Cortina se ridică la Opera din Cluj în faţa întregii cetăţi     

Gongul Stagiunii 2018-2019 anunță o constelație de trei evenimente excepționale, montate în aer liber și dedicate întregii cetăți clujene!

Sâmbătă, 1 septembrie, de la ora 20:00, sunteţi invitaţi La Operă: Concertul de deschidere a noii stagiuni, pus în scenă în Piața Avram Iancu, în prezența îndrăgiților artiști lirici clujeni și a invitațiilor lor speciali!

La Operă s-a transformat într-o tradiție, atât pentru artiștii dornici să revină pe scena teatrului liric după o binemeritată vacanță, cât și pentru publicul clujean, prezent într-un număr impresionant pe parcursul ultimelor trei ediții ale evenimentului.

Dacă până acum un an, programul interpretat în cadrul concertului La Operă avea menirea de a anunța, prin reprezentative momente orchestrale, solistice, de ansamblu sau corale, câteva dintre principalele titluri operistice planificate pentru noul sezon liric, ediția 2018 a evenimentului aduce și arii celebre – precum Io son l’umile ancella din Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, Casta Diva din Norma de Bellini, Vesti la giubba din I Pagliacci de Ruggero Leoncavallo – din creații neregăsite în repertoriul curent al Operei Naționale Române Cluj-Napoca, însă a căror interpretare vă va transpune, cu siguranță, în universul lucrărilor originale. Impozanta uvertură a operei rossiniene La gazza ladra deschide un parcurs muzical bogat, în care se regăsesc expresiile furiei Reginei Nopții din Flautul Fermecat de Mozart, focul gitanilor din Il trovatore de Giuseppe Verdi, galanteria cu care sergentul Belcore încearcă să câștige inima Adinei, spre disperarea naivului Nemorino (Come paride vezzoso… Or se m’ami din L’elisir d’amore de G. Donizetti), fermecătoarea arie Quando m’en vo’ a Musettei din La bohème de Giacomo Puccini, dorul și ardoarea cu care Madama Butterfly așteaptă reîntoarcerea lui Pinkerton, dar și comicul situațiilor din opereta Văduva veselă a lui Franz Lehár, evocate în cadrul unui colaj. Nu lipsesc nici esențele românești din bogăția expresivă a concertului care va fi încheiat de animatul duet Nu-i bai din opereta Lăsați-mă să cânt a lui Gherase Dendrino și de o Suită pentru taragot și orchestră (aranjament: Flaviu Mogoșan).

Nu numai auzul vă va fi încântat de către soliștii, corul și orchestra Operei Naționale Române Cluj-Napoca, aflate sub bagheta dirijorului David Crescenzi, ci și privirea. Multitudinea de culori, lumini și minunatele costume prezente pe esplanada din fața clădirii Operei clujene, vor cuceri, cu siguranță, întregul public în prima seară de toamnă!

Dirijor: David Crescenzi

Regia artistică: Alina Simona Nistor

Cu: Irina Săndulescu Bălan, Ștefania Barz, Lucia Bulucz, Veronica Fizeșan, Carmen Gurban, Larisa Ștefan, Oana Trîmbițaș, Diana Țugui, Iulia Merca, Liliana Neciu, Andrada Ioana Roșu, Marius Vlad Budoiu, Eusebiu Huțan, Sorin Lupu, Andrei Manea, Geani Brad, Florin Estefan, George Godja, Zoltán Nagy (invitat special), Bogdan Nistor, Petru Burcă, Molnár Zoltán, Varga János, Dan Gâdea.

Orchestra și Corul Operei Naționale Române Cluj-Napoca. Maestru de cor: Emil Maxim. Dirijor cor: Corneliu Felecan. Regie scenă: Cristina Albu

Duminică, 2 septembrie și marți, 4 septembrie, de la aceeași oră, Opera Aperta vă așteaptă în Piața Unirii. Proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și susținut de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Anului Centenar

Precedat de succesul edițiilor anterioare ale anilor 2015, 2016 și 2017 care au încheiat trei stagiuni consecutive cu spectacole excepționale montate în aer liber, în fața unui public de peste 100.000 de spectatori în locațiile alternative din Piața Unirii și Parcul Central din Cluj-Napoca, proiectul Opera Aperta 2018 aduce în fața spectatorilor din acest an două dintre cele mai iubite producții din repertoriul  liric: cuceritoarea comedie romantică Elixirul dragostei a compozitorului belcantist Gaetano Donizetti, interpretată în premieră pe scena Operei române clujene în luna februarie a acestui an, și dramatica poveste a prințesei chineze Turandot, așa cum a surprins-o Giacomo Puccini în ultima dintre capodoperele sale.

Cele două titluri emblematice pentru repertoriul național și internațional pe care Opera Națională Română din Cluj-Napoca dorește să le împărtășească publicului clujean sunt expresia nemijlocită a principiului ce stă la baza conceptului Opera Aperta: acela de a ne deschide cortina în fața întregii cetăți clujene, devenind o operă a tuturor.

Mai mult decât atât, excelența în cultură și în artă este un prim deziderat al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar distinsa sa rezonanță vine în completarea propriilor valori ale fiecăruia dintre partenerii noștri.

Elixirul dragostei, spectacol prezentat în parteneriat cu Teatrul Csokonai Színház din Debrecen, este realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și susținut  de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în cadrul Anului Centenar

Libretul acestei opere în două acte este semnat de Felice Romani, după libretul Le philtre al lui Eugène Scribe.

Premiera operei comice L’elisir d’amore la data de 12 mai 1832 a consfințit statutul compozitorului belcantist Gaetano Donizetti la Milano, unde acesta se bucurase, cu doar un an mai înainte, de succesul apariției operei Anna Bolena. Pe baza unuia dintre cele mai reușite librete ale lui Felice Romani, Donizetti a elaborat lucrarea cu rapiditatea care, de altfel, îl caracteriza, dând la iveală o capodoperă hazlie și dramatică în același timp, deopotrivă naivă și profundă. Comicul se datorează atât atitudinii infantile a îndrăgostitului Nemorino – care crede cu tărie că ,,elixirul” comercializat de șarlatanul Dulcamara (de fapt un ,,simplu” și bun vin de Bordeaux) îi va aduce dragostea capricioasei Adina – cât și naturii personajelor, a căror rădăcină se află în genul operei buffa.

Profunzimea operei rezidă din felul în care Nemorino își demonstrează dragostea, acesta fiind dispus ca, pentru a obține suma de bani necesară achiziționării unei a doua doze de elixir, să se înroleze definitiv în armată. Acest gest o sensibilizează pe Adina și o determină să își anuleze decizia de a se căsători cu sergentul Belcore – pretendentul ei ideal și rivalul lui Nemorino. Cu toate că, aparent, fericitul deznodământ se datorează poțiunii miraculoase (cel puțin în viziunea lui Nemorino), acesta constituie de fapt un rezultat al maturizării pe care cei doi protagoniști o experimentează, Nemorino alungându-și inhibițiile și conștientizând importanța exprimării deschise a sentimentelor sale, în timp ce Adina își dovedește sensibilitatea în raport cu gestul tânărului, achitându-i ieșirea din armată.

Dirijor: David Crescenzi

Regia artistică: Matteo Mazzoni (invitat)

Cu: Lucia Bulucz, Eusebiu Huțan, George Godja, Zoltán Nagy (invitat), Oana Trîmbițaș, Alin Barna.

Turandot este ultima dintre operele lui Giacomo Puccini pe un libret de Giuseppe Adami și Renato Simoni, după piesa omonimă de Carlo Gozzi și adaptarea acesteia de Friedrich von Schiller. Puccini s-a stins din viață înainte de a o finaliza, astfel că această responsabilitate i-a revenit, la recomandarea dirijorului Arturo Toscanini, elevului său, compozitorului italian Franco Alfano. Lucrarea se remarcă nu doar prin natura subiectului, diferit de cele abordate până atunci de către Puccini pe fondul curentului verist, care aveau în vedere descrierea vieții de zi cu zi și a realității de cele mai multe ori crude (cel mai sugestiv titlu în acest sens fiind La Bohème), ci și prin modul de a portretiza sentimentul iubirii, aflat la baza desfășurării acțiunii.

Povestea se desfășoară într-o vreme îndepărtată, în lumea de basm a orașului chinez Peking, dominat de autoritara prințesă Turandot. Ferm decisă să își păstreze puritatea și independența, aceasta îi întâmpină pe posibilii ei pretendenți cu trei ghicitori dificile și o sentință la moarte, în cazul nerezolvării corecte a acestora. În fapt, opera debutează tocmai cu momentul execuției prințului Persiei, moment în care prințul Calaf, fascinat de frumusețea nemiloasei conducătoare, decide să se lupte pentru a-i cuceri inima, în pofida avertismentelor cu care tatăl său Timur, sclava Liù și cei trei miniștri – Ping, Pang și Pong – încearcă să îl împiedice. Cu toate că prințul dezleagă cele trei enigme, Turandot refuză să îl accepte ca soț, motiv pentru care străinul o va provoca, la rândul său, să îi descopere numele, cu promisiunea că o va elibera de orice angajament. Faptul că doar Timur și Liù îi cunosc identitatea, iar sclava îi poartă lui Calaf o dragoste capabilă să sfideze tortura și moartea se dovedește a fi fatal tinerei care, în final, se sinucide, fără a dezvălui nimic. Gestul ei are un impact puternic asupra lui Turandot, care recunoaște că l-a iubit și l-a urât deopotrivă, pe prinț, încă din primul moment. Aceasta anunță în fața mulțimii din Peking noul nume al curajosului străin, și anume, Dragostea.

Tensiunea, suspansul, dramatismul acțiunii, evoluția pe plan emoțional a protagonistei și multiplele ipostaze în care poate fi identificat sentimentului iubirii nu puteau fi redate la nivel muzical decât prin mijloace de mare expresivitate. În timp ce melodiile chinezești prezente în partitura operei și timbralitățile caracteristice Orientului Îndepărtat (în special cele de percuție) asigură păstrarea fondului sonor adecvat, strălucitoarele discursuri vocale ale soliștilor exprimă, pe de o parte, dramatismul și conflictul interior al rolului principal feminin, și eroismul, pasiunea și dorința de putere a celui masculin, pe de altă parte. De altfel, discursul tenorului din opera Turandot este recunoscut pentru gradul de dificultate și măiestria cu care interpreți de talie mondială ca Mario del Monaco, Giuseppe di Stefano, Placido Domingo, José Carreras sau Luciano Pavarotti l-au pus în valoare, iar a doua arie a lui Calaf – Nessun dorma! de la începutul actului al III-lea – este una dintre cele mai populare din istoria genului operei.

Strălucitoarele sonorități ale operei Turandot, puse în valoare de interpreți și invitați de înaltă ținută ai Operei Naționale Române Cluj-Napoca, încheie, într-o manieră grandioasă, ediția proiectului liric Opera Aperta 2018!

Dirijor: David Crescenzi

Regia artistică: Rareș Trifan

Scenografia: Mihai Ciupe

Cu: Lilla Lee (invitată), Hector Lopez, Irina Baianț (invitată, debut), Simonfi Sandor, Cristian Hodrea, Eusebiu Huțan, Cristian Mogoșan, Petru Burcă, Ruslan Bârlea (invitat), Mihai Lupu, Adriana Țidor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.