Televiziunea Română, prin Casa de Producţie TVR, a programat luni, 12 mai, în premieră la TVR 2 şi TVR HD, de la ora 20.10, „Carmina Burana”, un spectacolul de teatru coregrafic realizat de Gigi Căciuleanu. Spectacolul, preluat anul acesta de la Teatrul Naţional Târgu Mureş, este difuzat cu prilejul aniversării coregrafului şi dansatorului Gigi Căciuleanu, născut în 13 mai 1947.
Pe muzica lui Carl Orff, evoluează trupa de „dansActori”, aşa cum însuşi coregraful îi numeşte pe cei care intră în universul trăirilor, al existenţei şi al energiilor imaginate de el, într-o ipostază coregrafică a celebrei „Carmina Burana”. Textele cântecelor ce alcătuiesc oratoriul compus de Carl Orff în 1936 au fost descoperite la Kloster Benediktbeuern, abaţia benedictină din Beuren, în apropiere de München, în anul 1803, şi făceau parte dintr-o culegere de poezie latină din secolul al XII-lea. Orff a ales 24 de texte şi le-a ordonat pe trei categorii: “Fortuna Imperatrix Mundi”, “In Taberna”, “Cour d’Amour”.
Spectacolul pune în evidenţă eterna lume a trăirilor, a existenţei, într-un limbaj gestual de excepţie.
Roata, simbolul care domină spectacolul
Gigi Căciuleanu a transpus în mişcare imnul profan al textelor scrise în latină, germană medievală şi franceză veche şi muzica puternică a lui Orff, creând o versiune proprie a meditaţiei asupra vieţii omeneşti guvernate de Fortuna şi, în final, asupra dorinţei de răzvrătire împotriva acestei instanţe atotputernice. Subiectele tratate, care formează libretul, sunt numeroase şi universale: schimbările frecvente ale sorţii, natura efemeră a vieţii, bucuria revenirii primăverii, plăcerile aduse de alcool sau cele carnale, jocul, luxura…
„Muzica lui Carl Orff pe texte profane evocând depravarea lumii, tânjala după iubire şi iubiri, excesele legate de băutură şi alte vicii mă duce la ritual şi la exorcizare. […] Personajul principal este grupul de oameni, mulţimea, «mundus», din care fiecare dintre noi face parte. Personajul individului izolat «Ego» este cel pe care l-am fi putut juca fiecare dintre noi. În piesa mea de Teatru Coregrafic, actorii sunt chemaţi să devină dansatori. Ei se vor numi dansActori”, declara Gigi Căciuleanu.
Colecţia de poezii medievale, scrisă în limbile latină, franceză veche şi germană veche, de fapt îşi datorează succesul lui Carl Orff, cu toate că şi „originala” Carmina Burana a avut un efect răsunător în epoca sa, în întreaga Europa. Lucrarea lui Orff, însă, îl influenţează într-o mare măsură şi pe omul zilelor noastre şi, ca orice piesă clasică, opera compozitorului german abordează într-o manieră autentică iubitorii de muzică din secolul XXI şi la aproape opt decenii după naşterea ei. Nu e de mirare, deci, că această compoziţie grandioasă a inspirat, de-a lungul anilor, o mulţime de coregrafi şi regizori, deoarece are o putere dramatică peste care nu se poate trece cu vedere. Carmina Burana „se oferă” de la sine pe scenă şi fără recomandarea autorului, care şi-a imaginat original creaţia drept cantată scenică. S-au născut, deci, în lumea artei, din acest oratoriu, spectacole de balet, de teatru-dans, a fost folosit şi ca ilustraţie muzicală etc.
Dansând cu Fortuna
La graniţa dintre teatru şi dans, povestea beneficiază de inventivitatea coregrafului, care narează textele medievale cu mijloace ale ambelor arte, folosind şi elemente de “aducere la zi”, prin intervenţiile din sală ale actorilor constituiţi într-un public ad hoc. Ei imprimă un accent ironic, burlesc chiar (de altfel burlescul intervine şi în unele secvenţe dansate în concordanţă cu poemele din Beuren), care întretaie benefic incantaţiile şi gesturile Fortunei ce dirijează fluxul mişcării prin cuvânt şi gest, întocmai ca un dirijor de orchestră. O orchestră în care instrumentele sunt oameni supuşi capriciilor ei nu o dată crude.
Spectacolul apelează la o seamă de referiri culturale, între care Giacometti, prin roata de bicicletă, şi simbolistica luminii lunare sunt dintre cele mai puternice.
Structura spectacolului este bazată pe conceptul Roţii (Ruota revine frecvent în incantaţiile Fortunei), al cărei desen se află, de altfel, pe prima pagină a manuscrisului lui Orff, însoţită de declinarea verbului “a domni”: “Regnabo, Regno, Regnavi, Sum sine regno” (Voi domni, Domnesc, Am domnit, Nu mai domnesc), care conţine esenţa compoziţiei.
Negru, alb, roşu: acestea sunt culorile care domină costumele şi ale căror semnificaţii au de-a face cu viaţa, moartea, desfătarea, păcatul şi dragostea. Nu putem vorbi de decoruri în sensul clasic, dar scenografia Alinei Herescu este deosebit de valoroasă, iar lumea obiectuală a spectacolului întregeşte de minune întreaga producţie.
Bucurie, păcat luxura
Spectacolul pune în evidenţă eterna lume a trăirilor, a existenţei, într-un limbaj gestual de excepţie.
Gigi Căciuleanu a absolvit Şcoala de Coregrafie din Bucureşti, sub îndrumarea coregrafei Miriam Răducanu. A continuat studiul tehnicilor coregrafice în cadrul Teatrului “Balşoi” din Moscova, devenind ulterior solist al Operei din Bucureşti. A colaborat cu nume sonore ale artei dansului, printre care se numără Pina Bausch şi Maya Plisetskaya, iar palmaresul lui se leagă de companii de dans din Franţa şi din Chile. A primit numeroase distincţii şi premii la prestigioase concursuri internaţionale de coregrafie. În anul 1994 a înfiinţat compania de dans care-i poartă numele, iar în anul 2001 a devenit director artistic al Baletului Naţional Chilian „El Banch”.
„Eu ce-ţi cer ţie ca dansator este să duci la imposibil, nu la posibil. Dacă nu ţi-a ieşit şi dacă te străduieşti să-ţi iasă în felul tău e că ai trecut de imposibil înspre ceva care e mult mai interesant, care mă face să trăiesc pe mine, ca spectator, eu sunt spectator în acelaşi timp, mă face să trăiesc o aventură umană, nu o mişcare estetică pe scenă. […] Le spun întotdeauna: nu suntem perfecţi. Perfect nu e nimeni, dar hai să fim geniali. Şi cred în genialitatea omului din faţa mea”, mărturisea Gigi Căciuleanu.
Simbolistica lumii lunare
În distribuţie: Monica Ristea, Cristina Iuşan, Bordas Attila, Beno Kinga, Rareş Budileanu, Ciugulitu Csaba, Mihai Crăciun, Costin Gavază, Ramona Gexe, Cristina Holtzli, Anca Loghin, Delia Martin, Mihaela Mihai, Luchian Pantea, Diana Avrămuţ, Claudiu Banciu, Denisa Badea, Ema Banciu, Ioana Cheregi, Daboczi David, Ioana Decianu, Alexandru Frânceanu, Georgiana Ghergu, Gothard Veronika, Peterfi Arnold, Ruszuly Ervin, Simon Kalman Attila, Claudiu Ştian, Raisa Ştiopoane, Zaiba Aniko.
Regia TV: Andrei Măgalie. Producător: Lucia Constantinescu.
Gigi Căciuleanu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.