Construcțiile Un sector care plutește în derivă

Sectorul constructiilor este în acest moment foarte afectat de escaladarea fără precedent a prețurilor materiilor prime, materialelor de construcții, dotărilor, echipamentelor, utilajelor, carburantului, energiei etc., fapt ce a condus la o criză majoră în domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel mondial.

În contextul în care piața construcțiilor era deja impactată de pandemia Covid-19, evenimentele recente, respectiv războiului din Ucraina precum și sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului de Comisia Europeană și de state, au accentuat impredictibilitatea și imprevizibilitatea pieței, accelerând și agravând situația preexistentă din domeniul construcțiilor.

Situația conflictuală are un impact major asupra industriei construcțiilor din România, în condițiile în care aceasta este mare consumatoare de energie și combustibil folosite pentru utilaje în execuția lucrărilor, iar prețul energiei a crescut exponențial, și unii dintre cei mai mari exportatori de materii prime și materiale de construcții esențiale în domeniu, cum sunt minereul de fier și produsele din metal (o cantitate semnificativă a acestora fiind importată de către firmele de construcții din România din regiunile aflate în conflict), și-au redus forțat capacitatea de producție, fapt ce a generat diminuarea stocurilor la materialele de contrucții care erau deja la niveluri joase, afectarea în și mai mare masură a fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional, prin întreruperea legăturilor aeriene, întârzieri în transportul maritim și feroviar etc.

Conform notei de fundamentare a unei OUG privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor – cadru, efectele situației generate de creșterile necontrolate, exagerate, ale prețurilor la materiale de construcții, utilaje, dotări, energie și carburant și cele generate de războiul din Ucraina asupra aprovizionării cu materii prime/materiale de construcții esențiale, pun în pericol atât investițiile publice și private începute cât și pe cele viitoare prin:
•       blocarea contractelor de lucrări/produse aflate în etapa de ofertare, semnare sau derulare, interesul operatorilor economici din domeniu pentru a participa, continua sau finaliza procedurile de atribuire sau contractele fiind extrem de redus, mergând până la refuzul sau amânarea semnării contractelor, amânarea începerii lucrărilor, deși au primit ordin de începere;
•       intrarea în insolvență/faliment a unui numar record de societăți, într-un ritm foarte accelerat față de condițiile normale, ce pot duce la creșterea ratei șomajului, accentuarea fenomenului de migrație a forței de muncă, deja diminuată în domeniul construcțiilor, către țările din Vestul Europei, inclusiv în țări care sunt mai avansate decât România în implementarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, creșterea ratei inflației, a incapacităților de plată a taxelor și impozitelor datorate la bugetul general consolidat;
•       compromiterea proiectelor prezente și viitoare realizate prin Planul Național De Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Național de Investiții Anghel Saligny, POIM, POS-T, etc și pierderea finanțării europene.

Cu titlu de exemplu, la nivelul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale beneficiarii au semnalat numeroase cazuri de proiecte cu riscuri mari de întârziere sau chiar imposibilitate de continuare a implementării ca urmare a creșterii preturilor.

Având în vedere că anul 2023 este ultimul an de plată pentru proiectele contractate prin PNDR 2014-2020 și există în derulare un număr considerabil de proiecte – 1662 proiecte – pentru care se preconizează că vor exista costuri suplimentare generate de aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021, act care nu acoperă decât parțial riscurile generate de creșterile înregistrate pe piața construcțiilor și pe piețele adiacente, trebuie evitate orice întârzieri suplimentare ce pot apărea în derularea acestor proiecte, sau chiar blocaje, cum ar fi: sistarea execuției lucrărilor sau neonorarea la termen a facturilor de către ordonatorii de credite datorită lipsei unei surse sigure și clare de finanțare.

Prin crearea cadrului legal în vederea susținerii proiectelor va fi posibilă evitarea rezilierii contractelor de finanțare cu beneficiarii FEADR, precum și evitarea dezangajării fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, lucru care poate avea impact economic semnificativ atât asupra unităților administrativ – teritoriale cât și asupra României.

De asemenea, în vederea formării unei imagini cât mai aproape de realitate a situației economice actuale, în urma consultării Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), organizația reprezentativă la nivel de sector de activitate – construcții, ca urmare a procesului de interogare a firmelor de construcții membre ale federației au rezultat următoarele:
-Dintre firmele chestionate, 100% au declarat că au probleme în unul, în mai multe, sau în toate contractele aflate în derulare, sau vor avea în scurt timp.
-Referitor la numărul de contracte care întâmpină greutăți, declarațiile celor chestionați au arătat că din totalul contractelor semnate de aceștia, 93% sunt în dificultate și nu vor putea fi continuate, în lipsa unor măsuri care să sprijine procesul investițional.
-În acest moment constructorii au redus semnificativ ritmul de lucru în șantiere și încearcă să deruleze preponderant activități pe care le pot efectua din stocurile existente. Majoritarea societăților de construcții  estimează că pot continua în acest ritm încă 1 lună- maxim 2 luni, după care vor fi nevoite să oprească lucrările, chiar dacă vor pierde garanția de bună execuție și vor primi certificat negativ sau vor intra în insolvență. Firme care derulează lucrări de drumuri au semnalat că execută în aceste momente lucrări de terasamente, deoarece este imposibil să achiziționeze bitum la prețuri apropiate de cele din momentul ofertării, având în vedere că prețul la bitum a crescut într-un singur an cu cca 100%.
-Din totalul contractelor în derulare, în 51% din acestea au fost transmise Notificări către Beneficiari, prin care au semnalat că se vor sista lucrările sau s-au obținut Certificatele de forță majoră.
-Până în acest moment din totalul firmelor chestionate 30% au declarant că au oprit deja parte din șantiere, iar procesul va continua/se va intensifica în cca o lună, fără o intervenție urgentă.

Ministerul Dezvoltării a evidențiat că, în ultimul an, costul fier betonului s-a dublat, iar costul bitumului s-a majorat cu 119%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4596 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Pai se va intampla ceea ce trebuie sa se intample: ca orice balon, se umfla pana face poc! Deja imobiliarelw erau umflate la maxim din lacomia guvernantilor, a bancilor, a agentiilor si a imobiliarilor! Doar nu credeti ca dublarea preturilor materialelor va duce si la dublarea pretului locuintelor, cand a crescut pretul hranei, a benzinei, a energiei si cam toate celelalte dupa ele! Deoarece veniturile scad prin inflatie, daca guvernele fac prostia sa accelereze iar tiparnita de bani, prabusirea va fi catastrofala! Cu razboi la granita si cu americanii care l-ar vrea escaladat, decizia unei achizitii imobiliare va astepta pana la Sf.Asteapta! Ce tara avem daca 80% din fier beton si bitum venea din Ucraina?! Ce fel de interlopi au condus Romania 30 de ani, de au distrus toate unitatile de productie pentru a trai din importul (mila) strainilor! Sper ca aceasta depresiune economica ce va urma sa ne dea mintea cea de pe urma specifica romanului!

  2. De cand guvernează PNL-ul Romania este in deriva, un partid de papagali, marionete si drogati, astia vand Romania toata

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.