Cutia poştală de la Casa Albă

Un text de G.S. Jivănescu-6 noiembrie 2020

Pe 5 noiembrie 2020, nu a intervenit nici o lămurire în privinţa învingătorului în alegerile prezidenţiale din SUA. Pur şi simplu, contorul s-a înţepenit la scorul de 253 vs.214 în favoarea echipei Biden-Harris. Aceste date reflectă numărul real de electori la care se poate aştepta, în acest moment, pe baza rezultatelor preliminare, fiecare din cele două mari partide din America la 14 decembrie, când se va întruni Colegiul Electoral. Până după miezul nopţii spre 6 noiembrie, nu au putut fi luate în considerare rezultatele din opt state, totalizând 71 de electori.

Spre seară, candidatul democrat a avut o intervenţie de câteva minute, la sediul său din Wilmington, Delaware, în care a susţinut că procesul de numărare a voturilor trebuie să continue neabătut, întrucât fiecare dintre acestea contează. Astfel, a răspuns speculaţiilor generate de interpretarea unor mesaje emise în cursul zilei din preajma preşedintelui Trump, ce vizează iniţierea unor acţiuni judiciare având drept scop întreruperea acestui proces. Ar fi o solicitare exagerată pentru simplul motiv că numărarea nu s-a încheiat în zeci de state în care câştigătorul e clar, cum ar fi California (unde republicanii au obţinut sub o treime din voturi), ce şi-a fixat un interval de 17 zile pentru a duce la capăt operaţiunea. In alte state, buletinele primite din străinătate, inclusiv de la sutele de mii de militari americani prezenţi în lume, de la Deveselu până în Groenlanda şi Coreea de Sud, au şi ele un termen extins de primire. Mai mult decât atât, stoparea numărării, în acest moment, la nivelul întregii ţări, l-ar poziţiona pe Joe Biden în postura de învingător.

După doar două ore, preşedintele Trump s-a adresat presei, la Casa Albă, în cadrul unei conferinţe de presă convocate ad-hoc. Nu a dorit să răspundă întrebărilor celor câţiva jurnalişti prezenţi, aşa că a lăsat în urmă o scurtă „lătrătură“ a acestora. Impresia oferită de acest discurs e că s-a adresat strict susţinătorilor săi şi nu naţiunii, în ansamblul ei, care, după patru ani de mandat, s-a obişnuit, deja, cu această abordare. A fost o înşiruire de presupuse delicte pe care adversarii săi le-ar fi săvârşit, în primul rând în acele cuiburi ale corupţiei din ţară, Detroit (Michigan) şi Philadelphia (Pennsylvania), acuzaţii aduse de pe poziţia unui reprezentant al clasei muncitoare, al fermierilor, al unei mari părţi a populaţiei de culoare, hispanice, sau native americane (ceea ce nu e tocmai neadevărat), dar în opoziţie cu magnaţii de pe Wall Street (ceea ce e discutabil) şi aflat în luptă cu aşa-zisul „stat administrativ“.

A invocat, de asemenea, o serie întreagă de obstrucţii la care observatorii partidului său ar fi fost supuşi în acele state în care executivele sunt controlate de democraţi. Dar, ca un făcut, chiar în timpul acestei peroraţii, avansul său fulminant din Georgia, stat dominat de republicani, cu un guvernator loial şi de unde nici un preşedinte democrat nu a putut obţine vreun elector de la victoria lui Bill Clinton din 1992 încoace (acesta pierzând în faţa lui Bob Dole, în 1996!), s-a pulverizat ajungând la circa 3.000 de voturi din aproape 5 milioane procesate.

Acuzaţiile cele mai grave au fost la adresa sistemului de vot anticipat, prin poştă sau la cutiile de colectare amplasate la nivelul comunităţilor, pe care, încă o dată, l-a calificat drept potenţial fraudulos şi corupător, prin milioanele de buletine de vot nesolicitate trimise, în anumite state, unor alegători a căror existenţă reală la adresele respective e contestată (ba, mai mult, dintre care unii nici nu ar avea dreptul de a vota). A citat, apoi, rezultatele excepţionale obţinute de Partidul Republican în alegerile legislative, unde nu a pierdut nici un mandat în Camera Reprezentanţilor şi e pe cale să-şi păstreze controlul asupra Senatului, dovedind, prin aceasta, că nu poate admite că o parte dintre alegătorii republicani au votat, pur şi simplu, pentru Biden şi contra sa. Una peste alta – Belarus, mic copil (nefiind prea clar cine e în rolul doamnei Ţihanoŭskaya)! Pentru că opoziţia e pe cale să fure alegerile, pe baza «voturilor ilegale», în timp ce el ar fi învingătorul pe baza «voturilor legale» – o declaraţie cruntă la adresa sistemului electoral din Statele Unite. Intr-una din plângerile depuse, s-a invocat textual faptul că nu a fost vorba de „fair and free elections”. De altfel, Donald Trump a ameninţat cu un val de acţiuni în justiţie, menţionând, din nou, posibilul apel la Curtea Supremă, fără a insista asupra procedurilor, ce ar trebui iniţiate la nivelul curţilor inferioare.

Faţă de miercuri seara, ticket-ul democrat a reuşit să câştige cei 16 electori ai statului Michigan, fără a-şi asigura, încă, totalul celor 270 necesari pentru a se instala la Casa Albă pe 20 ianuarie 2021. In acest stat, în urmă cu patru ani, Trump a obţinut cu doar 10.704 voturi mai mult decât democrata Clinton, dar acum a pierdut la o diferenţă de 134.000 de voturi. Insă, după numărarea a peste 143 de milioane de voturi la scară naţională, Biden poate fi convins că a câştigat votul la scara naţională, la fel ca predecesorii săi candidaţi din partea Partidului Democrat – Hillary Clinton (în 2016) şi Al Gore (în 2000), care nu au reuşit să devină preşedinţi ai SUA, în ciuda faptului că au ieşit pe primul loc în aşa-zisul vot popular. De această dată, echipa Biden-Harris are un avans de peste 4 milioane de voturi (cu un milion şi ceva mai mult decât s-a înregistrat în favoarea ticket-ului democrat în 2016), fiind la un pas de victorie.

Evoluţiile ce au intervenit faţă de proiecţiile din seara zilei de 4 noiembrie, pentru fiecare dintre cele opt state ale căror rezultate vor oferi configuraţia definitivă a Colegiului Electoral sunt următoarele:

– în vest: în Alaska nu e aşteptată nici o surpriză, deci cei trei electori vor reveni lui Trump; în Nevada (cu 6 electori), după o pauză de o zi, s-a reluat raportarea rezultatelor pe districte şi avansul lui Biden, ce scăzuse sub 8.000 (la aproape 1,2 milioane de voturi numărate), a crescut uşor spre 12.000, rămând neschimbat, în absenţa oricărei noi comunicări, până pe 6 noiembrie, în zori; în Arizona, diferenţa este de circa 47.000 (la un total parţial de peste 3 milioane, adică după numărarea a 90% dintre voturile exprimate). Nevada şi Arizona păreau, cu zi-două înainte, sigur pro-Biden, mai ales că nu se incluseseră rezultatele districtelor urbane Reno şi Las Vegas, respectiv ale celor din jurul marilor oraşe din Arizona. Cu peste 300.000 de buletine de vot rămase de procesat, cei 11 electori ai statului Arizona vor fi, mai degrabă, democraţi.

– pe coasta de est: în Maine, preşedintele a câştigat unul dintre cele două mandate de elector ce se atribuie pe districtele electorale ale Congresului SUA (în timp ce Biden şi-a adjudecat unul din cele trei desemnate prin această metodă în statul Nebraska, din Midwest); în Carolina de Nord, diferenţa în favoarea lui Trump e consistentă şi includerea noilor loturi de voturi poştale luate în calcul nu a schimbat semnificativ raportul, aşa încât cei 15 electori urmează a fi desemnaţi, probabil, de republicani; însă, în Pennsylvania şi în Georgia s-au produs răsturnările de situaţie sperate de democraţi şi atât de nesuferite republicanilor.

Pennsylvania generează 20 de electori, iar votul la secţie din 3 noiembrie i-a oferit preşedintelui Trump un avans considerabil, de peste 10%, sau circa 700.000 de voturi. Cu fiecare oră trecută din procesul de numărare a voturilor anticipate (ce a putut fi iniţiată doar în ziua votării), diferenţa s-a redus considerabil, până sub 20.000. Pe 5 noiembrie la prânz (ora locală), a intervenit decizia de a se întrerupe procesul numărării în districtul oraşului Pittsburgh, în urma unei acţiuni în justiţie iniţiate de republicani. Aceştia şi-au bazat plângerea pe faptul că circa 29.000 de buletine de vot au fost trimise de două ori unor alegători, întrucât prima versiune fusese editată şi imprimată greşit. Toate acestea vor fi numărate doar după ce va expira termenul de primire a voturilor poştale (vineri după-amiaza), alături de alte câteva mii de buletine de vot ce nu au putut fi scanate şi urmează a fi luate la mână.

In Pennsylvania, care a iniţiat absentee voting la o scară atât de largă abia în acest an, în condiţiile pandemiei, ar mai fi de numărat peste 160.000 de buletine de vot, neluându-le în calcul pe cele ce mai pot fi primite încă, iar la dinamica înregistrată recent, de aşteptat şi în privinţa voturilor prin corespondenţă din Philadelphia şi Pittsburgh, se profilează victoria neaşteptată a lui Biden, cu atât mai semnificativă cu cât e originar din acest stat. In rest, acţiunile în justiţie iniţiate de Partidul Republican referitoare la accesul limitat al unor observatori proprii la despuierea voturilor (o speţă similară fiind respinsă şi în statul Michigan), ca şi cele legate de termenul extins de trei zile pentru primirea buletinelor de vot expediate prin poştă, nu au avut succes. In acest ultim caz, a apărut un detaliu ce poate oferi un nou motiv de litigiu: obligaţia asumată de oficialităţi din Pennsylvania în faţa Curţii Supreme de a nu amesteca buletinele venite în cele trei zile cu cele primite anterior, care nu a fost respectată în unele districte.

Situaţia a devenit dramatică pentru preşedintele Trump în Georgia. Şi aici, avusese parte de succes pe 3 noiembrie – sute de mii de voturi în plus. Joi seara, diferenţa în favoarea sa se redusese la 9.000, cu numai 42.000 de voturi rămase de numărat, iar la miezul nopţii a scăzut sub 1.000, pentru ca Biden să aibă un avans de peste 1.000, vineri dimineaţa. In majoritate, buletinele neluate, încă, în calcul provin din districtele puternic înclinate spre democraţi, din Atlanta şi Savannah. Cum, de ani buni, Georgia a votat numai pentru candidaţii republicani la preşedinţia SUA, înfrângerea lui Trump în acest stat ar însemna sfârşitul iluziilor referitoare la un nou mandat la Casa Albă. Aşa că echipa sa a depus deja o plângere în legătură cu includerea în masa de buletine supuse numărării şi a unora sosite pe 3 noiembrie, după închiderea urnelor (ora 7 PM), care a fost termenul legal pentru a fi luate în considerare. O altă speranţă se leagă de miile de voturi de la bazele militare din străinătate, unde se află personal detaşat de la numeroasele facilităţi aero-navale din acest stat, ce încă mai pot sosi şi vineri. Oricum, rezultatul oficial din Georgia va mai întârzia câteva zile.

Preşedintele Trump se află în postura dificilă de a alege între a solicita încheierea numărării în Pennsylvania şi Georgia (unde, oricum e prea târziu) şi a lăsa procesul să continue în Arizona, unde, printr-o evoluţie favorabilă de ultim moment, ar mai putea câştiga cei 11 electori. Cu cei 3 din Alaska şi cu cei 15 din Carolina de Nord, tot nu i-ar fi suficient, fără cei din Pennsylvania şi Nevada, să atingă acea cotă salvatoare de 269 vs.269, care ar lăsa decizia alegerii preşedintelui în mâna Camerei Reprezentanţilor. Acolo, republicanii domină mai multe delegaţii ale celor 50 de state faţă de democraţi. In acelaşi timp, dacă Biden va fi declarat câştigător în statul Georgia, va avea deja 269 de electori în favoarea sa, putând contempla mai liniştit sfârşitul competiţiei.

Acesta va fi marcat de nenumăratele solicitări de renumărare a voturilor, la nivelul statelor ori al unor districte electorale. In Wisconsin, diferenţa pentru Biden fiind de circa 20.000, la circa 3,3 milioane de voturi exprimate, adică sub 1%, aceasta va fi sigur solicitată de echipa lui Trump. In Georgia, se lucrează cu pragul de 0,5%, iar termenul de depunere a solicitării e de două zile după certificarea rezultatelor (ce are termenul de 17 noiembrie). In Arizona, diferenţa între candidaţi trebuie să fie de sub 0,1% pentru a se iniţia o renumărătoare automată, dar peste această limită doar votanţii înşişi pot sesiza curţile locale în caz că au dovezile unor neregularităţi. In Nevada, nu există un prag al diferenţei la care s-ar declanşa o renumărătoare în mod automat. Cea mai înverşunată dispută va avea loc în legătură cu situaţia din Pennsylvania, unde lipseşte doar acuzaţia că s-ar fi votat chiar şi din cimitire. In acest stat, diferenţa dintre voturile obţinute de cele două echipe la care se va declanşa renumărarea automată este de 0,5%. In plus, în termen de 5 zile după 3 noiembrie, alegătorii pot deschide acţiuni în justiţie la nivelul districtelor, pe baza unor ilegalităţi semnalate şi pe care trebuie să le dovedească. Renumărarea se poate efectua în intervalul 18-24 noiembrie şi modalitatea este, mai degrabă, la mână.

Pe plan legislativ, deşi diferenţa faţă de pragul minim de 218 mandate necesare pentru a avea o majoritate în Camera Reprezentanţilor se va micşora, anterior ei având 233, democraţii vor domina camera inferioară a Congresului pentru încă doi ani. In Senat, unde republicanii aveau 53 de mandate, pierzând două, dar câştigând unul (în Alabama), în timp ce senatoarea Collins din Maine (ce a votat de câteva ori alături de democraţi, inclusiv în tentativa de a lichida „Obamacare“, în 2017, sau, mai recent, acum nici două săptămâni, la confirmarea judecătoarei Amy Coney Barrett pentru Curtea Supremă) a reuşit să şi-l păstreze, s-a ajuns la probabilul raport de 52 vs.48 (democraţii au 46, dar Bill Sanders şi alt senator independent votează cam la fel). Şi aici intervine rolul esenţial al statului Georgia. Se pare că cele două mandate de senator disputate pe 3 noiembrie intră în turul II, întrucât nici unul dintre candidaţi nu a întrunit minimul de 50% necesar alegerii din primul tur. Pe 5 ianuarie 2021, aceste două mandate, deţinute, în prezent, de republicani, vor genera cea mai aprinsă dispută. Întrucât numai câştigându-le pe acestea două şi având, eventual, la dispoziţie votul hotărâtor al vicepreşedintelui SUA, devenit preşedinte al Senatului, Joe Biden va putea dezvolta o politică executivă consistentă. Sigur, mai intervine şi complicaţia că doamna K.D.Harris e senator de California şi acolo ar trebui organizate noi alegeri, dar democraţii nu pot pierde în acel stat.

Profesorul Michael McDonald de la Universitatea Florida, coordonator al US Elections Project, a stabilit, pe baza datelor furnizate de autorităţile statelor şi ale Districtului Columbia (dintre care 20 evidenţiază şi afilierea politică declarată pentru alegerile primare din acele state), că pentru 3 noiembrie 2020, la nivel federal, s-au înregistrat 101.214.494 de voturi în avans. Dintre acestea, in-person au fost 35.930.516, iar prin corespondenţă sau depuse la cutiile de colectare, adică absentee ballots, au fost 65.283.978. De asemenea, s-au mai înregistrat 26.819.521 de buletine de vot trimise de comisiile electorale districtuale şi nereturnate până pe 3 noiembrie. In unele state, termenul-limită fiind extins cu câteva zile, asupra acestora s-a concentrat întreaga frustrare a preşedintelui Trump, care se vede deposedat de victoria de la urne aparentă în ziua votării.

Oricare va fi cel ce va prelua noul mandat de preşedinte al SUA pe 20 ianuarie 2021, va avea un motiv întemeiat de a instala o cutie poştală la Casa Albă, poate nu în Biroul Oval, ci pe o peluză. Dacă va fi Joe Biden, ceea ce pare cel mai probabil în ziua de vineri, 6 noiembrie, aceasta îi va evoca victoria obţinută, care nu ar fi fost posibilă fără milioanele de voturi astfel colectate în 2020. Dacă va fi Donald Trump, ce mai are la dispoziţie o vagă speranţă de a fi reales, inclusiv forţând lucrurile şi numai după o dureroasă aşteptare pentru poporul american şi pentru întreaga lume, nu va avea decât să-i tragă nişte şuturi ori de câte ori va trece pe lângă ea, ca să nu uite cum era să piardă totul, din cauza unor voturi pe care nu va înceta niciodată să le considere altceva decât o fraudă majoră.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.