Costurile noastre cu al doilea val, mai mari ca la alții

Costurile României cu cel de-al doilea val de restricții sunt la jumătate față de cele din primăvară, dimensiune întâlnită doar la Letonia în rândul statelor membre ale UE din Europa Centrală și de Est. Celelate țări au costuri mult mai mici în raport cu primul lockdown, precum Republica Cehă, 33%, Estonia, 37%, Slovacia, 38%. Un grup de stat se apropie de nivelul de jumătate, Lituania, Slovenia, Bulgaria, Croația, Polonia, Ungaria. La cât se ridică întradevăr costurile cu aceste valuri de infecție, trebuie să ne uităm la execuția bugetului general consolidat. În primele șase luni ale anului 2020, s- a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei (4,17% din PIB). Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde de lei (2,13% din PIB), a fost generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Conform unei analize Euler Hermes, statele membre ale UE din Europa Centrală și de Est (CEE) au cunoscut un prim val foarte ușor de infecții cu Covid-19 în primăvara anului 2020, datorită măsurilor de izolare precoce și stricte. Cu toate acestea, după o relaxare semnificativă a restrictiilor în timpul verii, majoritatea țărilor din regiune se confruntă acum cu un al doilea val de infecții foarte puternic. Drept urmare, au fost implementate noi blocaje, stricte: Cehia, care se confruntă cu cel mai puternic val doi de infecții din toată Europa, precum și Polonia au impus până acum cele mai stricte măsuri, în timp ce Ungaria, Slovacia și Bulgaria aplică așa-numitele restrictii parțiale sau ușoare. România aplică o abordare mai regională. ”Cu toate acestea, este posibil ca ultimele patru țări să își consolideze măsurile în cazul în care numărul de noi cazuri Covid-19 va continua să crească. Ca urmare a ultimelor evoluții, am revizuit prognozele noastre de creștere a PIB-ului pentru regiune. Costul economic global al celui de-al doilea val de restrictii este de așteptat să fie mai mic decât în ​​timpul primăverii. Principalul motiv este că măsurile sunt mai vizate și, prin urmare, afectează în cea mai mare parte numai sectoarele de servicii „Covid-19-vulnerabile” (de exemplu, comerț, transporturi,
hoteluri și restaurante, educație, asistență socială, activități de agrement și sport), în timp ce sectoarele industriale, construcția și agricultura cu greu vor fi afectate de data aceasta. Costul economic al celui de-al doilea val de restrictii variază, de asemenea, în funcție de țări, în funcție de mărimea sectoarelor de serviciile afectate, de strictețea restrictiilor, de dependența de export, de
situația sanitară, de marja (rămasă) a politicii fiscale a guvernelor și de încredere în răspunsurile politice. În general, ne așteptăm la recesiuni duble ca dimensiune în regiune (după T2 2020, contracții trimestriale ale PIB-ului reînnoite în T4), reveniri mai moderate în T1 2021 decât în ​​T3 2020, urmate de o consolidare în T2 2021. În H2 2021, creșterea ar trebui oarecum moderată din nou deoarece măsurile de izolare ar trebui menținute mai stricte față de anul precedent pentru a evita un al treilea val de infecții și
blocaje”, a arată în analiza Euler Hermes.

Creșterea anuală pentru 2020 pentru întreaga regiune a fost revizuită la -5,2% de la -6,0% în septembrie – revizuirea ascendentă se datorează creșterii semnificativ mai bune decât așteptate în T3, care compensează mai mult decât contracția așteptată în T4. Totuși, acesta din urmă implică un puternic efect de bază negativ pentru 2021, astfel încât creșterea pentru tot anul viitor a fost revizuită în scădere cu -1,1 puncte de bază la + 3,5%. România apare cu o scădere economică de 4,9% în timp ce Lituania este creditată cu un minus de 2%, Polonia cu un minus de 3,5%, Bulgaria cu minus 3,8%, Estonia cu minus 4,4 și Letonia cu minus 4,8%. Celelate state vor avea scăderi economice mai abrupte, cele mai afectate fiind Croația, cu minus 8,3%, și Slovenia, cu minus 8,4%. Pentru 2021, revenirea României va fi sub media zonei, 3,2% față de 3,5%. Sub medie vor fi și Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia. Celelate vor avea creșteri economice de peste 3,5%, cel mai mare salt consemnându-se în dreptul Sloveniei, de 5,1%.

Recuperarea noastră și a celorlalți din zonă depinde în mare măsură de cum se vor descurca statele din zona euro. Lockdown 2.0 sau „lockdown light” în Europa întruchipează strategia ”stop-and-go”, care ar trebui să urmeze valurile epidemice până la revenirea la normal în 2022 după posibila apariție a unui vaccin. Cu toate acestea, noile restricții nu sunt o reeditare a celor din primăvara anului 2020, deoarece impactul lor economic asupra PIB-ul din Q4 2020 ar trebui să fie cu 30-60% mai puțin sever. Recuperarea Zonei Euro ar putea fi astfel întârziată, dar nu stopată. PIB-ul în Q4 2020 pare să se contracte cu aproximativ –4% de la un trimestru la altul, aducând prognoza pentru întregul an 2020 la –7,6%. Cu toate acestea, se așteaptă o recuperare timidă în 2021 (+ 4,1% față de + 4,8% preconizată pentru finalul lunii septembrie), în contextul în care regulile stricte privind interacțiunile sociale rămân în vigoare. Abia în a doua jumătate a anului 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi un avânt necesar redresării economice prin reducerea incertitudinii. Cu toate acestea, riscul de a afecta pe termen lung economia a crescut din cauza înmulțirii insolvențelor, a șomajului mai ridicat și a presiunii
crescute asupra sectorului bancar.

O lungă iarnă economică vine în Europa

Conform Euler Hermes, o dublă scădere a Zonei Euro in Q4 este aproape sigură, având în vedere al doilea val de restricții.
Revenirea puternică din Q3, cu mult peste așteptări, cu un record de creștere a PIB de 12,7% (trimestru la trimestru), a dovedit că economiile Zonei Euro își pot reveni destul de repede pe măsură ce restricțiile sunt ridicate. Marea întrebare acum este dacă pot face din nou acest lucru. La urma urmei, noua rundă de restricții dure anunțate în ultimele săptămâni sigur va împinge economia Zonei Euro într-o zonă de contracție în ultimul trimestru al acestui an.

”Cu toate acestea, nu vă așteptați să vedeți o reluare a ceea ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului 2020: există diferențe importante față de primul val de restrictii din Europa. Vestea bună mai întâi: impactul asupra activității economice pe termen scurt se va dovedi mai slab. Ne așteptăm ca restrictiile din noiembrie să fie responsabile de 30-60% din vulnerabilitatea economică a Zonei Euro în comparație cu șocul din aprilie, deoarece i) măsurile sunt mai specifice, afectând în principal cheltuielile sociale (30-45% din consumul privat) și mai puțin restrictive (școlile și întreprinderile neesențiale sunt menținute deschise în majoritatea țărilor), ceea ce ar trebui să susțină activitatea de producție și cea de construcții și astfel să reducă șocul de la aprilie cu 5 puncte procentuale 1 ; companiile au câștigat experiență în adaptarea la restricțiile dure (în principal, lucrând mai mult cu soluții digitale); iii) sectoarele cele mai afectate nu s-au întors încă la nivelul de activitate dinaintea crizei, iar asta ne face să credem că noi restricții
vor declanșa o scădere mai puțin accentuată și iv) se așteaptă o performanță mai bună a comerțului exterior decât în primăvară, China jucând rolul unei ancore de stabilitate”, spun autorii analizei mai sus menționate.

Vestea mai putin bună este că avântul de redresare după cea de-a doua redeschidere este posibil să fie mai redus, chiar și atunci când ne gândim la efecte mai slabe ale restricțiilor. ”În primul rând, guvernele sunt mai puțin susceptibile în a ușura restricțiile în același mod în care au facut-o în lunile de vară, încercând să învețe din greșelile care au dus la această a doua perioadă de restricții majore. În special, ne așteptăm ca regulile stricte privind interacțiunile sociale să rămână în vigoare pentru a reduce riscul unei recidive sanitare și, drept urmare o recesiune de trei ori mai puternică, în timp ce țările au nevoie de mai mult timp pentru a
stabili sisteme adecvate de urmărire, localizare și izolare. Între timp, este posibil ca unele activități economice să nu repornească (de exemplu, întâlnirile și evenimentele mai mari dar și călătoriile) până când nu este disponibil un vaccin și / sau teste mai rapide. În consecință, creșterea PIB-ului din primul trimestru pare pregatita să dezamăgească la doar + 1,9% (trimestru la trimestru)”, mai spun cei de la Euler Hermes.

O revenire economică la timp pentru Sărbătorile Pascale

Se așteaptă ca relaxarea restricțiilor din Europa să intre într-un nou capitol doar în al doilea trimestru al anului 2021, pe masura ce capacitățile adecvate din sectorul sănătății vor permite acest lucru. În același timp, vremea mai caldă din preajma Paștelui ar putea păstra sub control rata de înmulțire a cazurilor Covid-19 și ar putea da un imbold cheltuielilor sociale pentru activități în aer liber. Cu toate acestea, nivelul ridicat de incertitudine economică pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la un posibil al treilea val de restrictii și, la rândul său, o recesiune de trei ori mai pronunțată , vor continua să treneze asupra ritmului de redresare, în timp ce companiile și gospodăriile țin cu atenție de excesul economisit din precauție. Abia în a doua jumătate a lui 2021, disponibilitatea anticipată a unui vaccin eficient, urmând să fie lansat înainte de sfârșitul anului, va oferi avântul necesar recuperării economice, prin reducerea nivelului ridicat de incertitudine. Cu toate acestea, întrucât campania de vaccinare poate dura câteva luni, impactul schimbării anotimpurilor asupra răspândirii virusului poate necesita o reinstaurare temporară a restricțiilor începând din septembrie 2021. ”În ansamblu, ne așteptăm ca al doilea val de restricții să întârzie, dar să nu stopeze recuperarea în 2021, PIB-ul Zonei Euro urmând să aibă o recuperare moderată, în jur de + 4,1%, față de + 4,8% cât este așteptat
pentru sfârșitul lunii septembrie 2020. Prin urmare, o revenire completă la activitatea normală nu este de așteptat înainte de 2022, în timp ce pentru Zona Euro în ansamblu, nivelurile PIB dinainte de criză vor fi atinse numai la trecerea dintre anii 2022/23. Chiar și atunci, riscul de impact pe termen lung asupra economiei a crescut din cauza înmulțirii insolvențelor, a șomajului mai mare și a presiunii crescute asupra sectorului bancar”, se mai spune în analiza citată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.