Centrul de Resurse Juridice a lansat studiul de caz Comunitatea de pe rampă din Pata Rât prin care atrage din nou atenția asupra unei situații inacceptabile în care, de peste un deceniu, trăiesc mai multe comunități, segregate la marginea unuia dintre cele mai dezvoltate orașe ale României: Cluj-Napoca.
”Imaginează-ți că ești copil și trăiești printre mormane de gunoaie, din care mănânci și din care te îmbraci. Ești murdar și nu ai apă să te speli. Jucăriile tale sunt obiectele aruncate de alți oameni. Ești înconjurat de sărăcie, probleme, suferință și mulți câini. Respiri un aer toxic și iarna îngheți de frig. Nu cunoști altă realitate, nu știi ce înseamnă să trăiești într-un sat sau oraș, în condiții decente, aproape de școli, magazine, piețe, stații de autobuz. Crești într-un loc ireal pentru 2019, în cea mai săracă comunitate din Pata Rât, în comunitatea de pe rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca”.
Închiderea rampei de gunoi este doar un prim pas pentru oamenii din Pata Rât. Sunt necesare schimbări majore ale circumstanțelor în care supraviețuiesc pentru a ajunge să trăiască în condiții care nu le neagă demnitatea și care nu le încalcă flagrant drepturile.
„Aici e rău, asta-i rău, de apă, de curent. Uitați, vine vara, aicia murim de mirosul ăsta de la gunoaiele astea. Am lucrat la Oncos 2 săptămâni și când vinem în fiecare seară vomitam, vărsam tăt din mine, de la miros. Dapăi un copil care crește aici? (..) Mi-aș dori să plecăm de aici într-un loc mai bun, dar nu avem unde. Unde să mergem? Oare s-ar găsi un loc ca să ne mute pe noi undeva de aici? (persoană intervievată în 2019)“
Câteva dintre recomandările studiului Comunitatea de pe rampă din Pata Rât sunt:
– Consultarea reală a persoanelor din comunitatea Pata Rât cu privire la toate măsurile ce le vizează, în special în ce privește relocarea acestora și accesul la serviciile sociale disponibile, cu informarea adecvată a acestora asupra drepturilor prevăzute de lege. Orice demersuri de relocare trebuie să aibă în vedere acordarea unor locuințe care să le ofere condiții decente de trai, cu respectarea normativelor legale conform Anexei 1 la Legea nr. 114//1996,. De asemenea, trebuie avută în vedere și accesibilitatea financiară a acestor locuințe, atât sub aspectul chiriei, cât și al costului utilităților;
– Renunțarea la criteriile abuzive și discriminatorii privind accesul la locuințe sociale în municipiul Cluj-Napoca;
-Prioritizarea finanțării construirii/achiziției de locuințe sociale din fonduri publice pentru a acoperi nevoile stringente existente pe raza localității în rândul persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, astfel încât finanțarea prin proiecte să fie complementară finanțării publice și nu invers, cum este cazul în prezent;
justiție. demnitate. egalitate.
-Renunțarea la practica nelegală a refuzării emiterii de cărți de identitate permanente pentru persoanele ce nu pot prezenta documente ce fac dovada domiciliului – încălcând astfel prevederile legale ce permit realizarea dovezii domiciliului prin declarație pe propria-răspundere însoțită de verificări în teren realizate de poliție.
Reamintim că problemei locuirii într-un mediu toxic, a segregării rezidențiale, a lipsei accesului la drepturi și servicii pentru această comunitate i se adaugă o condamnare a României la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru încălcarea articolele 3 privind interzicerea tratamentelor inumane şi degradante şi 8 privind respectarea vieţii private şi de familie, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
____________________________________________________________________________
Studiul de caz s-a realizat în cadrul proiectului ”Închiderea cercului – vulnerabilitatea locuirii romilor și interesele din domeniul locuirii”, sprijinit printr-un grant din partea Fundației Open Society Institute în cooperare cu OSIFE, din cadrul Open Society Foundations. Acesta este unul dintr-o serie de cinci studii de caz privind situații diverse de vulnerabilitate a locuirii romilor din Cluj Napoca, Alba Iulia, Aiud, Constanța și București, studii care includ mărturii ale oamenilor din comunități, cadrul legal și o serie de recomandări.
Situațiile au fost documentate și de jurnaliști, care au publicat independent articole despre fiecare comunitate în parte, respectiv Pata Rât – Turnesolul Clujului, Povestea unui eșec administrativ la Alba Iulia. Cazul ”Turturica, Cine m-a pus să vin aici? Dar altundeva unde să mă duc? și Cartierul de coșmar al Aiudului. Oameni forțați să trăiască în sărăcie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.