Din 1990 până astăzi, România a beneficiat de un total de peste 67 miliarde euro investiții străine directe, cifră care pare uriașă la prima vedere, dar dacă luăm în calcul ponderea lor pe cap de locuitor, vom constata că țara noastră se află sub multe state din regiune.
În medie, s-au investit 372,8 milioane euro pe lună, adică 18,64 euro pe cap de locuitor. Spre comparație, Bulgaria are 25,2 euro pe cap de locuitor, Albania – 56,58 euro pe cap de locuitor, Letonia – 25,5 euro pe cap de locuitor, Ungaria – 69,2 euro pe cap de locuitor, Lituania – 59 euro pe cap de locuitor, Serbia – 31,7 euro pe cap de locuitor, Slovacia – 50,5 euro pe cap de locuitor, Slovenia – 21,1 euro pe cap de locuitor, iar Ucraina se află cu puțin peste noi, cu 18,8 euro. Sub România se situează doar Macedonia, cu 14,5 euro, și Republica Moldova, cu 13 euro. Datele au fost prelucrate de Cotidianul după statisticile prezentate de Trading Economics. Importanța capitalului derivă din faptul că fără acesta nu ai dezvoltare, salarii, bunăstare. Totodată, investițiile sunt o componentă de bază în ceea ce privește calculul PIB al unei țări. Dacă avem o creștere economică consistentă, iar investițiile sunt scăzute, atunci avem valori mari la consum. Or, consum mare presupune în special importuri în creștere, bani ieșiți din țară, alimentare a inflației, costuri sporite. În plus, lipsa investițiilor străine în anumite zone ale țării are impact în dezvoltarea respectivelor comunități. Privind pe harta economică a țării, județele Vaslui, Tulcea, Brăila și Teleorman sunt cele care au cele mai scăzute ponderi ale investițiilor străine în total. În Vaslui, totalul cifrei de afaceri a companiilor este de 5,6 miliarde lei, 91% fiind contribuția firmelor cu capital autohton. În Tulcea, la o cifră de afaceri totală de 6,3 miliarde lei, avem același procentaj de firme românești. În Teleorman, 83% din cifra de afaceri este realizată de români, totalul fiind de 5,5 miliarde lei. La polul opus, județele aşa-zis bogate au ponderi sub 50% ale componentei românești, iar cifra totală este net superioară celor amintite mai înainte. În Timiș, cifra de afaceri totală este de 54,3 miliarde lei, din care 38% firme românești. La Cluj, avem ponderi egale, la o cifră de afaceri de 47,5 miliarde lei. În București, cifra totală de afaceri este de 430 miliarde lei, iar firmele românești reprezintă doar 32% din total.
De ce nu avem investiții străine
Infrastructura, plățile informale cerute, problemele de legislație sunt câteva dintre cauzele care îi țin pe străini departe de noi. „Sunt adoptate acte normative insuficient fundamentate sau au loc schimbări frecvente în legislaţie, în special în domenii strategice, cum ar fi fiscalitatea, fără a da un timp rezonabil de implementare. Mediul economic resimte pe deplin impactul lipsei de transparenţă în procesul decizional, impact ce se reflectă şi în menţinerea la un nivel redus al investiţiilor directe“, spunea recent Steven van Groningen, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini. Analistul economic Bogdan Glăvan susține că România a rămas relativ înapoiată față de alte țări pentru că a atras puțin capital străin, a stimulat consumul, și nu acumularea, și-a bătut joc de fondurile europene. „Teleorman ar fi trebuit declarat paradis fiscal pentru a-l face mai atractiv. Desigur, dacă statul ar fi folosit banii europeni – echivalentul a nouă planuri Marshall – pentru a face măcar ceva drumuri și canalizare în zonele respective, lucrurile ar fi stat diferit. Dar ce s-a întâmplat a fost exact contrariul: s-a stimulat consumul, nu investiția; salariile și pensiile, nu producția, de parcă ar putea exista salarii și pensii fără producție. Banii europeni s-au dus pe inutile cursuri de recalificare la care sătenii veneau chemați cu arcanul de primarii care altminteri îi amenințau că le taie ajutoarele – primarii înșiși s-au pontat la greu și au devenit baroni locali. Polarizarea regională și socială din România este în bună măsură rezultatul acestei bătăi de joc, al ignorării principiilor economice fundamentale, a bunului-simț“, a spus Glăvan.
Afaceri pierdute
Una din marile afaceri pierdute ale României a fost fabrica Mercedes, nemții alegând Ungaria în dauna țării noastre. Un fost ambasador german la București, Andreas von Mattenheim, a dezvăluit că Daimler a mers în țara vecină pentru că România avea o infrastructură foarte slabă care îngreuna exporturile. Nemții aveau nevoie de o autostradă în apropiere și de o cale ferată. Aradul și Timișoara, zonele unde ei au pus ochii, nu puteau oferi la vremea respectivă decât a doua facilitate. Așa că Daimler a mers la Kecskemet, localitate situată la 60 km de Budapesta, în imediata vecinătate a celebrului M5. România a ratat o afacere de un miliard de euro. Înainte de eșecul cu Daimler, reprezentanții firmei de consultanță Cushman&Wakefield au negociat cu reprezentanții Agenției Române pentru Investiții Străine (ARIS) și cu autoritățile de la Cluj o eventuală concesiune a unui teren de 100 de hectare în deja celebra comună Jucu. Pe această suprafață, americanii de la General Motors intenționau să construiască o fabrică pentru marca Opel, iar investiția era estimată la o jumătate de miliard de euro. Din nefericire, parcul Tetarom III nu dispunea de cele 100 ha și în consecință americanii și-au retras oferta. Laitmotivul invocat de Von Mattenheim s-a regăsit și în alte situații. Tot la Cluj, chinezii de la BYD au anunțat investiții de 50 milioane euro într-o fabrică de acumulatori pentru Nokia. O sumă similară au dorit să investească și finlandezii de la Hansaprint într-o unitate de producere de pliante și cutii pentru mobilele Nokia. Ambii au zis pas, invocând criza economică, dar surse din cadrul autorităților locale au susținut că refuzul celor două societăți a avut la bază de fapt starea drumurilor din zonă, precum și facilitățile aeroportuare. Nu numai calitatea drumurilor îngreunează accesul investitorilor, ci și lipsa utilităților. Austriecii de la Knauf au renunțat la o investiție de 70 milioane euro într-o fabrică de gips-carton la Huedin pentru că nu exista o rețea de gaze naturale. La Dej, spaniolii de la Mondragon au avut probleme cu energia electrică. Ei au intenționat să ridice o topitorie de aluminiu, în valoare de 150 milioane euro.
Ambiții abandonate
Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai ambițios proiect de investiții al autorităților române. Procesul de atragere a investitorilor străini părea să înceapă bine și nimic nu întrevedea colapsul. Greii din energia europeană: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), GDF Suez (Franța) și Enel (Italia) au intrat în acționariatul companiei de proiect EnergoNuclear și nu mai rămânea decât să demareze construcția. Surpriză însă, CEZ a renunțat, invocând incertitudinea economică. După scurt timp, s-au retras și RWE, Iberdrola și GDF Suez. Companiile au respins desele schimbări de optică ale statului, care într-o zi spunea că rămâne cu doar 20% din proiect, iar în altă zi urca pretenția la peste 50%. Astfel, investiția de 4 miliarde euro a rămas în aer, autoritățile negociază de ani de zile cu investitori din China iar prețul proiectului a crescut simțitor. Nemții de la RWE au renunțat și la construcția unui parc eolian în Dobrogea, de 147 MW, pentru că autoritățile locale au îngreunat eliberarea avizelor și autorizațiilor. De asemenea, cehii de la CEZ au hotărât să nu mai investească în centrala electrică de la Galați de 400 MW după apariția unor „costuri neprevăzute“. Mișcarea greoaie a decidenților din economie a dus la pierderea unei investiții de 4 miliarde a chinezilor de la China Ocean Shipping. Ei au vrut să cumpere și să închirieze terminale din Portul Constanța, însă au ales Portul Pireu pentru că autoritățile grecești s-au mișcat mai rapid. Accesul mai greoi la finanțare i-a alungat pe francezii de la Vinci și pe grecii de la Aktor. Ei au câștigat dreptul de construcție al tronsonului de autostradă Comarnic – Brașov și urma să vină de acasă cu 1,5 miliarde euro. România plătea apoi, timp de 30 de ani, 4,8 miliarde euro. Contractul a fost anulat pentru că statul român nu a acceptat mai multe clauze, fapt ce a dus la imposibilitatea consorțiului de a obține finanțare.
67 de miliarde din 1990 e o suma minuscula… Faptul ca in Albania s-a cheltuit mai mult pe cap de locuitor se pare ca n-are nici un rezultat pozitiv.
tara este condusa iresponsabil, pe o filosofie simpla: imprumuturi externe, dam ceva firfirici la popor ca sa ne voteze,si apucam si noi o halca sa ne ajunga pentru vreo 5 generatii. nu numai ca nu se pricep, dar nici nu pleaca urechea la parerea celor competenti.
Investitiile sunt facute ca sa castigi cel putin dublu, nimeni nu investeste din lipsa de ocupatie. Intr-adevar si infrastructura este problematica dar se putea rezolva prin returnarea unei valori procentuale din costul transportului, Romania poate fi traversata intr-o zi de orice camion, o zi sau doua intarziere nu ar fi fost asa mare paguba. De ajutoarele de stat nu se vorbeste, ultima fabrica Bosch primind 50 milioane de euro din banii nostri sau tot felul de investitii straine bazate pe ajutorul de stat primit, rambursarea anticipata de TVA specifica guvernului Ciolos si alte magarii. Parerea mea este ca firmele straine au gasit unde au vrut sa isi deschida sedii, niste panarame de functionari indolenti, lenesi, umbland numai dupa avantaje, primarul sa nu isi puna si el niste neamuri in firma respectiva, secretarul de primarie are si el un nepot, etc. Asta in afara de treaba cu energia electrica sau gazul, de unde sa ii dea aia de la distributie cat curent are nevoie cand el foloseste sarmele a aluminiu a lui Ceausescu de acum 40 de ani, transformatoarele stau sa cada de pe stalpi, tensiune variaza de zici ca ai blitz-uri in casa, la becurile noi cu led nu se vede asa tare, puneti unul cu incandescenta sa vedeti cum palpaie din cauza dezechilibrului si a lipsei investitiilor din retea, cu terenurile din jur e aceeasi poveste, primarul informeaza tovarasii de hotii, aia cumpara terenul pe nimic si il vand firme la suprapret.Ar trebui ca ajutoarele de stat sa fie date doar daca acele firme investesc in zonele sarace ale tarii si sa primeasca si cele romanesti, nu numai strainii.
n gandire suntem cu cel putin 80 de ani in urma lumii civilizate………. Clarviziune
„Trei fenomene ale timpului:
– invazia verticală a barbarilor,
– domnia proştilor,
– trădarea oamenilor cumsecade.
Primul: năvălesc nu barbarii din alte continente ci, de jos în sus, derbedeii. Barbarii aceştia preiau locurile de conducere.
Al doilea: au sosit – pur şi simplu, în sensul cel mai categoric – proştii şi inculţii la putere şi în ciuda tuturor legilor economice firesti şi tuturor regulilor politice le fac prostii, ca nişte ingnoranţi ce se află.
Al treilea: în loc de a se împotrivi, oamenii cumsecade adoptă expectative binevoitoare, se fac că nu văd şi nu aud, pe scurt trădează. Nu-şi fac datoria. Imparţialii şi încrezătorii înregistrează şi tac. Sunt cei mai vinovaţi.”
Nicolae Steinhardt – Paris 1937
ui au ramas la fel de dezinformati si parca nici gandirea nu-i mai ajuta pe romani. Campioni la stat la teveu, insa.
cele 67 de miliarde investitii directe nu au produs profit pentru Romania. au intrat 67 si au iesit vreo 500 de miliarde? ce rata de profitabilitate…
singurul indicator care sta in picoare si nu fantasmele gen investitii directe, pib, crestere economic etc este CALITATEA VIETII!!! reduceti totul la acest indicator si vedeti ce va da! cumva cu minus?
Cand vorbesti de calitatea vietii, nu poti face abstractie de PIB, productivitate, investitii. Numai autostrazi spre buda cu pesta visati, voi, aia…
Când a fost vreodată în România bunăstarea pentru prostime, excepție facand perioada de dezvoltare economică 1964-1979(și atunci sub dictatură de dezvoltare, denumită național comunism sau ceaușism) , în rest mizerie pentru popor huzur pentru elite, perioda interbelică fiind un mit propagandistic la fel precum cel de grânar al Europei( se poate dovedi cu documentele vremii și cu statistica acelor vremuri). Și bunăstarea elitei actuale se datorează tot realizărilor economice făcute între anii 1964-1979.
Deh ! Romania a ratatat bunastarea , dar uni romani n-au ratat nimic ; au jefuit si devalizat tara intr-o fratie transpartinica ! La un bandit cu staif ajuns pe mana justitiei , alti 100 sunt facuti scapati , prin diferite metode ! Acum 28 de ani eram cei mai saraci din Europa , intr-o tara extrem de bogata , iar acum suntem tot asa si asa vom ramane cat vaca romaneasca mai are lapte de muls! Dupa aia , D-zeu cu mila ! N.B. Cum credte nivelul de trai in Romania ? Ca avionul : cu cat e mai sus , cu atat e mai mic !
Pam Matei, nu-i adevarat omule ! Contractul lui da Vinci pt. autostrada Comarnic-Brasov a fost distrus de Basescu doar pentru motivul ca fusese incheiat de Nastase !