Ultimul platonician consecvent, Goethe, descrie luxuriantele metamorfoze ale plantelor printr-un unic tipar, supus unor divine mistere, zice el. Uluitorul Aurel Covaci (care a tradus impecabil din 14 limbi) nu folosește expresia „transformări ale plantelor”, ci „metamorfoze” ale lor.
E un chicirez aici? Da. Meta-morfoza trimite către depășirea unei forme, către ieșirea din tiparul ei particular, dar nu și din tiparul unic, primordial.
Goethe credea că tot ce este formă în materia acestei planete este coordonat de spirite ale formei (Elohimi) care nu sunt responsabile de materialitatea pe care formele o atrag spre ele. Acum se știe că există și vegetale care nu se hrănesc cu efecte de fotosinteză.
Scriitorul german numea tiparul unic al tuturor metamorfozelor „idee”. Prietenul său mai tânăr, Schiller, înțelegea că ideea aceasta ar fi ca o sămânță a viului floral și se opunea din răsputeri: nu, tu nu vezi ideea, tu ai dezvoltat un concept, ai lucrat cu intelectul, nu ai deschis porți speciale ale intuiției.
În dialogul îndelung dintre Goethe și Schiller avem forța proaspătă a unei noi puteri (intelectul) și uscăciunea puterilor vechi care l-au condus pe Platon la credința că lucrurile de Aici au tipare spirituale vii Dincolo.
Lumea modernă a luat abordarea schilleriană drept reper realist. Până spre 1919, așa a rămas. Dar în 1910, un ucenic goetheanist și-a încheiat un prim ciclu de publicații, în care vorbea pentru întâia dată exoteric despre spiritele formelor. Ele locuiesc, zicea ucenicul, pe treapta a treia din ierarhia a doua și au făcut cândva o jertfă din care au apărut eurile noastre. Într-un eon anterior, spiritele mișcării au jertfit substanță proprie ca să apară corpul simțirii omenești. Cu un alt eon înainte, spiritele înțelepciunii au dat jertfă ca să apară substanța gândirii noastre (etericul). Iar în primul eon al acestui Mare Ciclu, spiritele voinței au dat prototipul spiritual al viitorului nostru corp fizic.
Nu mai vorbise nimeni așa. Publicul educat al acelor ani era uimit și căuta să participe la conferințele goetheanistului. Rudolf Steiner se numea. Ucenicul știa că are a face câteva profeții care, prin împlinire, îi vor consolida autoritatea. În 1921 a prevăzut că peste o sută de ani Pământul va fi înconjurat de o pânză ca de păianjen, că această pânză are a fi mai inteligentă decât omul individual și că tendința acestor păianjeni superinteligenți are a fi aceea de a bloca evoluțiile predestinate omului de ierarhii în punctul materialist al devenirii lor.
Internetul și IA – prevestite în 1921!!! Asta nu putea fi decât fapta unui mare inițiat.
Azi, toată omenirea discută despre pericolele ascunse în IA. Încă din mai 1921, Rudolf Steiner a atras atenția că pericolul major constă în non-depășirea materialismului, adică în non-metamorfozarea lui și în distorsionarea gravă a temeiurilor noastre spirituale.
Ma surprinde cum la un om de stiinta prezicerea ia loc datului cu zarul. Sau zarul are cifra care TREBUIE pe toate laturile. Prevad deja ca Inexistentul era femeie, ca doar la ele TREBUIE. Ce gasesc unii la filosofarzi, nu stiu, cu toata impletitura lor de imaginatii nu reusesti sa-i faci un pulover „fetitei cu chibrituri”. Adica nu pacalesc niciun copil.
Ma intreb fara rost (poate ne spune mai marele urs): de ce in Romania ceausista se citea in draci Steiner, a fost o supapa, ceva ?
-si ceva despre continența sexuală?
„V-am spus că spiritele întunericului vor inspira gazdele lor umane, în care vor locui, să găsească un vaccin care să alunge orice înclinație către spiritualitate din sufletele oamenilor când vor fi foarte tineri.” Steiner, mistic si clarvazator.
@kirlian
-nu e previziune ci PROGRAMARE!