea de muzee, spații expoziționale noi și dotarea acestora
2.IV.2 Turism și Cultură
– Digitalizarea obiectelor de patrimoniu și publicarea acestora online, asigurând accesul pentru toți cei interesați în patrimoniul acestor muzee
– Amenajare acces din DN/DJ spre monument/obiectiv din cadrul rutei, amenajare parcare, toalete;
– Marcarea și semnalizarea rutei / obiectivelor incluse în cadrul rutei;
– Dezvoltarea de infrastructură la scară mică (locuri de campare, puncte de odihnă, locuri de belvedere)
– Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;
– Marketing, management și digitalizare;
– Dezvoltare și livrare ofertă culturală;
– Formare personal și activități de educație culturală.
Responsabil: MIPE, Ministerul Economiei și Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții, UAT-urile pe raza cărora se prevăd investițiile, ONG-urile profesionale din domeniu.
Investiția 3: Finanțarea Centrelor științei și technicii
Creativitatea umană nu cunoaște limite, iar România se poate mândri cu invenții care au schimbat lumea. Prin centrele științei și technicii se propune prezentarea, într-un mod interactiv și participativ al acestor invenții. Proiectul propune crearea a 4 muzee, fie prin revitalizarea unor clădiri existente, fie crearea unor muzee noi, și dotarea adecvată a acestora pentru atragerea vizitatorilor, în special a celor tineri. Tinerii au un mare potențial creativ şi constituie un public receptiv fată de nou și față de promovarea noilor tendințe, fiind consumatori participativi. Utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare este o sursă considerabilă de creativitate și inovație. Se urmărește crearea de experiențe captivante prin realitatea virtuală, aducerea muzeului în casa vizitatorilor virtuali, crearea de ”muzee fără pereți” și folosirea dispozitivelor vizitatorului în muzeu. Se vor identifica și alte soluții reziliente și sigure, pentru îmbunătățirea experienței vizitatorului, care să implice din nou publicul existent și să atragă public nou.
Se propune realizarea de trei centre ale științei, în 3 orașe mari din România ( de exemplu Sibiu, Iasi, București), respectiv crearea unui muzeu interactiv al fotografiei în Târgu Mureș.
1. Science Centre, muzeu tehnic dedicat educației interactive și experiențiale
Cele trei centre ale științei vor avea la bază același concept, locațiile vor fi alese pe bază de concurs de proiect. Vor putea aplica primăriile din orașele mari din România, care vor pune la dispoziție terenul cu dotările și infrastructura necesară realizării proiectului.
2.IV.2 Turism și Cultură
Science Centre este muzeul tehnic dedicat educației interactive și experiențiale care permite cetățenilor să exploreze și să înțeleagă cunoștințele noastre despre stiință, tehnologie, sistemele vieții și fenomenele asociate acesteia și să promoveze participarea la conservarea ecositemului natural.
Acționează ca un catalizator pentru cunoaștere, inovare și rezolvarea problemelor explorând sinergiile dintre diversele elemente ale societății, colaborând cu alte instituții, cu mediul academic și întreprinderile private, exploatând potențialul cercetării interdisciplinare inovatoare, în timp ce ne îndreptăm spre un viitor sustenabil.
Nu există obiective de investiții cu aceleași funcțiuni sau funcțiuni similare la nivel local, regional sau național prin urmare actualul obiectiv va reprezenta atât un catalizator cultural, economic și social cât și un punct de revitalizare turistică important.
Beneficiarii investiţiei vor fi locuitorii și vizitatorii municipiilor alese, indiferent de ținta acestora (turism, tranzit, afaceri, muncă), furnizorii de servicii turistice, etc.
Dimensiunile complexului funcțional raportate la suprafețele de teren disponibile, coroborate cu limitările de gabarit, tehnice și funcționale, precum și cu nevoile previzionate de spații publice și dotări aferente conduc pentru moment spre o suprafață estimată de 3883 mp construiți desfășurați.
Costul necesar pentru construirea și dotarea spațiului la standarde econform rigurozitatii specifice Science Center-urilor Europene este de 9.500.000 € (proiectare + execuție lucrări și dotări), fără TVA
Costul construcției: 6.500.000 € fără TVA
Costrul dotărilor: 3.000.000 €, fără TVA
Estimarea calendarului:
Perioada de construcție: 2023-2025
Punerea în funcțiune a ansamblului: 2025
2. Muzeul Fotografiei și tehnicii foto, Târgu-Mureș:
Va fi primul muzeu dedicat industriei și patrimoniului în domeniu, cu accent pe digitalizarea patrimoniului fotografic existent, laboratoare, spații de prezentare, centru de cercetare, etc.
Orașul de pe malul Mureșului are un istoric bogat în domeniul fotografiei. Începând din a parte a secolului XIX au funcționat peste 120 ateliere foto, a căror material este parțial prezervat în colecțiile Muzeului Județean Mureș, inclusiv dotările din fostul studio Kantor. Această colecție s-ar putea întregi cu colecția firmei Azomureș, care din anii 1960 a produs materiale fotosensibile, până în anul 2010. Așadar Târgu Mureș poate devenei un important centru național în ceea ce privește istoria fotografiei din România.
2.IV.2 Turism și Cultură
În acest scop primăria orașului Târgu Mureș ar oferi o clădire monument, fosta casă Domokos din piața Bolyai, construit în stil Art Nouveau pentru a găzdui noua instituție. Impozanta casă supraetajată, situată pe colțul străzilor Márton Áron și Bolyai din Târgu Mureș (str. Bolyai nr. 18) poate fi considerată una dintre cele mai marcante construcții private în stil secession din Târgu Mureș, realizate în perioada primarului Bernády György. Situată într-o zonă ultracentrală a orașului, face parte dintr-un important ansamblu arhitectural local în stil secession. Prin volumetria impozantă, calitatea deosebită a plasticii fațadei și a tâmplăriilor, clădirea definește de mai mult de o sută de ani aspectul acestei zone. Hotelul și mai ales restaurantul în următoarele decenii a devenit una dintre cele mai importante scene ale vieții sociale târgumureșene.
Regim de înătime a imobilului: S+P+1E, imobil format din 3 corpuri de clădire. Suprafața terenului este 1331 mp din care 1185 mp a statului Român și 146 mp proprietată privată. Suprafață construită este 914, 20 mp, pe două nivele, la care se adaugă pivnița. Spațiul de pe colțul clădirii la nivelul parterului în suprafață de cca. 60 mp este proprietate privată.
Reabilitarea clădirii prevede crearea unui centru de vizitare la nivelul parterului pe o suprafață de cca. 370 mp. Spațiul va fi conceput pentru activități interactive cu materiale fotosensibile, respectiv se va amenaja un atelier foto în stilul anilor 1910. Centrul de vizitare va cuprinde un magazin de souveniruri și o cafenea.
Etajul I va găzdui partea științifică a prezentării artei fotografiei pe o suprafață de cca. 250 mp. Restul încăperilor va fi destinat pentru un depozit modern de stocare a clișeelor și a materialelor de fotografiere pe o suprafață de cca. 150 mp.
Podul va fi mansardat și transformat pentru birouri. Aici va fi creat spațiul de cercetare pentru muzeografi și specialiști.
Investiții necesare:
Descriere
Suma în Euro fără TVA
1
Consolidare structură, coronament, drenaj fundații
1.625.000
2
Infrastructură, încălzire centrală, sisteme de antiefracție, rețea electrică, iluminat, aer condiționat
1.490.000
3
Restaurare fațade, interior, ancadramente
975.000
4
Amenajare curte
289.000
5
Consolidare, supraetajare garaje
775.000
6
Mansardare
792.000
7
Dotări mobilier birouri, expoziții
1.350.000
8
Dotări echipamente specifice, activități interactive
975.000
2.IV.2 Turism și Cultură
9
Mobilare depozit special, aer condiționat
526.000
10
Echipamente de digitalizare, servere, calculatoare, baza de date națională
948.391
Valoare proiect
9.745.391 Eur+TVA.
Activități eligibile:
Activități de cercetare în vederea dezvoltării rutei pe teritoriul României;
Inventariere, documentare, cadastrare, proiectare, reabilitare, restaurare, conservare și punerea în valoare a unor monumente/obiective/ansambluri reprezentative;
Proiectare, construire de noi muzee, clădiri de deservire
Ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ;
Marketing, management și digitalizare;
Inventariere și publicare online a patrimoniului imaterial
Dezvoltare de modele noi de conservare și expunere a patrimoniului prin utilizarea tehnologiilor digitale (scanare 3D, Virtual Reality, Gaming, AR) pentru promovarea patrimoniului în rândul publicului, în mod deosebit a generațiilor tinere.
Dezvoltare și livrare ofertă culturală;
Formare personal și activități de educație culturală.
Valoare estimată: 38 245 391 EUR+TVA.
Responsabil: MIPE,
Responsabil: MIPE, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții, UAT-urile pe raza cărora se prevăd investițiile.
Reforma 2. Operaționalizarea Organismelor de management al destinației
Investiții:
a. Realizarea unui program național de asistență tehnică a managementul destinațiilor/consolidare a capacității
b.Inițierea înființării a două OMD-uri regionale pilot (ghidate de manualul de operare livrat de experții Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică) în regiunile cu cea mai mare proporție de ”primele zece” județe pentru sosiri internaționale
c. Operaționalizarea activității noilor OMD-uri, realizarea de strategii și planuri de acțiune, sprijinirea creării de noi OMD-uri locale sau adaptarea/întărirea structurilor existente similare OMD, după caz
2.IV.2 Turism și Cultură
d.Crearea unui mecanism de finanțare pentru a sprijini dezvoltarea rețelei regionale și locale de OMD-uri. Prin intermediul acestui instrument vor fi finanțate activități/proiecte cuprinse în strategiile de marketing și dezvoltare turistică realizate la nivelul destinațiilor turistice. În cadrul acestui instrument vor fi eligibile OMD-urile.
e.Crearea unui program de investiții în infrastructura turistică la nivelul destinațiilor turistice,prin care vor putea fi realizate investiții conform strategiilor de marketing și dezvoltare turistică realizate. În cadrul acestui instrument de finanțare vor fi eligibile autoritățle publice locale existente în cadrul destinației și membre în OMD.
f. Finanțarea cursurilor de specializare pentru personalul angajat în managementul destinațiilor
g. Finanțarea elaborării și implementării de strategii, cercetări de marketing, studii de impact și planuri de management cu scopul de creștere a performanței managementului destinației
h. Sprijinirea procesului de modernizare a managementului destinațiilor prin adoptarea de instrumente digitale (ex. : platformă web a destinației, centre de informare turistică digitale, digitalizarea obiectivelor turistice, a traseelor și a rutelor turistice din cadrul destinației etc.)
Valoare estimată: 10 mil EUR
Responsabil: Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Implementarea reformelor:
Reforma 1. Transformarea structurală socio-economică în zonele rurale și în zonele defavorizate prin dezvoltarea sustenabilă a turismului cultural și natural ca vector de dezvoltare teritorială
1. Elaborarea strategiei de turism cultural al României și adoptarea măsurilor privind dezvoltarea turismului cultural și natural ca factor de dezvoltare regională, inclusiv prin valorificarea patrimoniului natural și cultural
Ministerul Economiei și Turismului, împreună cu MIPE:
• Vor înființa un grup de lucru în vederea elaborării strategiei de turism cultural al României. Vor avea loc consultări cu instituțiile și organizațiile abilitate, după care se vor organiza consultări publice. Responsabil: MAT, (termen decembrie 2021)
• Vor formula strategia de turism cultural al Românei. Responsabil: MAT, (termen decembrie 2022)
• Aprobarea HG privind Strategia de Turism Cultural al României (termen decembrie 2023) Responsabil: MAT.
2.IV.2 Turism și Cultură
2. Crearea de rute culturale și testarea acestora.
• Formarea unui grup de lucru MIPE/MAT/MDRAP pentru implementarea programului România Atractivă. Responsabil: MIPE
• Formarea unui grup de lucru MIPE-MAT-MC pentru identificarea obiectivelor ce se vor înscrie în diversele rute, cu consultarea INP. Responsabil: MIPE
• Contactarea MC, UAT-urile pe raza cărora se află obiectivele turistice Responsabil: MIPE, MAT
• Elaborarea proiectelor de revitalizare/punere în valoare a diverselor obiective Responsabil: CNI, MC
• Execuția lucrărilor de restaurare, revitalizare, punere în valoare, ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ Responsabil: CNI, MC
• Elaborarea strategiei de promovare a rutelor. Responsabil MAT
• Dezvoltarea oferte culturale pentru fiecare rută în parte Responsabil MAT, Beneficiari
• Formare personal și activități de educație culturală. Responsabil MAT, Beneficiari
3. Modernizarea și construirea muzeelor memoriei și ale technicii.
• Formarea unui grup de lucru MIPE/MAT/MDRAP pentru implementarea programului România Atractivă. Responsabil: MIPE
• Elaborarea documentațiilor și autorizarea acestora pentru investițiile noi MDRAP, UAT-urile pe raza cărora sunt investițiile
• Execuția lucrărilor de construcții/restaurare, revitalizare, punere în valoare, ecologizare, igienizare și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ Responsabil: CNI, MC
• Elaborarea strategiei de promovare. Responsabil: MAT
• Dezvoltarea oferte culturale. Responsabil: beneficiarii
• Formare personal și activități de educație culturală. Responsabil: beneficiarii
Reforma 2. Creșterea competitivității turismului romănesc prin managementul participativ al destinațiilor turistice și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației(OMD)
Pasul 1: Configurarea OMD-urilor regionale
OMD-urile regionale ar trebui să fie concepute pentru a forma o rețea eficientă care poate lucra cu autoritatea turistică națională într-un parteneriat puternic și dinamic, pentru a furniza strategii și mărci naționale și regionale aliniate, cu un accent special pe dezvoltarea piețelor țintă internaționale.
2.IV.2 Turism și Cultură
Obiectiv : stabilirea a până la opt OMD regionale, cu îndeplinirea următoarelor criterii:
• Fiecare OMD regional să dețină o dezvoltare minimă pentru a fi eficiente
• Să aibă un buget de bază minim de 250 000 EUR și o țintă pentru a obține cel puțin o sumă echivalentă de la parteneri
• să dețină o strategie regională în domeniul turismului
• să atragă sectoare publice, private și alte sectoare ca parteneri activi și egali în implementare
• să funcționeze pe o bază complet profesională, în cadrul unei culturi inovatoare, antreprenoriale
• să fie consecvente în toată România și să nu fie legate de schimbările politice
Pentru atingerea obiectivului ar trebui să se ia în considerare furnizarea de finanțări externe/guvernamentale pentru a sprijini OMD-uri regionale pe măsură ce încearcă să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile și pentru a sprijini dezvoltarea unei rețele durabile de OMD-uri în România.
Într-un astfel de caz, va fi important să existe criterii clare pentru a identifica acele OMD-uri eligibile cel mai bine plasate pentru a primi sprijin de finanțare în faza pilot și a restului programului (dacă este continuat).
Criteriile de eligibilitate pot include următoarele:
• să acopere unul sau mai multe județe, cu o capacitate de cazare minimă de 75 000 de camere
• să dețină o conducere eficientă și un parteneriat turistic regional al părților interesate cheie în acest loc și angajate să instituie și să funcționeze OMD în mod continuu
• să dețină o strategie turistică și planul de acțiune,
• planul de afaceri pregătit, care să demonstreze capacitatea și rolul intenționat în realizarea strategiei regionale și a planului de acțiune pentru zona OMD;
• buget țintă de 500 000 EUR, jumătate din surse primare (taxa de promovare a turismului, consiliile municipale și județene) și jumătate din alte surse
• plan bine fondat de a atrage finanțări externe
2.IV.2 Turism și Cultură
• angajamentul de a colabora cu municipalitățile și alte părți interesate locale pentru a stabili OMD-uri locale, inclusiv îndrumare și sprijin în pregătirea unei strategii și a unui plan de acțiune pentru turism local;
Pasul 2 : Crearea de OMD-uri locale
Fiecare OMD local ar trebui să se concentreze pe reunirea jucătorilor-cheie într-un parteneriat de gestionare a destinației locale. Ele vor fi create în destinații cu trafic suficient de turiști care să asigure sustenabilitatea organizației. Construirea lor pe baza structurilor OMD efectiv existente acolo unde există, ar fi binevenită.
Obiectiv: asigurarea că în destinație sunt locuri atractive, autentice, bine întreținute pentru ca vizitatorii să petreacă timp și bani, și oferă experiențe autentice pentru vizitatori noi, bazate pe povești locale.
Alte obiective includ furnizarea de sprijin pentru afaceri, stimularea formării pentru creșterea profesionalismului industriei și crearea de pachete locale de activități și oportunități de vânzare încrucișată; și să lucreze cu organizații regionale și naționale în marketing și vânzări, susținând campanii tematice naționale și adăugând dimensiuni locale.
Pasul 3: Înființarea OMD-ului național
OMD-ul național va integra ministerul de resort cu atribuții în turism, alte ministere și instituții relevante pentru turism (ex. Universități, camere de comerț, companii cu capital de stat sau private cu interes pentru promovarea națională și internațională a României, asociații profesionale din domeniul turismului, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism, Centre Naționale de Informare și Promovare Turistică etc) și OMD-urile regionale
OMD-urile vor asigura, pe lângă rolul de management al destinației și un rol de consultat pentru autoritățile publice locale și entitățile private care vor să dezvolte proiecte sau afaceri din turism. Un rol important pe care îl pot juca OMD-urile îl reprezintă atragerea de fonduri și crearea de mecanisme financiare pentru susținerea afacerilor din turism.
Locații și beneficiari (enumerare în funcție de priorități)
• Localitățrurale sau comunități urbane cu risc de sărăcie și excluziune socială
• Localități rurale izolate, localități urbane mici (sub 20.000 de locuitori).
• Localități urbane
2.IV.2 Turism și Cultură
Parteneri și beneficiari ai reformei:
• Publicul general
• Comunitățile locale
• Unitatile administrativ teritoriale (UAT)
• Entitățile publice și/sau private și partenerii lor sociali.
• Grupurile de cetățeni “hard-to-reach”, incluzându-i pe cei cu nevoi speciale și minorități
• Turiștii de pe plan regional și local dar și național și internațional.
• SMEs / IMM uri și ODP uri
• Comisii științifice și rețele de cunoaștere legate de rutele culturale
• Grupul centrelor de cercetare/ universităților (studenți și cadre universitare) în relație cu părțile interesate, organizațiile non-profit și actorii locali / regionali / naționali interesați de rutele culturale
• Instituțiile financiare, educaționale și guvernamentale, precum și organizațiile de turism și agenții de piață, de la nivel european, național și local.
• Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism, Institutul Național al Patrimoniului
• Alte persoane fizice și juridice
Beneficii:
Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului Cultural se va concentra pe trei niveluri, pentru a servi drept ghid pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului cultural în România, astfel încât:
• să consolideze în continuare România ca destinație turistică bine cunoscută, de talie mondială, pe tot parcursul anului, precum și ca destinație care îndeplinește standardele UE în ceea ce privește furnizarea de produse și servicii;
• să prețuiască oamenii, tradiția, locurile, patrimoniul natural și cultural al României;
• să crească vizibilitatea și reputația României pe piețele internaționale de turism de prim rang.
2.IV.2 Turism și Cultură
Viziunea strategiei sugerează că:
Până în 2030, România va deveni o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, pe parcursul întregului an, axată pe unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii de calibru internațional.
• România se va afla în fruntea clasamentelor de competitivitate în turism, ca urmare s investițiilor strategice în infrastructură, educație, marketing și promovare, care vor duce la dezvoltarea de experiențe unice pentru turiștii care vizitează România și care o vor face atrăgătoare pentru piețele relevante din Europa și din lume.
• Turismul își va crește semnificativ contribuția la creșterea și dezvoltarea economică în România și în Europa, prin creșterea cheltuielilor vizitatorilor.
Obiectivul: Creșterea accesibilității zonelor turistice și a calității infrastructurii turistice
Implementarea planului de acțiune va produce următoarele rezultate:
• Drumuri de acces către atracțiile turistice reabilitate;
• Căi ferate cu valoare turistică rehabilitate
Se preconizează că implementarea acțiunilor dedicate infrastructurii turistice locale, unităților turistice și pregătirii destinațiilor vor produce rezultate precum:
• Spații publice reabilitate și mai bine dotate în zonele rurale;
• Obiective de patrimoniu cultural reabilitate și introduse în circuitul turistic;
• Obiective de patrimoniu natural echipate și protejate, noi produse de ecoturism;
• Noi centre muzeale, dedicate turismului cultural;
Obiectivul: Creșterea calității experiențelor și a serviciilor la nivelul destinațiilor turistice
Implementarea măsurilor menite să diversifice și să optimizeze experiențele în destinațiile românești va genera următoarele rezultate:
• Produse mai bune prin structuri turistice publice îmbunătățite (muzee, obiective de patrimoniu cultural și natural) cu o mai bună eficiență energetică.
2.IV.2 Turism și Cultură
• gestionare mai bună a destinațiilor turistice prin personal cu aptitudini și calificări superioare în organizațiile de management al destinației, ducând la o capacitate tehnică crescută și un management mai bun al destinațiilor;
• Valorificarea evenimentelor principale, precum „Capitala Europeană a Culturii” și a altor evenimente internaționale care atrag mai mulți turiști internaționali și mai multe încasări înregistrate
• Diversificarea ofertei și dezvoltarea de noi produse prin:
• Activități de promovare care vizează comercializarea produselor locale autentice;
• Agende culturale publicate și promovate la nivel internațional, cu evenimente care să reprezinte, în sine, motive de vizitare, care să atragă turiști internaționali;
• Acces la informații turistice prin digitalizare:
• Centre de informare turistică digitalizate, oferind turiștilor și vizitatorilor servicii de informare îmbunătățite;
• Destinații cu o mai bună semnalizare turistică și cu sisteme de mobilitate urbană îmbunătățite (bilete și informații);
• Aplicații și hărți digitale ale destinațiilor;
• Baze de date deschise în domeniul turismului.
Susținerea extinderii și creșterea calității produselor existente, crearea de noi produse,
îmbunătățirea accesului la informațiile din domeniul turismului, îmbunătățirea sau crearea de abilități, îmbunătățirea calității serviciilor și managementul obiectivelor turistice contribuie, per ansamblu, la îmbunătățirea experiențelor disponibile în destinațiile românești. Îmbunătățirea și diversificarea experiențelor poate genera un feedback mai bun, atrage noi turiști, crește cheltuielile turiștilor și genera noi locuri de muncă în sector. Totodată, mai mulți membri ai comunităților care locuiesc în preajma obiectivelor turistice vor avea mai multe oportunități de angajare și-și vor putea crește veniturile.
Obiectivul: Consolidarea capacității de elaborare de politici în domeniul turismului, creșterea gradului de digitalizare și o mai bună adaptare a instrumentelor de marketing la specificul piețelor cu potențial mare
Acțiunile propuse în cadrul acestui obiectiv vor genera următoarele rezultate:
• Politici și instrumente mai bune de marketing și monitorizare, dezvoltate pe baza segmentării pieței, statistici și studii relevante și actuale;
• Abilități mai bune de marketing și promovare prin instrumente de digitale destinate turiștilor (aplicații mobile la nivel național și la nivelul destinațiilor, calendare etc),
2.IV.2 Turism și Cultură
produse de turism introduse pe piețele internaționale prin intermediul platformelor de promovare online și inițiative mai bune de cooperare între actorii din domeniile public și privat;
Crearea unor instrumente de marketing mai eficiente contribuie la atragerea de noi piețe, la creșterea accesibilității informațiilor despre destinație și implicit creșterea numărului de turiști și a duratei de vizitare, implicit creșterea veniturilor de pe urma turiștilor la nivel de destinație și în consecință la crearea de noi locuri de muncă. Colectarea de date precise susține capacitatea de a elabora politici bazate pe realitate, ceea ce duce la o implementare mai bună a strategiei. Încurajarea dialogului public-privat este un element central pentru dezvoltarea sectorului. Participarea sectorului privat la implementarea strategiei este extrem de importantă.
Beneficii conexe:
• Dezvoltarea integrată a monumentelor istorice în acord cu mediul înconjurător, terenurile si parcurile industriale.
• Ecologizarea, igienizarea și reabilitare peisagistică a zonelor cu impact negativ și a terenurilor industriale, crearea de spații verzi, parcuri și zone de recreere în jurul unor monumente istorice vor contribui semnificativ la îmbunătățirea mediului înconjurător.
• Reforma va genera un flux de turiști spre zone rurale ale României, mai defavorizate și va genera o cerere de produse și servicii locale crescând valoarea acestora și eficiența utilizării lor. Încurajarea consumului de produse alimentare de pe plan local va duce la creșterea gradului de valorificare/prevenirea generării deșeurilor reducând astfel efectul asupra mediului și contribuind la tranziția către o economie mai verde.
• Punerea în valoare a locuințelor rurale, inclusiv încurajarea investițiilor de la urban către rural in vederea stopării abandonului caselor tradiționale
• Traseele de descoperire (istorică, culturală, de patrimoniu, socială) între aceste teritorii naționale vor promova schimburile între cetățeni, între teritorii naționale sub orice formă (artistică, economică, socială) și vor încuraja partajarea activă de cunoștințe, înțelegerea reciprocă și interculturală sub umbrela cetățeniei românești și europene.
• Dezvoltarea unui turism cultural de calitate
• Fiecare traseu cultural este un vector pentru economiile locale și proiectele trebuie să ia în considerare, printre prioritățile lor, un plan de dezvoltare pentru teritoriile implicate, în scopul de a asigura dezvoltarea lor economică într-o manieră culturală durabilă. CM / Res (2013) 67 recomandă implicarea mass-mediei scrise și audiovizuale
2.IV.2 Turism și Cultură
și utilizarea deplină a potențialului mass-mediei electronice, cu scopul de sensibilizare a populației în legătură cu obiectivele culturale ale proiectelor. Dezvoltarea turismului cultural și dezvoltarea culturală și economică de-a lungul rutelor culturale trebuie să se bazeze pe un dialog între culturile urbane și cele rurale. Rutele culturale sunt instrumente menite să crească cunoașterea și gradul de conștientizare al cetățenilor asupra dialogului multicultural și patrimoniului comun, precum și turismul cultural și social. Itinerariile Culturale sunt inseparabile de turism, care oferă posibilitatea unei călătorii fizice și spațiale. Un studiu de impact al Itinerariilor Culturale, lansat în comun, în 2010 de către Consiliul Europei și Comisia Europeană, arată că toate Itinerarii Culturale oferă oportunități pentru IMM uri de a dezvolta produse și servicii în cadrul activităților de turism pe care rutele le generează. Unele dintre întreprinderile locale oferă produse cu eticheta Itinerariu Cultural, contribuind astfel la promovarea traseului (Consiliul Europei 2011: 120). Produsele turistice și proiectele realizate de-a lungul rutelor trebuie articulate în conformitate cu liniile majore ale temei, care să permită descoperirea teritoriilor și moștenirea care face parte din ele. Un aspect important în acest domeniu este implicarea și conștientizarea diferitelor părți interesate, care reprezintă principala condiție pentru o durabilitate coerentă socială și de mediu. • Rutele culturale sunt laboratoare de reinterpretare a tradițiilor, artei, patrimoniului, care încurajează activități și proiecte artistice, ce explorează legăturile dintre patrimoniul și cultura contemporană, evidențiind practicile cele mai inovatoare din punct de vedere al creativității, în special în ceea ce privește instruirea tinerilor europeni în domeniu relevant. Unul dintre obiectivele programului este de a reflecta asupra valorilor în domeniul patrimoniului și culturii: patrimoniul este o entitate vie și dinamică, în evoluție permanentă. Deci fiecare temă a Itinerariilor Culturale trebuie să inspire noi arte și creații contemporane, inclusiv artele digitale, muzică, spectacole și artă tri-dimensională. Fiecare traseu va asigura continuitatea în importanța culturală a temei, prin stimularea de producții culturale contemporane conexe. Acest domeniu de acțiune poate permite dezvoltarea cooperării între artiști provenind din diferite țări și experiențe, facilitarea dialogului intercultural prin artă.
Reforma – Reformarea modelelor de cofinanțare publică și tranziția digitală a sectorului cinematografic
1.1. Cinematografia din România este domeniul cultural-creativ cu cel mai mare succes internațional și vizibilitate globală, și cel cu unul dintre cele mai ridicate posibilități de
2.IV.2 Turism și Cultură
dezvoltare economică și de diplomație culturală. Slaba infrastructură de distribuție digitală de film produs în România s-a suprapus peste capacitatea organizațională redusă și resursele digitale reduse ale domeniului cinematografic în competiție cu resursele logistice dezvoltate de competitorii de pe piața internațională. Creșterea acestei capacități și adaptarea producătorilor și distribuitorilor la instrumente de lucru care să le crească nivelul de competitivitate, împreună cu susținerea formării și a angajării de personal specializat în digital, va genera câștiguri în același timp economice, culturale și de diplomație culturală.
Pentru anul 2020, comparativ cu 2019, datele indică o scădere a vânzărilor cu 30%, iar a profitului, cu 60%, în contextul înjumătățirii marjelor de profitabilitate la minimul ultimului deceniu, în directă relație cu închiderea cinematografelor și incapacitatea redusă de tranziție rapidă către distribuția digitală. Având în vedere creșterea constantă la nivel sectorial în ultimul deceniu, primul semestru din 2020 indică cele mai proaste rezultate financiare de după 2010, în condițiile în care, pentru companiile de producție cinematografică, capitalul de lucru pozitiv reflectă o nevoie de finanțare pe termen scurt, acoperită prin reinvestirea profiturilor și reducerea gradului de îndatorare. În actualele condiții legislative din România, o parte semnificativă a îndatorării companiilor de producție provine din calificarea cofinanțării publice pentru film românesc drept credit direct și limitarea accesului la finanțare la aplicația de proiect cinematografic punctual.
Modernizarea legislației incidente și a mecanismelor de cofinanțare publică a sectorului cinematografic este parte integrantă și necesară a reformelor administrative deja planificate, începând cu digitalizarea concursurilor de proiecte cinematografice.
Reforma urmărește:
 modificarea legislației incidente în domeniul cinematografiei;
 reformarea modului de funcționare a Centrului Național al Cinematografiei, prin operaționalizarea sistemului digital de administrare a finanțărilor, inclusiv a concursului de proiecte;
 creșterea gradului de digitalizare a producătorilor și distribuitorilor de film din România;
 creșterea ofertei digitale de producții audiovizuale românești.
Obiectivele investiției:
2.IV.2 Turism și Cultură
 Creșterea capacității organizaționale/de business a producătorilor și distribuitorilor de film;
 Creșterea competitivității producătorilor și distribuitorilor din România pe o piață internațională;
 Creșterea abilităților digitale ale forței de muncă din domeniul cinematografiei.
Producția și distribuția cinematografică sunt, în prezent, într-un proces de revizuire, la nivel european, a modelelor de finanțare, prin evaluarea necesității unei tranziții de la finanțarea pe proiect la finanțarea pe entitate (companie).
Pentru testarea, în paralel, a revizuirii legislației incidente în cinematografie și a modelelor de finanțare actuale, pe proiect punctual, propunem un program-pilot, sub forma unei scheme de ajutor de stat, de finanțare pentru dezvoltarea de conținut și creșterea capacității organizaționale/de business a producătorilor și distribuitorilor de film, care să combine, în premieră, finanțarea de proiect și finanțarea de entitate (companie).
Programul-pilot va genera, în același timp, cartografierea nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale companiilor de producție și distribuție.
Pornind de la modele europene, pilotul, centrat pe ideea de „portofoliu de companie“, va oferi resurse financiare, pe de o parte, pentru dezvoltarea de conținut digital (2-4 proiecte digitale – multiecran, web, serii non-liniare), iar pe de altă parte, pentru dezvoltare de resurse digitale, mărirea capacității proprii de postproducție (digitală) a producătorilor, pentru deschiderea de piețe noi pentru filmul românesc, prezentare și promovare națională și internațională (inclusiv microplatforme VoD), și formare profesională în domeniul utilizării mediului digital în audiovizual, încurajând crearea de noi locuri de muncă pentru personalul înalt calificat din domeniu.
Finanțarea (schemă GBER) va avea intensitatea maximă de 50% și va fi condiționată de atragerea/păstrarea unui număr minim de angajați specializați în domenii digitale.
Activități eligibile:
• Dezvoltarea

https://www.cotidianul.ro/documents/PNRR-2-06.pdf

Ce taxe vor crește după ce se aprobă PNRR

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.