Activele principalilor producători mondiali de petrol din lume se depreciază într-un ritm accelerat de câteva luni încoace din cauza prețului scăzut al petrolului pe piețele internațională, crescând astfel șansele încheierii unui acord pentru înghețarea producției pentru susținerea prețurilor. 18 națiuni bogate în petrol se vor aduna duminică la Doha, în capitala Qatarului, pentru a lua o astfel de măsură după ce au cheltuit numai puțin de 315 miliarde de dolari din rezervelor lor valutare, adică a aproape o cincime din total, din momentul începerii declinului prețurilor țițeiuni, din noiembrie 2014, și până azi, conform unei analize făcută de Bloomberg.
Doar în ultimele trei luni ale anului 2015, rezervele valutare ale respectivelor state au scăzut cu aproape 54 miliarde de dolari, cea mai mare scădere trimestrială de când a început criza. Evaporarea petrodolarilor nu se rezumă doar la granițele națiunilor petroliere, ci afectează administratorii de fonduri internaționale, precum Aberdee Asset Management Plc și piețele valutere mondiale, rezervele în Trezoreria SUA dar și alte valori mobiliare lichide. Cu toate acestea, impactul pe piețele de credit a fost stopat, pentru că băncile centrale continuă să cumpere datorii.
“Ne așteptăm ca 2016 să fie încă un an dureros pentru cele mai multe state petrolere”, a declarat Abhishek Deshpande, analist de pe piața de petrol la Natixis SA din Londra. Întâlnirea de duminică de la Doha va cuprinde atât state OPEC cât și țări non-OPEC. În invitația trimisă statelor pentru participiarea la reuniune, ministrul energiei din Qatar, Mohammed Al Sada, a declarat că țările petroliere trebuie să stabilizeze piața în „interesul unei economii mondiale mai sănătoasă pentru că de actualul preț scăzut al petrolului nu beneficiază nimeni”.
Arabia Saudită reprezintă aproape jumătate din declinul rezervelor valutare între producătorii de petrol, cu 138 de miliarde de dolari – sau 23% din totalul acesteia. Urmează Rusia, Algeria, Libia și Nigeria. În ultimele trei luni ale anului trecut, Arabia Saudită a ars 38 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cea mai mare reducere trimestrială din 1962 încoace. Scăderea prețurilor la de petrol a început în noiembrie 2014, când Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, condusă de saudiți, a decis să lupte pentru cota de piață, cu scopul de a-îngropa producătorii din SUA , mai degrabă decât să reducă producția pentru a susține prețurile așa cum a făcut-o și în trecut. Această politică a dus petrolul Brent, etalonul la nivel mondial, la o scădere de la o medie anuală de 111 dolari pe baril în 2013 la o medie de doar 35 de dolari anul acesta.
Agenția de evaluare Fitch a redus ratingul de credit al Arabiei Saudite la AA-, urmând unor măsuri similar luate de Standard & Poor precum și de Moody’s. Fitch a declarat că Riyadh-ul se va confrunta cu deficite fiscale mari în acest an și că o „mare parte a nevoilor de finanțare ale guvernului vor fi finanțate prin cedarea de active financiare străine”. Fondul Monetar Internațional prognozează că deficitul de cont curent al Arabiei Saudite va fi egal cu 10,2 % din PIB-ul acest an, cel mai mult din 1998, când prețurile petrolului au scazut la 10 dolari pe baril.
De asemenea, Emiratele Arabe Unite se confruntă în acest an cu un deficit al balanței de plăți, pentru prima dată din 1980, potrivit FMI.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.