De ce PPE este un partid toxic

Firava opoziție din Ungaria și societatea civilă coalizată împotriva premierului Viktor Orban au primit cu mare dezamăgire știrea că marți, 12 martie, candidatul din partea PPE la președinția Comisiei Europene va veni la Budapesta pentru a discuta cu Orban despre problemele dintre partidul Fidesz și partidul european.

Peste o săptămână, PPE va trebui să decidă în privința excluderii partidului lui Viktor Orban, după deteriorarea gravă a relațiilor în ultimele luni, chiar înaintea alegerilor europene din luna mai. Opozanții regimului Orban nu văd cu ochi buni vizita lui Manfred Weber. Ce caută germanul la Budapesta, dacă în urmă cu câteva zile îi dădea lui Viktor Orban un ultimatum, iar acesta nu a a avut nicio reacție? Majoritatea analiștilor maghiari vorbesc despre o victorie a șantajului politic al premierului, mai ales că Weber a declarat pentru Welt am Sonntag că a auzit ”multe opinii foarte diferite” venite de la Budapesta cu privire la ultimatumul PPE, un semnal că securea războiului poate fi îngropată.

Pentru opozanții lui Orban și ai iliberalismului, populismului și naționalismului promovate de el, o împăcare între Fidesz și PPE ar fi o mare dezamăgire. Dar nu este așa. Nu, chiar și excluderea Fidesz din PPE ar fi o la fel de mare dezamăgire, poate chiar și mai mare. PPE a demonstrat că este un partid toxic. Si iată de ce.

Ultimatumul PPE: Totul până la Soros

De la revenirea la guvernare, în 2010, Viktor Orban și Fidesz au fost criticați în Occident pentru derapajul autoritar și iliberal al Ungariei, însă niciodată nu s-a pus problema excluderii formațiunii ungare din PPE. Acum, în 2019, Orban a primit un ultimatum. Care sunt motivele posibilei excluderi invocate în acest ultimatum adresat de germanul Manfred Weber?

1. ”Încetarea imediată a campaniei anti-UE”. Însă care campanie anti-UE, căci au fost nenumărate până în acest moment. Ei bine, este vorba despre posterele afișate în toată Ungaria, în care președintele Jean-Claude Juncker este prezentat alături de George Soros, conspirând pentru inundarea Europei cu imigranți. Aceasta este, în vizunea PPE, cea mai gravă campanie anti-UE a guvernului Orban.

2. Premierul Ungariei trebuie să-și ceara public scuze partidelor membre PPE pentru daunele provocate imaginii partidului.

3. Viktor Orban trebuie să abroge decizia guvernului de a da afara din țară Universistatea Central Europeană înființată și finanțată de George Soros, care acum s-a mutat la Viena.

Atât. Totul până la Soros, pare să fie mesajul PPE pentru Viktor Orban. În rest, premierul poate să ia ce decizie dorește în țara sa și în privința poziției fata de UE și ”valorile” UE.

Constituția lui Orban și tăcerea PPE

Să ne întoarcem cu câțiva ani în urmă și să ne întrebăm daca nu au existat și alte motive pentru ultimatumuri din partea PPE.

În 2010, Viktor Orban revenea la putere și începea, cu o majoritate de două treimi în Parlament, să redacteze o noua Consituție, prima după 1989.

”Promitem să apărăm unitatea spirituală şi intelectuală a naţiunii noastre sfâşiată de furtunile secolului trecut. Naţionalităţile care trăiesc cu noi fac parte din comunitatea politică ungară şi sunt părţi constitutive ale statului. Ne luăm angajamentul să promovăm şi să protejăm patrimoniul nostru, limba noastră unică, cultura ungară, limba şi cultura naţionalităţilor care trăiesc în Ungaria împreună cu toate resursele artificiale şi naturale din Bazinul Carpatic”, se arată în preambului Constituției.

”Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să stea unită, Ungaria trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru soarta ungurilor care trăiesc în afara graniţelor şi va facilita supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor lor; va susţine eforturile lor de a-şi păstra identitatea ungară, afirmarea drepturilor lor individuale şi colective, organizarea lor în comunităţi auto-guvernate (n.n. autonome), prosperitatea lor pe teritoriile native şi va promova cooperarea dintre ei şi cu Ungaria”, arata Articolul D.

În Slovacia, Constituția Ungariei a fost coniderată revanșardă și revizionistă. Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a arătat că termenul ”responsabilitate” din Articolul D poate fi interpretat ca autorizând autorităţile ungare să adopte decizii şi să acţioneze în străinătate în favoarea persoanelor de origine maghiară cetăţenii ai altor state şi, prin urmare, ar putea duce la un conflict de competenţe între autorităţile ungare şi autorităţile din ţara respectivă. O astfel de acţiune include, inter alia, sprijinul pentru ”crearea comunităţilor auto-guvernate” sau pentru ”afirmarea drepturilor lor individuale şi colective”. ” O astfel de percepţie largă asupra naţiunii maghiare şi a responsabilităţilor Ungariei ar putea periclita relaţiile dintre state şi ar putea crea tensiuni interetnice”, arăta Comisia de la Veneția.

A fost criticată atunci și acordarea cetățeniei maghiare etnicilor maghiari din statele vecine, precum și excluderea condiției reședinței în Ungaria pentru a avea drept de vot în Ungaria.

Care a fost reacția PPE? Niciuna. Care a fost reacția de atunci a Comisiei Europene Barroso dominată de PPE? Niciuna. Nici vorbă de ultimatumuri, de critici. Cel mult, au fost reacții împotriva reducerii prerogativelor Curții Constituționale și împotriva definirii căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Reformele iliberale acceptate tacit de PPE

În anii care au urmat, guvernul Orban a naționalizat companiile de utilități ce fuseseră vîndute în perioada preaderării unor mari companii europene (E.ON printre ele), a urmat un program de trecere sub controlul statului a peste 30% din sistemul bancar, o luptă surdă împotrva marilor lanțuri occidentale de retail care sufocau micul comerț autohton. Au provocat toatea astea un ultimatum din partea PPE? NU. A fost redusă libertatea presei, marile ziare ale opoziției au fost închise sub lovitura taxelor uriașe pentru publicitate. Vreun ultimatum din partea PPE? NU.

Abia când Viktor Orban a decis naționalizarea pilonului pensiilor private și a impus taxe record pe tranzacțiile interbancare a venit o reacție din partea Vestului, însă nu pe filiera politică a PPE sau pe cea instituțională a UE, ci printr-un atac la forintul ungar, care a s-a devalorizat atât de mult încât o bună parte din câștigul la buget pe care-l preconiza guvernul s-a aneantizat.

În tot acest context, PPE nu a emis vreun ultimatum. Ba mai mult, președintele Joseph Daul vorbea despre Viktor Orban ca despre ”copilul teribil al PPE”, cel care este neascultător în țara sa, dar votează disciplinat alături de PPE în Parlamentul European.

Să fie motivul tăcerii PPE conexiunile pe care Orban și le-a creat în timpul studiilor sale la Oxford din 1989, finantate chiar de George Soros? Să fie influența profesorului Zbigniew Pełczynsk (creatorul Colegiului Invizibil de la Varșovia, ce a dat o parte dintre liderii Poloniei post-1989) în jurul căruia gravitau pe atunci tinerii  David Cameron, Radoslaw Sikorski, Borios Johnson sau Timothy Garton Ash? Sau să fie vizita emisarilor lui Orban la sediul FSB din Piața Lubianka, înaintea alegerilor din 2010? Cert este că Ungaria lui Viktor Orban nu a fost supusă nicidecum aceluiași tratament draconic ca și România vecină.

Ipocrizia unei mari familii politice

Pentru faptul că, vreme de aproape un deceniu, s-a facut că nu vede derapajele revizioniste, revanșarde ale regimului Orban, PPE este un partid ce abdică el însuși de la valorile europene pe care le susține în țările central și est-europene. Pentru faptul că s-a făcut ca nu vede cum guvernul ungar a monopolizat presa, PPE este un partid toxic și ipocrit. Pentru faptul ca a luat în calcul excluderea Fidesz doar după ce imaginea unui șef PPE, Juncker, a fost asociată în mod negativ cu cea a lui Soros, PPE dovedește că este un partid profund legat de rețelele create de miliardarul american în Europa.

Indiferent de votul pentru sau împotriva excluderii Fidesz din PPE, pe 20 martie, două concluzii rămân în picioare. Prima: PPE a demonstrat că este un partid toxic. A doua: dincolo de obiectivele ce pot contraveni intereselor țărilor vecine, Viktor Orban a demonstrat că o guvernare solidă la nivel electoral și doctrinar își poate face auzit cuvântul și interesul, indiferent de forța economică sau militară a țării. Apatia PPE, vulnerabilitatea în fața Fidesz și a celor 12 eurodeputați pe care i-a trimis la Bruxelles (România are 13 eurodeputați PPE și câțiva independenți grabnic doritori a-și denigra țara la Bruxelles) nu sunt decât un argument în favoarea unei guvernări în stilul dezavuat de PPE al lui Viktor Orban.

În final, nu Fidesz și Viktor Orban, ci PPE ar trebui să-și ceară public scuze, în prag de alegeri, pentru dubla măsură cu care și-a tratat electoratul, cel puțin începând de la venirea la putere a ”copilului teribil”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.